6,058 matches
-
cu spiritul culturilor fondatoare, ne referim în mod expres la spațiul indian, fusese deja validat printr-o meritorie teză de doctorat elaborată de Amita Bhose (vezi Eminescu și India, Ed. Junimea, 1978). Ca și alți creatori cu însemnele geniului, autorul Luceafărului se recunoștea, prin scrierile sale, în Grundul dintîi, în palimpsestul placentar al fondului arhaic și mito-poetic, în acea "Lume ce gîndea în basme și vorbea în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să aibă loc următorul Congres al Uniunii Scriitorilor. Unii observatori, poate prea optimiști, pun această amânare a decapitării definitive a Uniunii și în legătură cu evoluția situației din Polonia, precum și cu viitoarea politică a administrației Reagan. Episodul N. Dragoș, fostul director al Luceafărului, revista Uniunii, care refuza să execute indicațiile conducerii sale, înlocuit în cele din urmă nu cu un scriitor, ci cu un activist de partid, un anume Nicolae Dan Fruntelată, sau episodul Dan Hăulică, destituit abuziv, peste capul Uniunii, de la conducerea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literară a inegalității, in: Jurnalul Literar, I, 44, 5-11 noiembrie 1990; 15 N. Steinhardt, Cartea împărtășirii. Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic (Cluj, Apostrof, 1995), pp. 5-6. 16 Iordan Chimet, Pavel Chihaia, Rezistența culturii românești, Asociația Mihai Eminescu, in: Luceafărul românesc (Montreal), 6, 61-62, ianuarie-februarie 1996. 17 Ruxandra Cesereanu, Schiț ă pentru Gulagul românesc. Cruciați, amorali și decăzuți, in: România literară, XXIX, 1, 10-16 ianuarie 1996; recent și amintirile lui Alexandru Zub, Despre rezistența spirituală anticomunistă, in: Memoria, 15, 1995
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de desemnare ale unui personaj (Alexandra Medrea-Danciu, Odysseus-index și simbol la Nikos Kazantzakis), numele ca organizator al structurii textului (Veronica Hicea-Mocanu, Prometheus, nume și sens în drama lui Eschil), onomasemul ca figură a textului poetic (Rodica Marian, Numele propriu în "Luceafărul" lui Mihai Eminescu), funcția numelui de a plasa textul în spațiul "severei gratuități a "jocului secund"" (Augustin Pop, Numele proprii în poezia lui Ion Barbu), numele cu funcție euristică, modelatoare (Marica Pietreanu, Probleme de onomastică literară), relația nume-personaj, tehnica producerii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
femei tinere, domnișoare, doamne - soții, vreau să spun - văduve, divorțate..."355 stabilește și toponimul Strada Preoteselor, unde se află casa locotenentului. Analizat din perspectiva filozofiei tantrice, numele locotenentului de roșiori care trece călare spre casă, în amurg, frumos ca un luceafăr, este o metaforă simbolică; personajul apare ca un "un substitut sinonimic al cavalerului unei regalități sacre, un cavaler spiritual, eroul în spirit (Maha-vira) inițiat în soteriologia erosului, un trubadur căutător al Gralului, exaltând în arcanele unei religiozități cosmice, misterul mântuirii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în poezia lui Fundoianu: "albă ca și lumina pământului tău negru" (Rugă simplă)17. Pentru cei care știu să privească dincolo de corpul aparent al lumii, lumina înfățișează un alt peisaj, zugrăvit în alb: "Privește, noaptea-i albă, și au căzut luceferi" (Priveliști)18. Noul pământ care se ridică din adâncul poemului oferă imaginea unui început neînceput care, pentru a fi văzut și rostit, solicită intuirea absolutei sale putințe de a fi, vremelnicul diafan al inaparentului care se pune altfel în vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în cele înalte", "sprijin altei lumi uriașe"21, al coborârii în sus22. Dacă "urcam lăuntric veștedul meu șes"23 răsfrânge în imagine antifraza ce exprimă transretoric paradoxul înălțării ascetice prin străbaterea pustiei, aceasta pentru că "răzbim din lut, urcăm scări de luceferi,/ Silim să ducem cerul mai departe", "prin lut urcăm în cerul sfânt.// Sub pajiștile de senin/ Stau lumile zămislitoare/ Din întunericul deplin./ Și-n seva sacră ne unim/ Cu veșnicia subterană/ Din fundul căreia suim"24. Sub fiecare manifestare vizibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) Care este chipul realității irealului într-un poem precum Basm de Camil Baltazar?1 Mai întâi un spațiu creat de imagine, în imaginea liniștii și creșterii, "liniști suind iederi nalte pe ziduri,/ Tăcere în care luceferii cresc". Ceea ce ia trup și se înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui loc. Semnul pe care îl fac imaginile nu numai că semnifică în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înfățișează în icoane, întrucât el nu există în acea lume care servește drept temă pentru iconar" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, ed. cit., p. 172). Astfel încât în acest spațiu supradimensional "toate tânjesc după un acoperiș/ Altul decât cerescul boltei" (Imnul luceafărului de seară, p. 222). 72 Imnul întoarcerii, p. 248. 73 Luca 24, 41, 52. 74 Ochiul, pp. 169, 171. 75 Omul este "după chipul" lui Dumnezeu ("à l'image de Dieu"), spune Henri de Lubac, "pentru că în adâncul lui este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
De hominis opificio, c. 11). De aceea "este necesar ca imaginea [chipul] Dumnezeului incomprehensibil să fie invizibilă" (Zenon de Verona), apud Henri de Lubac, op. cit., pp. 260-261. 76 Imnul luminii, pp. 237, 235. 77 Imnul garoafelor, p. 219,. 78 Imnul luceafărului de seară, p. 226 ; Rohia, p. 192; Imnul garoafelor, p. 218. 79 Lumina neapropiată, p. 180. 80 Hagia Sophia, p. 132; Imn, p. 136. Un înger "fără de trup e, numai străvezime" (Trisagion, p. 148), "înger târziu și străveziu" (Iubire, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cădem spre înalt" (Simone Weil, Greutatea și harul, Editura Humanitas, București, 2003, p. 40). 87 Graiul Patriei, p. 99. 88 Imnul Carpaților, p. 122. 89 Foc ceresc, p. 142; Imnul întoarcerii, p. 250. 90 Cântare, pp. 154, 155. 91 Imnul luceafărului de seară, pp. 225, 226. 92 Întoarcerea poetului, p. 115. 93 Cf. Aristotel, Fizica B, 1, 192 b 8 - 193 b 21. 94 Martin Heidegger, Despre esență și conceptul lui ΦYΣΙΣ (Aristotel, Fizica, B, 1), în Repere pe drumul gândirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
abia în 27 octombrie 1334 denotă imposibilitatea de a-și fi putut lua rolul în serios pe aceste plaiuri, deoarece iparhul mongol din Cetatea Albă, înconjurat de doctori evrei și tătari cuvioși, închinători ai soarelui și stelei, care lucește înaintea luceafărului, domnea nestingherit și putea ucide în voie în cazne, în 2 iunie 1332, pentru mărturisirea credinței sale ortodoxe pe negustorul Ioan din Trapezunt legat de coada unui cal și târât pe străzile orașului. După neizbânda din Țara Românească, atenția lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asemenea oameni. Dacă aflu resurse să înțeleg, cât de cât, ce-i făcea pe tovarășii X, Y și Z și pe tovărășelele P, S și T să rotească ieri toroipanul ideologic din birourile Scânteii, României libere, Luptei de clasă, Săptămânii, Luceafărului, Televiziunii Române, azi nu pot încerca decât un sentiment de dulce perplexitate văzând oameni încă tineri, și pe care dictatura comunistă i-a victimizat, totuși, destul de superficial, învârtind buzduganul corectitudinii politice, armă dintre cele mai murdare, contraproductive și descalificante. Asemenea triste
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
trebuie abandonată în schimbul unui demers cu adevărat util, pentru care spijinul dnei ministru Monica Macovei este crucial. E musai să aflăm - din documente care urlă de mult că vor să vadă lumina zilei măcar cât a apucat s-o facă „Luceafărul Huilei” anul trecut - ce condiții trebuia să îndeplinească un brav român pentru a fi șeful unei agenții de tipul Navrom-ului de la Anvers, funcție ocupată de dl Băsescu între 1987 și 1989. După care, poate scăpăm dumnezeului de toată această trăncăneală
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Dan Fruntelată. Există două episoade la care s-ar putea referi dl Breban, dar cronicul dispreț al Domniei sale pentru adevăr face faptele de nerecunoscut. Primul - am protestat, când Nicolae Ceaușescu l-a numit pe dl Nicolae Dan Fruntelată în fruntea Luceafărului prin încălcarea statutului Uniunii Scriitorilor. Al doilea - când dl Dragoș a nesocotit hotărârea Consiliului Uniunii Scriitorilor de a tipări comunicatul privind dezavuarea plagiatului comis de dl Eugen Barbu, în Consiliu s-a propus sancționarea Domniei sale pentru încălcarea deciziei editorului. Da
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mormântul lui Dan care este așezat în același cavou, deasupra mamei sale. Veghindu-i pe amândoi, parcă îmi găsesc liniștea, dar o întrebare rămâne: când rămâ i singur, ce rost mai are viața pentru cel pământean? Coboară, coboară la mine, Luceafăr din țări străine Coboară și îngheață Și ultimul strop de viață. În țările tale de gheață În razele toate de foc Îi tot ce am sperat în viață oroc. E drumul etern spre n Versuri care, mi s-a spus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
părăsiseră, bieții de ei, tocmai la tanc sediul ce urma să fie incendiat de colegii lor cu epoleți Înstelați?! Nu cumva tocmai pentru că primiseră ordin? Așa cum primiseră ordin să incendieze autobuzele! Trăim Într-o țară bolnavă. O țară În care „luceafărul huilei”, liderul bâtelor, lămpașelor și al fetelor negre este pus În libertate În chiar ziua În care se Împlineau 15 ani de la atrocitățile pe care le-a comis Împreună cu ortăcii săi „de bună credință”, ce au ieșit din suturile Văii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în atenția unei comunități creația realizată de o alta. Fenomenul traducerii este, desigur, foarte complex și are aspecte ce pot fi într-adevăr îndoielnice, așa cum ilustrează, de exemplu, transpunerea în limbile occidentale a titlului poemu-lui Luceafărul. În limba română, cuvîntul luceafăr (lat. Lucifer) are semnificația "astru (altul decît Soarele și Luna) cu o strălucire mai mare decît ceilalți", denumind, de obicei, planeta Venus, vizibilă dimineața și seara. Întrucît în cunoașterea comună (populară) nu se face diferența dintre stea și planetă, luceafărul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
luceafăr (lat. Lucifer) are semnificația "astru (altul decît Soarele și Luna) cu o strălucire mai mare decît ceilalți", denumind, de obicei, planeta Venus, vizibilă dimineața și seara. Întrucît în cunoașterea comună (populară) nu se face diferența dintre stea și planetă, luceafărul este conceput aici ca fiind o stea cu o strălucire deosebită (și cu o apariție distinctă). Luceafărul are, prin urmare, acest statut special, căci face parte din mulțimea miilor de stele ale cerului, dar este steaua cea mai apropiată de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ceilalți", denumind, de obicei, planeta Venus, vizibilă dimineața și seara. Întrucît în cunoașterea comună (populară) nu se face diferența dintre stea și planetă, luceafărul este conceput aici ca fiind o stea cu o strălucire deosebită (și cu o apariție distinctă). Luceafărul are, prin urmare, acest statut special, căci face parte din mulțimea miilor de stele ale cerului, dar este steaua cea mai apropiată de aștrii supremi (soarele și luna), fiind deosebită prin strălucire și prezență temporală în raport cu celelalte stele. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stea ori de astru (precum, L'astro, din italiană) și cele care subliniază că este vorba de o stea "de seară" (precum, Der Abendstern, din germană, sau O Astro da tarde, din portugheză 101), nu oferă aceeași situație ca românescul luceafăr. Este drept că, în epica poemului eminescian, luceafărul primește numele propriu Hiperion, dar aspectul este oarecum secundar în raport cu relația dintre luceafăr și fata de împărat. Asemenea constatări nu presupun însă imposibilitatea redării poemului în limbi străine, căci, sub aspect ideatic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
italiană) și cele care subliniază că este vorba de o stea "de seară" (precum, Der Abendstern, din germană, sau O Astro da tarde, din portugheză 101), nu oferă aceeași situație ca românescul luceafăr. Este drept că, în epica poemului eminescian, luceafărul primește numele propriu Hiperion, dar aspectul este oarecum secundar în raport cu relația dintre luceafăr și fata de împărat. Asemenea constatări nu presupun însă imposibilitatea redării poemului în limbi străine, căci, sub aspect ideatic, translația este posibilă, dacă se are în vedere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum, Der Abendstern, din germană, sau O Astro da tarde, din portugheză 101), nu oferă aceeași situație ca românescul luceafăr. Este drept că, în epica poemului eminescian, luceafărul primește numele propriu Hiperion, dar aspectul este oarecum secundar în raport cu relația dintre luceafăr și fata de împărat. Asemenea constatări nu presupun însă imposibilitatea redării poemului în limbi străine, căci, sub aspect ideatic, translația este posibilă, dacă se are în vedere textul în între-gime, iar nu numai rezumatul lui reprezentat de titlu. O relevanță
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
presupun însă imposibilitatea redării poemului în limbi străine, căci, sub aspect ideatic, translația este posibilă, dacă se are în vedere textul în între-gime, iar nu numai rezumatul lui reprezentat de titlu. O relevanță sporită a sugestiilor oferite de cuvîntul românesc luceafăr s-ar putea realiza printr-o notă în care să se explice statutul lui cognitiv și să se arate că elementul străin prin care este echivalat în textul tradus trebuie privit ca preluînd acest statut. Se poate, deci, observa că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este tipică, dar problemele decurg din diferențele dintre cîmpurile semantice ce există între limba textului original și limba textului tradus, fiindcă limbile diferă nu numai prin maniera de a analiza (diviza) realitatea (cum s-a putut constata în discuția despre luceafăr), ci și prin modul de a construi și de a reconstrui lumi la nivelul discursului 102. Ceea ce se poate spune în acest caz cu certitudine este că practica traducerilor a fost de mult timp foarte răspîndită în spațiul european (și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]