5,605 matches
-
pe codri; pâraiele vin, cu zgomot cărând bolovani și sfărămături de stânci. Bistrița vine deodată tulbure și rea. Plutele întârziate în amurg trag la mal la adăpost. Se face îndată seară și întuneric adânc. Călăuza, parcă ar fi influențată de mânia apelor și a cerului, de neliniștea înconjurătoare, începe a fi neastâmpărat. Parcă s-ar gândi la ceva, parcă ar vrea să ia o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări ciudate. Cum izbutesc a-l liniști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rândul omului, s-a suit în spatele Dracului și a început a cânta Doina. Și cântă și cântă zi de vară până-n sară, despre bucuriile copilăriei, despre dragostele tinereței, despre necazurile bărbăției, nu mai isprăvește... Mult mai ai? întreabă Dracul cu mânie. Mai am, că de-abia am început. Și cântă, și cântă până ce Diavolul, nebunit, zvârle pe Moldovan din spate. Omul a căzut cu dosul la pământ așa de tare, încât i-au plesnit bumbii de la cămașă. De-atuncea umblă Moldovenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mine, și știu ce-așteaptă, reflectează moș-Neculai. Ce-așteaptă? Hm! Așteaptă să sudui, ca să mă însemne la răbuș. Iar cearcă să bată cuiul, iar îl strâmbă, iar îl îndreaptă; și, cu năcaz, în sfârșit, izbucnește într-o sudalmă, răpezind cu mânie barda. A izbutit, dar cu prețul unei jertfe. A făcut un păcat, diavolul i l-a prins și se duce să-l depue Tartorului celui mare. [SPRE BLAJ] 15 Mai 927 Spre Blaj. Sara, Goga povestește despre amintirile bătrânilor lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și oaste cătră graniță. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
O găsește acasă plânsă fugită, alungată de bărbat, cum se duce el și se-nțelege prin subînțelesuri cu gospodarul, bărbatul surorei lui. În această afacere se vede mândria oamenilor... cum însă s-au înțeles fără să spue vorbe mari deși mânia clocotea și sora se va întoarce la gospodăria ei... Trebue pus aici ș-un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asupra Moldovii în 1538 (Hammer (după istoricii turcești)). 9 Iulie plecarea Padișahului din Constantinopoli. 6 Aug. aproape de apa Duna. 7 popas, divan, solii lui Petru vin de-i sărută mâna. Sinan-celebi e trimis să poftească și pe Petru la sărutatul mânii. La 17, Sinan aduce știre că Domnul refuză 21 Aug. Schela Isaccei. Se aruncă pod peste Dunăre și se trece în Moldova. 22 " Popas. Iahiapașaogli din Semendria sosește la oaste. 23 " Divan. Beglii Rumeliei vin de sărută mâna. Vizirul Mahomed-pașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Uricariu (IV.422) se găsește un hrisov al lui Petru Rareș scos de pe condica mănăstirii Bistrița. "... am dat și am miluit și am întărit sfânta rugă M-rei Bistriței, cu un sat anume Mojeștii... i-am miluit când puțin se pornise mânia lui Dumnezeu asupra mea și pre Țara noastră a Moldovei, împăratul Țarigradului Soliman sultan s-au pornit ca să vie cu toată puterea sa în pământul nostru, pentru păcatele noastre, iar mai vârtos ale mele. Atuncea am văzut că nu voiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că are nevoie de sprijin, ca să nu cadă. Răul are o zi Dumnezeu veșnicia. "Iubiți-vă unul pe altul din toată inima, și dacă un om păcătuiește împotriva ta, spune-i vorbe de pace și nu păstra în inima ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cât și științifică, Academia de Inscripții din Paris s-a socotit datoare să delege pe cel mai autorizat expert al ei ca să descurce treaba; și iată versiunea acestuia: "Acest altar e închinat zeului vânturilor și furtunilor, spre a-i domoli mânia." *1 A fost numit bibliotecar al casei regale un ignorant care nu citise niciodată nimic. E ca un eunuc pus să păzească seraiul Sultanului. A propos de Lamartine conducător de stat, Veuillot a spus: "Franța face greșeala de a lua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pas din munca mea pentru ridicarea clasei muncitoare și consolidarea statului socialist al acestei clase n-ar ținti clar întărirea și îmbunătățirea situației clasei muncitoare, ași socoti că viața mea e lipsită de sens." (pp. 526) Poetul Din furtună Și mânie Tu detună Apă vie La izvoare Argintii Din ponoare Spre câmpii * Visuri line Fulgi alene Să-nsenine A noastre gene; Dă-ne nouă Versuri vii Ca o rouă Inimii. * Libertatea Și dreptatea Sprintene Alinte-ne Zilele Tuturor Munca, fie Bucurie, Cânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îndreptat împotriva Ovreilor. Satul a fost ocupat de armată. Învățătorii nu s'au mișcat; n'au luat nici-o măsură, nici bună, nici rea. Neculai Manoliu, din Drăgănești Un început de mișcare împotriva Ovreilor. Învățătorul a intervenit cu sfaturile lui și mânia oamenilor a fost potolită. N. Stoleriu, din Baia Mișcare împotriva Ovreilor, cari sunt scoși cu alaiu din comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu era greu căci sătenii sunt liniștiți și pașnici de felul lor. Au alungat ei singuri pe cei de la Giurgești cari veniseră să facă zurbavă la Valea Glodului. Iuliu C. Dimitriu, din Știrbăț (Siliștea) Sătenii s'au mișcat și cu mânie s'au îndreptat spre moșia fostului prefect Bonachi, ca să devasteze curtea. Dimitriu, amenințat de săteni, n'a denunțat hotărârea lor. În ziua când trebuiau să pornească ei la Siliște, venea și el la Folticeni, convocat din ordinul inspectorului școlar. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Neculau, Lespezi (mutat la Topile) Nu a luat parte nici într-un fel la potolirea oamenilor. Petru Niculescu, Sirițel Răzvrătiții, furioși, se pregăteau să devasteze conacul Ovreiului arendaș.Învățătorul s'a îndreptat spre ei, însoțit de doi jandarmi. Dar în fața mâniei oamenilor, dintre care mulți erau amețiți de băutură, jandarmii au luat-o la fugă. În primul moment s'a retras și Niculescu, apoi s'a hotărât, s'a întors, le-a citit manifestul și a izbutit să ia o declarație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
logofătului Mihail (Mihul) și fraților săi. Adresându-se lui Mihul cu formula „credinciosul nostru boier” Ștefan îl anunță că poate să se întoarcă cu frații lui și cu averile lor, „fiindcă, spune domnul, te-am iertat și am alungat toată mânia și dușmănia din toată inima noastră. Și nu vom pomeni niciodată în veci, cât vom trăi, de vorbele și faptele trecute ci te vom milui și te vom ține la mare cinste și dragoste, deopotrivă cu boierii noștri cei credincioși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poartă. „Necredinciosul acela, scrie cronicarul turc Kemal- Pașa-Zade, era un afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea față de sultanul lumii. De aceea s-a aprins flacăra mâniei de răzbunare a padișahului. Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecât a oștii asupra acelui răzvrătit.” Nesupunerea voievodului, dar mai cu seamă încercarea lui de a sustrage Țara Româneasca de sub influența turcească, anulând astfel toate eforturile turcești de a pune stăpânire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care aceștia fugiseră. Cu toate amenințările, Ștefan a refuzat să împlinească cererea sultanului, sub motivul că porturile Moldovei sunt libere și în ele oricine poate debarca sau pleca după bunul său plac. Era un răspuns care stârnea și mai mult mânia sultanului împotriva voievodului Moldovei. Prin cucerirea Caffei, turcii nu numai că încep seria cuceririlor lor în nordul Mării Negre, dar reușesc să-i aducă sub ascultare pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine vasalul sultanului. În felul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
I(7), soarele ia cu el în lumea morților și pe voinicul înghițit de șarpe: „Sui soarele la prânz,/ Trăgea moarte cu mult plâns/ Veni soarele la ameazi,/ Trăgea moarte cu necaz./ Iar când fu pe la chindie,/ Trăgea moarte cu mânie./ Soarele mi-a scăpat,/ Mistricean a răposat” (Celei - Gorj). Gradația psihologică a conștientizării morții aparține unei observații ascuțite, care integrează existența umană în mersul universului. „Un erou solar este în sincronism cu cosmosul. După mersul soarelui se scurge și viața
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
umoristică. O gradație a dramatismului este marcată prin reluarea sintagmei despre iminența morții lui Mistricean: „Sui soarele la prânz,/ Trăgea moarte cu mult plâns/ Veni soarele la ameazi,/ Trăgea moarte cu necaz./ Iar când fu pe la chindie,/ Trăgea moarte cu mânie./ Soarele mi-a scăpat,/ Mistricean a răposat”. Ritmicitatea cu care ea apare crește tragismul pe două coordonate: afectul uman și evoluția astrală. Curba emoțională conștientizează în mod subiectiv sfârșitul, în timp ce structura repetitivă cu aspect durativ sună ca o sentință rece
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fost că în pământ dragul meu a intrat. Și cum plâng acum când scriu aceste rânduri jalnice, așa am plâns și atunci când m-am despărțit de el pentru totdeauna. I.Mitru nu era așa de rău, dar omul la mânie cade în nebunie ! Așa că directorul l-a băgat în mormânt pe acest odor de elev cu suflet de înger. În vara anului 1902, cică am făcut o excursie de 2 zile. M-a chemat Dumitru Savinescu, colegu meu de clasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ales de mine dacă chiar reușeam să atunci să plecăm. Ce puteam ajunge? Găseam oare drumul spre adevăr, așa cum constatam la acei înaintași ai noștri care deveniseră referințe cu care se delectau elitele lumii culturale? Nu priveam în urmă cu mânie sau cu regrete. Aveam peste 50 de ani, parcursesem un drum lung, accidentat, cu nenumărate urcușuri și coborâșuri, cu încercări dificile, dar și cu satisfacții deosebite. Aveam o familie frumoasă o soție bună, inteligentă, harnică; trei copii, care deja începuseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe față sau pe ascuns, vor continua, voi considera că poporul nu mă merită. Și în consecință voi abdica, mă voi retrage în munți, la Piatra Neamț, un mic orășel moldav, situat undeva la confluența civilizațiilor. Aici nu mă va ajunge mânia populară. Păi, ai ajuns de unde ai plecat. A meritat să faci așa parcurs plin de peripeții? A meritat, cu siguranță. Poporul e mai bucuros, că a scăpat de un dictator, freamătă în așteptarea altuia și mai odios. Orice nație are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Îngrijesc de sufletul meu și mă uimește ce văd În jurul meu. Mă iertați că am spus și astea, poate pentru binele nostru al tuturor. Să nu-L supărăm pe Bunul Dumnezeu, ca să nu plece de la noi și să nu vină mânia Lui peste noi. Deci, ATENȚIE! Și cugetând, iată, ne anunță să prezentăm pașaportul, ne verifică, ne mai dau un bilețel și ieșim pe un culoar lung de vreo 12 m ce duce În ușa avionului. În ușă, la intrarea În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și hori Noi tot bine așteptăm De la rău nu ne-nturnăm, Nici un ceas pentru Iisus Ca să ne rugăm n-am pus Și-auzim din depărtare Ape mari cutremur mare Multe sate s-au Înecat, Orașe, s-au scufundat În fundul Pământului De mânia Domnului! Și-au rămas fără de adăpost Domnu-i mângâie pe toți Și vedem și pe la noi Nori Încărcați cu ploi Cât pe cât să ne-necăm Puneți mila să scăpăm, Te rugăm și strigăm tare! Ai milă și-ndurare... De copii și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
față am scris și despre el, despre "grădina lui", frumoasa Cubă, des-pre istoria ei zbuciumată de secole, despre locuitorii săi, albi, negri și mulatri, despre bucuriile, suferințele și năzuințele lor. Am încercat să o fac sine ira et studio, fără mânie și părtinire, cum ne-o cerea acum 2000 de ani Tacit, cu obiectivitate și simțindu-mă dator să nu înclin balanța nici într-o parte, nici în alta. Cine nu e cu noi e împotriva noastră! Așa o fi? Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mă stăpânesc“. Eu, nimic. Scrise atunci autorizarea și mi-o dete. „Degeaba ați spus toate câte, aceste lucruri se discută de la guvern la guvern, dar nu cu doamnele care vin să vă ceară dreptul lor.“ Deodată i se potoli toată mânia, deveni politicos și chiar alergă la ușă, mi-o deschise cu un mare salut, pe care, de rândul acesta, eu, ieșind, nu i-l înapoiai. De la Crucea Roșie obținusem să trimit în fiecare zi lapte și apă lui Costache. Marghiloman
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]