5,310 matches
-
sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
219,40 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară - - Pădurea Craiului. Defileul Crișului Repede reprezintă o arie naturală de importanță floristică (plante vasculare prezente cu specii de cormofite: feriga, specii de equisetatae: coada calului), faunistică (prin prezența speciilor de mamifere: lup, căprioară, mistreț, vulpe, iepure; păsări, reptile și pești); și geologică datorită calcarelor din defileu și a peșterilor incluse în rezervație. Reportaj
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
evitat în mare parte, văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), vulpea (Caniș vulpes). Mustelidele sunt reprezentate prin nevăstuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanți: șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și iepuri (Lepus europeus
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
armeria"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), aerel ("Laser trilobum"), chimionul-țapului ("Laserpitium krapfii"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), joianul ("Oenanthe aquatica"); precum și mai multe specii de rogozuri. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), vidră ("Lutra lutra
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Polemonium caeruleum"), joianul ("Oenanthe aquatica"); precum și mai multe specii de rogozuri. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), vidră ("Lutra lutra"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
o zonă peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Mureșului, între Munții Călimani și Gurghiu. Fauna rezervației este una diversificată, bogată în specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat ("Vormela peregusna"), popândău ("Spermophilus citellus"), șoarece săritor de stepă ("Sicista subtilis"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"). Păsări și insecte: șorecarul comun ("Buteo buteo"), fluture (din speciile "Lycaena dispar", "Colyas myrmidone"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat ("Vormela peregusna"), popândău ("Spermophilus citellus"), șoarece săritor de stepă ("Sicista subtilis"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"). Păsări și insecte: șorecarul comun ("Buteo buteo"), fluture (din speciile "Lycaena dispar", "Colyas myrmidone"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides") Reptile și broaște: șarpele rău ("Coluber
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
clasă de receptori membranari din superfamilia receptorilor cuplați cu proteine G (RPG).[1 ] [2] [3] Caracteristic RPG, receptorii canabinoizi sunt formați din șapte domenii transmembranare.[4] Receptorii canabinoizi sunt activați de trei mari grupuri de liganzi: endocanabinoizii (produși de organismul mamifer), canabinoizii din plante (cum ar fi THC, produs de plantă cannabis) și canabinoizii sintetici (ex. HU-210). Toți endocanabinoizii și canabinoizii din plante sunt lipofili. În prezent se cunosc 2 subtipuri de receptori denumiți CB1 și CB2. [5] [6] Receptorul CB1
Receptori canabinoizi () [Corola-website/Science/323505_a_324834]
-
terminație oarbă conectat la cecum, din care se dezvoltă embriologic. Cecumul este o structură a colonului asemănătoare unei pungi, localizat la joncțiunea dintre intestinul subțire și intestinul gros. Termenul „vermiform” vine din latină și înseamnă „în formă de vierme”. La mamifere, apendicele vermiform ("appendix vermiformis") este o prelungire a cecului, în formă de tub închis la un capăt sau vermiform (de unde și numele). La om este un organ vestigial și poate avea între 2 și 20 cm lungime. Inflamația acută sau
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
normală) folosind o soluție adecvată. Dr. Heather F. Smith de la Arizona State University explica: Recent... mai buna înțelegere a imunității intestinului a fuzionat cu gândirea curentă în știința biologică și medicală, punctând o aparentă funcție de casă-sigură a apendicelui cecal al mamiferelor pentru microbii simbiotici intestinali, păstrând flora pe timpul infecțiilor gastrointestinale în societățile fără medicină modernă. Această funcție este potențial o forță selectivă pentru evoluția și menținerea apendicelui. Trei morfotipuri de apendice cecale pot fi descrise printre mamifere în primul rând pe
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
a apendicelui cecal al mamiferelor pentru microbii simbiotici intestinali, păstrând flora pe timpul infecțiilor gastrointestinale în societățile fără medicină modernă. Această funcție este potențial o forță selectivă pentru evoluția și menținerea apendicelui. Trei morfotipuri de apendice cecale pot fi descrise printre mamifere în primul rând pe baza formei cecumului: un apendice ramură a unui cecum rotunjit sau saciform (ca la multe specii de primate), un apendice localizat la vârful unui cecum lung și voluminos (ca la iepure, oposumul zburător și șobolanul argintiu
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
apendice localizat la vârful unui cecum lung și voluminos (ca la iepure, oposumul zburător și șobolanul argintiu de dune) sau un apendice în absența unui cecum pronunțat (ca la wombat). În plus, structuri lungi, înguste, asemănătoare apendicelui, se găsesc la mamifere cărora le lipsește fie un cecum aparent (ca la monotreme), fie o joncțiune distinctă între cecum și formațiunea asemănătoare apendicelui (ca la koala). Un apendice cecal a evoluat independent cel puțin de două ori și aparent reprezintă încă un alt
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
la monotreme), fie o joncțiune distinctă între cecum și formațiunea asemănătoare apendicelui (ca la koala). Un apendice cecal a evoluat independent cel puțin de două ori și aparent reprezintă încă un alt exemplu al convergenței morfologice între marsupialele australiene și mamiferele placentare din restul lumii. Deși aparent apendicele a fost pierdut de multe specii, a fost de asemenea menținut pentru mai mult de 80 de milioane de ani la cel puțin o cladă. Într-un jurnal mai recent s-a constatat
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
celorlalte rase, mult mai puțin evoluate tehnologic. Ei ajută diversele rase din univers pentru a putea să se ridice, în timp, la nivelul lor, beneficiind astfel de privilegiul de a se reîncarna într-o viață ulterioară în trupul unui Consu. Mamifere bipede, similare oamenilor, dotate cu simț artistic și extrem de teritoriale, dar având doar un inci înălțime. Lupta împotriva lor reprezintă un adevărat masacru făcut de oameni>. Creaturi de patruzeci de metri lungime, care posedă o tehnologie prin care pot polimeriza
Universul „Războiul bătrânilor” () [Corola-website/Science/323734_a_325063]
-
Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
reflector, plasând animalele între cele două dispozitive. Xie și colegii săi au publicat concluziile experimentelor lor în numărul din 20 noiembrie al revistei, Applied Physics Letters.” În septembrie 2009 oamenii de știință de la NASA au făcut să leviteze șoareci (primul mamifer) folosind câmpuri magnetice. Un magnet superconductor a creat un câmp magnetic suficient de puternic pentru a face ca apa din corpul unor șoricei să leviteze. Primul șoricel, de trei săptămâni și 10 grame, agitat și dezorientat, a început să se
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și mlaștini calcaroase cu vegetație ierboasă de "Cladium mariscus" Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de insecte; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. . Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de insecte; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. . Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), castor european ("Castor fiber"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo, buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]