5,217 matches
-
eclozare. Femelele apăra cu înverșunare ouăle lor, încolăcindu-se în jurul lor. Puii ieșiți din ouă, măsoară 61-91 cm și sunt asemănători cu adulții. Pitonii ajung la maturitate sexuală în jurul vârstei de 3-4 ani. Femelele sunt, de obicei, mai mari decât masculii. Această specie de pitoni este vânată pentru pielea lor frumos ornamentată, pentru carnea lor și este utilizat în medicamente populare. Pielea lor cu ornamente complexe fac ca acest șarpe să fie cel mai vândut pentru fabricarea articolelor din piele. În
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
, cunoscut și ca împăratul japonez sau marele împărat violet, este o specie de fluture din familia Nymphalidae. Este nativ din Japonia (din Hokkaidō până în Kyūshū), Peninsula Coreeană, China, Taivanul de Nord, Vietnamul de Nord. Anvergura medie este de la masculi, și la femele. Larvele speciei se hrănește cu specii de Celtis, ca "Celtis jessoensis", "Celtis japonica" și "Celtis sinensis". "S. charonda" este fluturele național al Japoniei, unde este cunoscut ca sau ("oh-murasaki", "marele violet"). Denumirea sa în chineză tradițională este
Sasakia charonda () [Corola-website/Science/328822_a_330151]
-
intra în alcătuirea aparatului bucal), restul toracopodelor (= apendicelor toracice) sunt uniramate (adică formate din segmente neramificate), asemănătoare între ele sau modificate. Baza picioarelor este apărată ca și la amfipode de epimerite laterale ale tergitelor (= placilor sclerotizate dorsale) segmentelor corpului. La mascul, pleopodele (= apendicele primelor cinci segmente abdominale) I și II sunt transformate în gonopode (= pleopode modificate pentru funcția genitală). Pleopodele sunt biramate (adică formate din 2 ramuri: endopoditul,orientat spre interior și exopoditul, orientat spre exterior), sunt foliacee și servesc în
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
decât antenele, care pot prezenta uneori un mic epipodit. La speciile terestre, antenulele sunt atrofiate. La femele ventral, pe torace se formează o cameră incubatoare protejată de oostegite (= expansiuni lamelare ale coxopoditelor toracopodelor, care formează un receptacul pentru ouă). La masculi, oostegitele perechii a șaptea prezintă caractere sexuale. Au ochi compuși sesili, imobili sau plasați pe protuberanțe ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
apreciată de vânători. Cuibărește în România și Republica Moldova, dar pleacă în sezonul rece. E simbolul fidelității în amor. Ambele sexe sunt identice. Turturica are o lungime de 26-31 cm și o greutate de 150 g, este mai mică decât guguștiucul; masculul este puțin mai mare decât femela. Corpul este subțire, coada alungită, aripile lungi și ascuțite. Coloritul general este întunecat. Capul și creștetul capului sunt de culoare albastru-cenușiu. Penele din spatele capului prezentă adesea vagi margini. Spatele, remigele terțiare (scapulare) și tectricele
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
colo, se poate vedea turturica ciugulind semințele care au fost date păsărilor de curte. Înghite și pietricele pentru ușurarea digestiei semințelor. Se hrănește, de asemenea, cu insecte și moluște mici care reprezintă aproximativ 3% din hrana sa. În timpul paradei nupțiale, masculul atrage femela prin plecăciuni repetate. El își umflă pieptul și își salută partenera sa coborând ciocul. Perechile au tendința de a se agrega în colonii mici. Cuibul este situat la 1-2 metri deasupra solului într-un arbust, arbore mic sau
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
în cazul acesta instinctul de reproducere în favoarea instinctului de migrație spre sud înainte de venirea iernii. Ouăle sunt fusiforme până la ovale, netede, slab lucitoare, albe sau roz-albe. Incubația durează 13-16 zile. Clocesc ambele sexe cu schimbul, de obicei femela noaptea și masculul ziua. Puii sunt nidicoli, acoperiți cu puf grosier, asemănător cu părul, maroniu deschis; pielea este gri-albăstruie. După 19-21 de zile se acoperă complet cu pene. Puii rămân în cuib de aproximativ 18 zile. Ambii părinți hrănesc în mod egal puii
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
În timpul iernii, abdomenul devine alb, spinare cenușie. În zbor se observă o bandă albă pe aripă și coada întunecată, cu laturile rădăcinii albe. Ciocul destul de lung este negru și ușor ușor curbat spre vârf. Picioarele de lungime medie sunt brune. Masculii și femelele arată la fel. Este ceva mai mare decât fugaciul mic și fugaciul pitic. Este răspândită circumpolar. Vara în timpul cuibăritului trăiește în tundra din regiunile arctice și subarctice din nordul Europei și Asiei, Alaska și în zona arctică canadiană
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
într-o trompă lungă, incisivi externi ai maxilarului superior transformați în fildeși (defense), membrele masive, pavilioanele urechilor mari și capul uriaș. Este mai mic decât elefantul african; pavilioanele urechilor sunt mai reduse, fildeșii sunt mai mici și prezenți numai la masculi, spatele este bombat, iar trompa este terminată numai cu o singură prelungire digitiformă. Au o lungimea până la 3,5 m și o greutatea de 3-5 tone. Sunt cunoscute 3 subspecii: <br>
Elefantul asiatic () [Corola-website/Science/330909_a_332238]
-
din nordul Eurasiei sunt migratoare, cele din centrul Eurasiei sunt parțial migratoare, iar populațiile din sudul Europei sunt sedentare. Păsările migrează toamna spre locurile de iernare din sudul Europei, Africa, Orientul Mijlociu și sudul Asiei. Femela este mult mai mare decât masculul. Lungimea corpului este de 28-38 de cm, iar greutatea de 185-342 de g pentru femelă și 110-196 de g pentru mascul. Anvergura aripilor de 58-80 de cm. Ciocul este negricios, iar picioarele galbene cu gheare negre. Masculul are spatele cenușiu
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
toamna spre locurile de iernare din sudul Europei, Africa, Orientul Mijlociu și sudul Asiei. Femela este mult mai mare decât masculul. Lungimea corpului este de 28-38 de cm, iar greutatea de 185-342 de g pentru femelă și 110-196 de g pentru mascul. Anvergura aripilor de 58-80 de cm. Ciocul este negricios, iar picioarele galbene cu gheare negre. Masculul are spatele cenușiu închis, cu excepția unei zone mici de culoare albicioasă pe ceafă și deasupra ochilor. Gâtul albicios este acoperit cu dungi longitudinale brune
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
mai mare decât masculul. Lungimea corpului este de 28-38 de cm, iar greutatea de 185-342 de g pentru femelă și 110-196 de g pentru mascul. Anvergura aripilor de 58-80 de cm. Ciocul este negricios, iar picioarele galbene cu gheare negre. Masculul are spatele cenușiu închis, cu excepția unei zone mici de culoare albicioasă pe ceafă și deasupra ochilor. Gâtul albicios este acoperit cu dungi longitudinale brune subțiri. Partea inferioară este albă cu dungi brun-roșcate transversale. În zbor, coada lunga este brăzdată de
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
rotund câteodată sub formă de căciulă. Incubația durează 32-35 de zile pentru fiecare ou și 42 de zile pentru ponta întreagă. Clocitul începe după depunerea a 2-3 ouă și este asigurat de femelă, care este hrănită în acest timp de mascul. Are loc o singură clocire pe an. Puii sunt nidicoli, acoperiți la început cu un puf scurt, rar, alb, apoi cu un puf mai lung, brun-roșcat pe partea superioară și alb pe cea inferioară. Puii sunt hrăniți de femelă în
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Puii sunt nidicoli, acoperiți la început cu un puf scurt, rar, alb, apoi cu un puf mai lung, brun-roșcat pe partea superioară și alb pe cea inferioară. Puii sunt hrăniți de femelă în primele 4-5 zile, cu hrana adusă de mascul. La 13 zile puii își iau hrana independent, la 28 de zile se acoperă complet cu pene, iar la 32 de zile pot zbura. Are un zbor planat foarte rapid. Vânează ziua, prin păduri, liziere, parcuri și grădini din zonele
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
ținuturile nordice ale Europei. Ponta este formată din 4-7 ouă albe, lunguiețe, pe care femela le depune în luna aprilie. Ele sunt depuse direct pe substrat fără așternut. Ouăle sunt clocite timp de 33-34 de zile, numai de femelă, căreia masculul îi aduce hrană. Din punct de vedere morfologic, ca în general la bufnițe, partea anterioară a capului are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care sunt lungi, unghia degetului mare este zimțată. Coloritul penajului de pe corp este
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
întunecate, care formează un desen marmorat divers. Abdomenul este cenușiu-deschis până la alb. Toate înotătoarele, în afară de înotătoarele ventrale, au mici pete transversale brune, așezate în serie. Înotătoarea ventrală este albicioasă, câteodată cu pete cenușii, neregulate; liniile transversale de pe această înotătoare lipsesc. Masculii au botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
în afară de înotătoarele ventrale, au mici pete transversale brune, așezate în serie. Înotătoarea ventrală este albicioasă, câteodată cu pete cenușii, neregulate; liniile transversale de pe această înotătoare lipsesc. Masculii au botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre de alte specii de pești, dar mai
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
loc de la sfârșitul lui februarie, când temperatura apei crește peste 12°C, până în aprilie-mai. O femelă depune 100-1000 icre de 2,5-3 mm diametru, sub pietre sau într-o gropiță care este săpată în prundiș, în nisip sau pietriș de mascul cu aripioarele lui pectorale. Ecloziunea durează mai mult timp: după 4-5 săptămâni ies larvele, care sunt pelagice un timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor depuse de către femelă. Zglăvoaca
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
5-3 mm diametru, sub pietre sau într-o gropiță care este săpată în prundiș, în nisip sau pietriș de mascul cu aripioarele lui pectorale. Ecloziunea durează mai mult timp: după 4-5 săptămâni ies larvele, care sunt pelagice un timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor depuse de către femelă. Zglăvoaca are o importanță locală. Cantitățile pescuite sunt mici. Pescuitul se face cu mâna pe sub pietre, de asemenea cu crâsnicul și uneori
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
când este vreme ploioasă se prinde pe dosul frunzelor. Este acvatic numai în perioada scurtă de reproducere. Brotăcelul poate fi crescut în acvariu. În captivitate poate trăi până la vârsta de 22 ani. Are o lungimea de 3,5-4,5 cm. Masculul are aceeași mărime ca femela. Corpul este zvelt, oval, capul scurt și rotunjit, pupila ochiului orizontală, timpanul foarte distinct. Limba circulară, liberă și crestată posterior. Pielea este netedă și lucioasă dorsal și granulată pe partea internă a coapselor și pe
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
cu substratul (homocromism), pe vegetație el are o culoare verde intens, făcându-l nevăzut în frunzișul arborilor, iar pe sol devine verzui-brun-pământiu. Datorită coloritului de protecție, el nu se ferește când este descoperit și nu încearcă să fugă. Diferența între mascul și femelă se face după gușă. La mascul pielea gușii este închisă la culoare și încrețită, iar la femelă este netedă și albă. Masculul nu are calozități nupțiale, însă posedă un sac vocal mare sub bărbie, de culoare brună închisă
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
culoare verde intens, făcându-l nevăzut în frunzișul arborilor, iar pe sol devine verzui-brun-pământiu. Datorită coloritului de protecție, el nu se ferește când este descoperit și nu încearcă să fugă. Diferența între mascul și femelă se face după gușă. La mascul pielea gușii este închisă la culoare și încrețită, iar la femelă este netedă și albă. Masculul nu are calozități nupțiale, însă posedă un sac vocal mare sub bărbie, de culoare brună închisă sau brună gălbuie, care amplifică orăcăitul său bine
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
de protecție, el nu se ferește când este descoperit și nu încearcă să fugă. Diferența între mascul și femelă se face după gușă. La mascul pielea gușii este închisă la culoare și încrețită, iar la femelă este netedă și albă. Masculul nu are calozități nupțiale, însă posedă un sac vocal mare sub bărbie, de culoare brună închisă sau brună gălbuie, care amplifică orăcăitul său bine cunoscut după ce asfințește soarele, mai ales în perioada de reproducere; în stare de repaus sacul vocal
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă scurtă, când are loc fecundarea și depunerea pontei. Amplexul (îmbrățișarea copulatorie pe care o face masculul cățărat pe spatele femelei cu picioarele dinainte) este axilar. Brotăceii sunt lipsiți
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă scurtă, când are loc fecundarea și depunerea pontei. Amplexul (îmbrățișarea copulatorie pe care o face masculul cățărat pe spatele femelei cu picioarele dinainte) este axilar. Brotăceii sunt lipsiți de organe de acuplație și fecundația la ei este externă. Ponta este depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă. Larvele, care
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]