5,936 matches
-
în sufletele copiilor - dragostea și recunoștința pentru creația divină. Acesta este Ionel Spânu. Maria Cojoca IONEL SPÂNU: ÎNTÂLNIRE CU PEISAJUL Personala lui Ionel Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană,,Gh. Asachi”, mulțime de copii, de tineri, de maturi, de mai vârstnici la o întâlnire cu peisaje, ale căror...,,modele”se găsesc acolo, la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
intestinale care fac greu utilizabile proteinele complexe din alimentele obișnuite (Mateescu, 2005). Date generale despre păstură Păstura, „pâinea” albinelor 245, este maturată și poate fi recoltată după fermentare, dar numai atunci când suprafața sa devine lucioasă. Păstura „căpăcită” este pe deplin matură. Polenul, fărâmițat și frământat de mandibulele albinelor, îmbogățit enzimatic prin saliva lor, este superioară polenului pentru că: sunt anihilați factorii alergogeni din polen; este inhibată capacitatea germinativă a polenului; are un pH mai apropiat de cel al organismului uman; în cursul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
deduce din energia internă cu ajutorul ecuației de la definiție F=U-TS (unde F - energia liberă, U - energia internă, T - temperatura absolută, S - entropia), dacă variația energiei interne este negativă, procesul este denumit exergonic, iar când variația este pozitivă, endergonic. Compoziția albinelor mature și a larvelor acestora comparativ cu carnea de vită și soia (în % de greutate proaspătă; vitaminele sunt exprimate în unități internaționale per gram de greutate proaspătă), date modificate de Crane, 1990, citați de Mateescu, 2005. Componenta chimica Albina meliferă Carne
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
comparativ cu carnea de vită și soia (în % de greutate proaspătă; vitaminele sunt exprimate în unități internaționale per gram de greutate proaspătă), date modificate de Crane, 1990, citați de Mateescu, 2005. Componenta chimica Albina meliferă Carne de vită Soia* Larve mature Pupe Adult Apă 77,0 70,2 72,1 74,1 70,0 Cenușă 3,0 2,2 1,1 1,5 Proteine 15,4 18,2 17,9 17,7 12,9 Grăsimi 3,7 2,4 2,8
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
formarea precolagenului lanț α, formarea procolagenului lanț α, hidroxilarea resturilor de prolil și lizil, glicozilarea unui număr de resturi hidroxil și secreția extracelulară, etapele extracelulare sunt [1] îndepărtarea fragmentelor polipeptidice carboxi și amino terminale, formarea tropocolagenului și ulterior a colagenului matur insolubil, colagenul din oase și piele este metabolic stabil [1], colagenul din ficat are o rată mare de metabolizare [1], este codificat de o superfamilie de gene [1], cele 13 tipuri au fost grupate în 4 clase [1], 474 Moldoveanu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
sau un domn bătrân care poartă un colier de perle sub cămașă. Babele sunt, nu știu de ce, mai dezonorante față de opinia publică. Și pe urmă, o babă e una singură, pe când un domn bătrân subînțelege mii de alți domni bătrâni, maturi sau tineri, în lungul și-n latul Europei, toți activi, toți mondeni, toți amestecați cu artele, distracțiile, plăcerile și chiar și banii. Deci, e de preferat calea aceasta”. Îi lipsește acestui erou matein finețea gândirii și chiar finețea viciului. Teoriile
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
povești și povestiri. După repetate lecturi înveselitoare și odată cu trecerea anilor, faptele, întâmplările, situațiile, atitudinile, gesturile și cuvintele mai mult sau mai puțin pline de cruzime ies singure la suprafață, devin bătătoare la ochi. E vorba, desigur, de ochiul cititorului matur, tot atât de necesar în acest caz ca și pentru sesizarea rafinamentului, a subtilităților stilistice ale marelui povestitor. Râsul „gros” (pe care îl distinge G. Călinescu), acea „veselie de zei” (pe care o invocă Vladimir Streinu), „tonul și viziunea umoristică” (la care
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții orașului Craiova, RMB, 1998, 31 ianuarie; Gabriel Coșoveanu, Ode închinate crepuscularului, R, 1998, 3; Gabriel Chifu, Un portret al imploziei, R, 2000, 9; Nicolae Coande, Palma cu degete egale, R, 2000, 9; Ioan Lascu, Suferințele maturului solitar, R, 2000, 9. M.I.
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
culegerile sale până la cea din 1980. Semnele de înnoire apar timid și pot fi identificate începând cu Ceva mai greu (1958). Remarcabilă este evocarea copilăriei, vârstă a inocenței, dar și a unei înțelepciuni din perspectiva căreia sunt sancționate faptele celor maturi. Există apoi o poezie a vetustului, a lucrurilor defuncte, a căror evocare alcătuiește un „memorial al Desuetudinii”: „Înaintea lui Dimov, descoperă poezia podurilor cu amintiri, a vechiturior, a fanteziilor adolescentine (Inima din cufăr), misterul străzilor «interzise», pe care copilul circulă
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
circulă cu un delicios sentiment de inconformism și de spaimă (Ulița vrăjită), miracolele de fiecare zi, uitate și regăsite, în sfârșit, jocurile adulților (N-ați văzut o balenă albastră?), atât de transparente pentru copiii înșiși, care le privesc cu o matură condescendență (De-a Moș Crăciun)” (Nicolae Manolescu). Prin opoziție cu acest univers miraculos, se prefigurează refuzul lumii în care poetul trăiește. Aceasta îi apare maculată și metafora ei este „zăpada ca un câine mort / călcată de mașini pe stradă” (Epitaf
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
și afectează și celelalte componente; identificarea riscurilor este activitatea cea mai răspândită de-a lungul modelului pentru a demonstra că managementul riscurilor este doar modul în care organizația răspunde riscurilor care sunt reperate pe radarul corporativ al acesteia. În organizațiile mature, bazate pe risc, procesul managementului riscurilor este înglobat în cadrul organizației și devine un element de asigurare a funcționării sistemului, un mecanism de scanare a orizontului suficient de sofisticat pentru a identifica orice ar putea împiedica atingerea țintelor. În aceste condiții
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fie un fel de anecdote mai ample, inspirate din practica medicală, consemnate cu umor și cu ironie fină. Mai substanțial este romanul Otrava (scris în 1937, dar publicat în 1947). Condiția evreilor din România după primul război mondial este abordată matur și coerent, fiind ilustrată de un personaj viabil, care constituie o paradigmă, un model de echilibru între etnie și cetățenie, între individual și social, între suferință și bucurie. Primează ideea că definiția omului adevărat nu este dată de originea etnică
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
întâi cu șovăieli de novice și abandonate apoi cu lejerități de maestru. Traseul său poetic nu este unul ondulat, cu inegalități și incongruențe, cu notabile (s)căderi și mari reușite; el e un poet mereu egal cu sine, și perfect matur de la bun început. Și de o originalitate ce refuză parcă să se dilueze. În poeme coexistă două tipare lirice bine încrustate, altfel opuse în esența formulei lor. Detenta lui D. este însă mai înaltă decât o simplă pastișă, și decupajele
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
analitic, I, 139-141, IV, 124-126, 187-189, 365-367, 375-377; Cărtărescu, Postmodernismul, 311-314; Dicț. esențial, 251-253; Viorel Mureșan, Traian Ștef, Leonid Dimov, Brașov, 2000; Bârna, Comentarii, 232-241; Manolescu, Lista, I, 89-100; Popa, Ist. lit., II, 456-461; Ilie Constantin, Îngeri albaștri cu fața matură, RL, 2003, 27; Corin Braga, Sufletul nocturn, RL, 2003, 48. D.C.-E.
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară” și „Luceafărul”, lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului”, dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. G. urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
personală în favoarea celei documentare, situând în centrul operei un „observator”, un deținut infirm (Vasile Pop) care, din patul său, asistă fără voie la desfășurarea spectacolului bestialității și cruzimii torționarului Țurcanu. Perspectiva literară astfel modificată revine, de data aceasta cu o matură stăpânire a mijloacelor artistice, la tehnici de creație ce amintesc de Ostinato: monologul interior, amestecul realității cu ficțiunea, schimbarea perspectivei naratoriale în funcție de personaje. Procedeul specific modernist al interferențelor dintre arta muzicală - o pasiune constantă a scriitorului - și literatură își găsește
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
București (1963-1966). Debutează în „Luceafărul” (1967) cu Alba Roza, iar prima carte, Prietena mea Si, îi apare în 1969. Proza scrisă de C. poartă amprenta unei stilistici cu accente lirice feminine fine, sondând relația tensionată din cuplu. Protagonista este femeia matură sau adolescenta în permanentă căutare de sine, încercând să-și construiască personalitatea în funcție de raportarea la cei din jur și de propria percepție, mediată de detalii aparent insignifiante. Personajele feminine resimt acut și în același timp ușor detașat eșecul unor legături
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
rezolvată printr-o mică lovitură de teatru - presupusa vampă („păianjenul” nesățios) era o neprihănită fecioară -, abia mai poate suscita interesul cititorului. De multe aplauze și de o îndelungată carieră scenică s-a bucurat și Mărgeluș (1921), probabil piesa cea mai matură, mai echilibrată și mai meritorie atât ca text literar, cât și ca mod de a produce comicul sau ca mesaj. Într-o ambianță mondenă, percepută drept falsă și ridicolă, o tânără dactilografă, mamă a unui copil din flori, reușește să
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
dar acest fapt se realizează în mare măsură prin propensiunea activă a subiectului care tinde mereu să se autoactualizeze. Această tendință este de tip instinctiv și ea reușește, mai mult sau mai puțin, la diverse persoane. Eul ce se autoactualizează matur prezintă următoarele caracteristici: are o percepție eficientă a realității; are o bună acceptare a sinelui, a altora și a naturii; are spontaneitate, simplitate și naturalețe; e centrat pe probleme; realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Se inițiază sau se amână, în mod frustrant, relațiile sexuale. Propria identitate a tânărului o integrează afectiv și pe cea a persoanelor din jur, față de care se simte, de asemenea, și responsabil. Apar inițiative elaborate de integrare în lumea celor maturi, de structurare a unei noi identități. Se conturează, astfel, raporturi sociale valorizante, căutarea unui partener de viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de 18 ani, exceptând TP antisocială la care poate fi formulat începând cu vârsta de 15 ani, dacă există confirmarea unor tulburări de comportament cu durată de cel puțin un an de zile. Așadar, personalitatea normală se consideră a fi matură începând cu această vârstă. Din perspectivă psihodinamică, structurarea personalității are loc în copilărie până la vârsta de 3 ani (Sapir, 1934Ă. Freud, citat de Anna Freud (1936Ă, susține că, după compensarea complexului oedipian la vârsta de 5 ani, sunt complet dezvoltate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
profesională, conștiința de sine, polarizarea sexuală, atitudinea față de responsabilități și față de valorile existențiale. În această ordine, ele pot caracteriza perioada nașterii, cea a vârstei până la 18 luni, prima copilărie, a doua copilărie, pubertatea și adolescența, vârsta adultului tânăr, a celui matur (la aproximativ 40 de aniă și perioada vieții din jurul vârstei de 60 de ani. Un studiu longitudinal al lui Block (1993Ă pledează pentru faptul că autocontrolul și flexibilitatea eului se structurează în paralel de la 3 ani până la 23 ani. Vaillant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autenticității și libertății individuale, deschiderea spre experiență, responsabilitatea în roluri și capacitatea de control a raportului dintre nevoile personale și nivelul lor de împlinire. Sanford (1982Ă arată că, deși capacitatea de control a impulsurilor este structurată în adolescență, eul este matur doar în al treilea deceniu de viață. Prefigurând teoria lui Neugarten (1968Ă, același autor nu face o delimitare a etapelor personogenezei și definește maturitatea corespunzător contextului social și cultural. Costa și McCrae (1988Ă, inspirați de James (1890Ă, consideră personalitatea matură
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
matur doar în al treilea deceniu de viață. Prefigurând teoria lui Neugarten (1968Ă, același autor nu face o delimitare a etapelor personogenezei și definește maturitatea corespunzător contextului social și cultural. Costa și McCrae (1988Ă, inspirați de James (1890Ă, consideră personalitatea matură la aproximativ 30 de ani la ambele sexe. Ca urmare, și diferențele interindividuale sunt fixate la, aproximativ, această vârstă. Stabilitatea trăsăturilor personalității crește odată cu vârsta, pentru că la o vârsta tânără există o multitudine de evenimente de viață care însoțesc achizițiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității pare să ajungă la un platou în jurul vârstei de 50 de ani, dar, în același timp, natura experiențelor existențiale este congruentă trăsăturilor personalității și confirmă diferențele interindividuale în al patrulea deceniu de viață. Nu în ultimul rând, o personalitate matură este și rezultanta influențelor culturale, a căror bogăție și continuitate conferă altitudine firii umane. În același timp, întâmplarea sau succesul într-un rol al vieții ne poate releva vulnerabilități structurale sau confirma dizabilități relaționale. Dar aceasta este esența farmecului ființei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]