6,081 matches
-
pentru implicare politică. Focalizarea excesivă a știrilor politice pe scandaluri și conflicte, în defavoarea creării unei dezbateri autentice, scade încrederea cetățenilor în clasa politică. Conflictele din știri pot avea însă efecte pozitive asupra încrederii și participării politice dacă cetățenii le înțeleg mizele. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă spectatorii au un suport informațional (cunoștințe legate de politică) și atitudinal (încredere că se pot implica în politică) adecvate. O explicație a acestui fenomen se leagă de faptul că persoanele care au mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au făcut și unele încercări mai temeinice, asupra acestei laturi a activității marelui poet național, dar, din toate acestea, imaginea de jurnalist politic a lui Eminescu nu a ieșit cu nimic mai clară, poate că dimpotrivă. De aceea e binevenită miza teoretică a lucrării Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, a doamnei Mihaela Mocanu, întrucât își propune să facă tocmai ceea ce s-a făcut mai puțin: o investigație obiectivă, ghidată de precizia și neutralitatea unei metode științifice. Desigur, conform nu numai intuiției
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu triada lui Charles Morris sintaxă, semantică, pragmatică -, dar și într-o intercorelație, care să facă însăși cercetarea să funcționeze după modelul sistemic. Odată cu cel de-al treilea capitol, Publicistica eminesciană în orizontul receptării, demersul analitic se situează la nivelul mizei sale principale, începând prin a tranșa cadrul general al obiectului cercetării. Constatarea, anticipabilă, după cum am spus din capul locului, este: interpretarea scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și este împănată cu excese. Într-o intenție
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relațiile cu politicul prin cercetarea practicilor discursive efective, care ajung să fie practici politice"7. Imanentă acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Numeroase acte politice sunt prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din spațiul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideologic. Fiecare manifestare discursivă din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la valorile ideologice ale grupului sau partidului politic din care face parte. Miza persuasivă și conținutul ideologic motivează apelul la strategii eufemistice și tendința de clișeizare 42. Funcțiile limbajului politic Lucrările de specialitate recunosc întâietatea funcției conative în cadrul comunicării politice, având în vedere că limbajul politic vizează în primul rând influențarea comportamentului auditoriului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în care se conștientizează potențialul enorm al limbajului, impactul acestuia asupra relațiilor de putere de la nivelul comunității. Afirmând că "discursul politic reprezintă echilibrul fragil între trei discursuri: al jurnaliștilor, al politicienilor și al publicului"45, Nina Aurora Bălan consideră că miza discursului politic este instituirea unei interpretări particulare a realității. Dacă în cazul oamenilor politici, limbajul este guvernat de necesitatea legitimării accesului/menținerii la putere, în cazul jurnaliștilor, manifestarea discursivă vizează gestionarea mediatică a realității, sensibilizarea actelor politice și educarea opiniei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
accesului/menținerii la putere a locutorului. În literatura de specialitate, orice limbaj politic este considerat prin definiție ideologic și propagandistic, având ca finalitate susținerea unor interese individuale sau de grup, prin câștigarea adeziunii auditoriului. În opinia lui Olivier Reboul 65, miza principală a limbajului politic devine reconstrucția realității, prin prisma valorilor și credințelor împărtășite de emitentul politic sau de gruparea politică pe care o reprezintă și în concordanță cu scopul urmărit în comunicare. Revendicarea de a spune adevărul, de a fi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
expresie la orizontul de așteptare al publicului receptor. De asemenea, dinamica raporturilor dintre subiecții comunicării politice se modifică în permanență, sub impactul noilor realități politice ale vremii și al ponderii din ce în ce mai mari pe care o deține media. În cadrul comunicării politice, miza politică este mai mult decât un parametru al semiozei, fiind principiul activ al jocurilor de interacțiune comunicativă. Dacă pentru Grice, interacțiunea comunicativă are la bază principiul cooperării, exprimat prin cele patru maxime conversaționale menite să asigure codul unei bune conduite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conversaționale menite să asigure codul unei bune conduite de comunicare 131, pentru Alain Trognon și Janine Larrue actul comunicării presupune un dublu mecanism: al cooperării și al competiției 132. Principiul competiției are ca premisă acceptarea și recunoașterea reciprocă a unei mize care declanșează actul comunicării, intenția de a impune propria lume, respectiv propriul sens. Factorul intenționalitate se dovedește decisiv în construirea manifestărilor discursive din spațiul politic. În comunicarea politică, nici un cuvânt nu este gratuit, nici o frază nu este formulată la voia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În comunicarea politică, nici un cuvânt nu este gratuit, nici o frază nu este formulată la voia întâmplării, totul este rezultatul unui comportament deliberat. Din această perspectivă, fiecare contract de comunicare se dezvoltă pe baza unui principiu al influenței, activat de o miză și susținut de mecanisme ale cooperării și competitivității. Abordarea pragmatică a limbajului politic relevă, din această perspectivă, trei aspecte fundamentale: a) emițătorul unui discurs politic se află într-o triplă ipostază: el este purtătorul de cuvânt al unui grup, exprimând
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asupra publicului; c) media obligă oamenii politici la acoperire discursivă, asigurând o vizibilitate sporită evenimentelor și actelor politice. În același timp, ea rămâne tributară politicii editoriale și considerentelor de ordin economic; d) comunicarea este un contract în măsura în care este purtătoarea unei mize, este guvernată de principiul influențării și se supune unor reguli ale jocului. Fiecare situație de comunicare presupune un contract de comunicare specific, căruia interlocutorii trebuie să i se supună. Teoria actelor de vorbire Potrivit lui John Langshaw Austin 133, modul în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Orléans. După ce primul a pus să-i fie asasinat rivalul în 1407, este război civil între "burgunzi", care dețin mai ales estul și nordul regatului, și cei din "Orléans-Armagnac", care dețin sudul și vestul. Pentru a pune mîna pe aceste mize care sînt regele, regina Isabeau de Bavaria și Parisul, fiecare este gata să se alieze cu englezii. Războiul de O Sută de Ani în secolul al XV-lea. În Anglia, Henric al V-lea, devenit rege în 1413 și provenit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
s-au pus bazele unei practici durabile ale vieții parlamentare: reglarea funcționării adunărilor, reguli de stabilire și de control al bugetului printr-o lege din 1818, vot anual al legii finanțelor. Calitatea dezbaterilor parlamentare, avîntul presei de opinie, loc și miză ale luptelor politice, atestă vitalitatea vieții politice a timpului. Dar aceasta nu privește decît o minoritate: Franța nu numără decît 240.000 de electori la sfîrșitul regimului din Iulie, ziarele au 200.000 de abonați. Franța a intrat în vîrsta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
motivația prin identificare Îl conduce pe angajat spre interiorizarea scopurilor sale În concordanță cu cele ale organizației, În timp ce motivația prin utilizare Îl determină să utilizeze organizația În serviciul propriilor scopuri. Amândouă conduc la comportamente asemănătoare și la obținerea performanței, cu toate că miza lor este diferită atât pentru organizație, cât și pentru individ. In primul caz, ne așteptăm ca angajatul să fie mult mai loial companiei și grupului de muncă din care face parte, iar În a doua situație, angajatul nu va ezita
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
motivația prin identificare Îl conduce pe angajat spre interiorizarea scopurilor sale În concordanță cu cele ale organizației, În timp ce motivația prin utilizare Îl determină să utilizeze organizația În serviciul propriilor scopuri. Amândouă conduc la comportamente asemănătoare și la obținerea performanței, cu toate că miza lor este diferită atât pentru organizație, cât și pentru individ. In primul caz, ne așteptăm ca angajatul să fie mult mai loial companiei și grupului de muncă din care face parte, iar În a doua situație, angajatul nu va ezita
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Ionescu propune înființarea unui Institut de Înalte Studii Ortodoxe, o instituție teologică modernă și riguros ortodoxă, care merită chiar și acum, după șase decenii, toată atenția Bisericii Ortodoxe Române, prin actualitatea demersului său, axat pe o viziune înnoitoare și prin miza sa majoră pentru revigorarea Ortodoxiei 8. Filosoful român analizează acest proiect esențial al unui posibil Institut de Studii Ortodoxe, în cele mai mici detalii, de la aspectul logistic, organizarea internă până la formarea corpului profesoral, estimându-se o perioadă de 5-6 ani
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nivel teoretic înalt, o amplă acțiune menită sporirii prestigiului Ecclesiei și dialogului interortodox, prin proiectarea unei reviste solide, din punct de vedere științific, de teologie ortodoxă. Încă din toamna anului 1926, Nae Ionescu anunța apariția unei asemenea reviste a cărei miză era una majoră pentru spațiul ortodox 7. Apariția acestei reviste de cultură ortodoxă era o bună oportunitate de restaurare a prestigiului Bisericii, în condițiile în care se preconiza editarea unei publicații de un nivel științific ridicat. Pentru Ortodoxia românească, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub, în ansamblul ei, pertinentă, este redevabilă unor poncife care trebuie demontate: în primul rând, "ortodoxismul ca formă interbelică a vechiului tradiționalism" este un concept total inoperabil pentru simplul motiv că dezbaterea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al acestui curent de viață în Hristos prin mărturisirea, rugăciunea și eforturile lor de conformare spirituală cu Hristos"9. Fără a separa aceste elemente esențiale care intră în alcătuirea Tradiției, Dumitru Stăniloae le analizează pe fiecare în mod individual, relevând miza lor în construcția Predaniei. Astfel, Tradiția cuprinde: • "o învățătură crezută și mărturisită despre Dumnezeu și despre lucrarea Lui de mântuire în Hristos". Învățătura nu se desparte de credința sau de mărturisirea ei; ea nu este "teoretică", ci "practic-mântuitoare", raportându-se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intelectual, trebuie să țină cont de toate aceste realități intrinseci ale noțiunilor de Biserică, Tradiție și națiune atunci când încearcă contextualizarea lor într-un cadru specific. Printr-o punere corectă a acestor termeni în ecuația unei dezbateri aplicate, se poate reliefa miza raportului dintre autoritatea religioasă și cea laică. Un demers interdisciplinar de istorie culturală va reuși să gestioneze aceste raporturi sui generis, relevând funcțiile lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să lege și să dezlege păcatele în numele lui"15. John Meyendorff consacră un capitol extrem de important aspectului privitor la Taine și ierarhie în Biserică, pornind de la cartea lui O. Cullmann, Saint Pierre, disciple, apôtre, martyr (Neuchâtel-Paris, 1952), lucrare a cărei miză vizează dialogul ecleziologic 16. Teologul rus consideră pe bună dreptate că problema Tradiției și cea a a ierarhiei post-apostolice este strâns legată de natura sacramentală a Ecclesiei, atât sub raport istoric, cât și doctrinal. Exegeza romano-catolică consideră pasajul de la Matei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
personalitate care și-a pus amprenta, într-un mod decisiv, atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței umane. Raportul dintre știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ontosului în transmundan. Recuperarea și redescoperirea credinței vor genera revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va fi conștient de faptul că miza existenței sale este sotiria sau sympathia colectivă, mântuirea, dialogicul dintre Creator și creatură va funcționa în sensul acelei revoluții spirituale individuale. Revoluția spirituală reprezintă oportunitatea de refacere a unei națiuni distruse de o doctrină ateistă, precum și asigurarea permanenței esenței ontologice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii compozite, cu numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]