5,637 matches
-
și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau fonda, fără încuviințarea și a proprietarului, nici un fel de întreprinderi industriale în acest domeniu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau fonda, fără încuviințarea și a proprietarului, nici un fel de întreprinderi industriale în acest domeniu în târgurile respective. La împrejurările de mai sus, se adaugă și alte cauze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în martie 1856, când, datorită numeroaselor cereri pentru înființarea de mori mecanice, Consiliul administrativ a constatat că „condiția privilegiului în acest caz se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mori mecanice, Consiliul administrativ a constatat că „condiția privilegiului în acest caz se cunoaște vătămătoare slobodei lucrări a industriei și nu se poate primi”. Bazat pe aceste considerente, Consiliul administrativ, cu aprobarea domnitorului, a desființat în martie 1856 dreptul de monopol asupra producerii de făină prin mori mecanice, inaugurând libera concurență în una din cele mai importante ramuri industriale ale Moldovei. Zece ani mai târziu de la introducerea primei mori cu vapori (1846), cererile de fondare de mori sistematice erau atât de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vapori (1846), cererile de fondare de mori sistematice erau atât de numeroase, iar presiunea categoriilor sociale interesate în înlăturarea îngrădirilor feudale atât de mare, încât guvernul a fost nevoit să renunțe la una din practicile feudale dăunătoare economiei: dreptul de monopol asupra morăritului mecanic în târgurile libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de monopol asupra morăritului mecanic în târgurile libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra localităților unde el ar fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra localităților unde el ar fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea Trei Ierarhi un loc în Păcurari, după care s-a reîntors la Paris, unde a constituit o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1854 și 70 lei stânjenul în 1855. Prețul de cost al lemnului, după cum se vede, era foarte ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase o moară cu vapori pe lângă fabrica sa de arpacaș. De asemenea, contractele încheiate cu furnizorii de lemne nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
devin proprietarii celei mai mari mori cu aburi din țară. La 14 mai 1853, domnitorul Grigore Ghica i-a acordat lui Panaite Frangopolo un privilegiu exclusiv în vederea înființării unei „mori mehanice” în Galați. Odată cu acel hrisov, Frangopolo a obținut și monopolul măcinării făinii prin mijloace mecanice în Galați pe timp de 20 ani, cu condiția ca moara să intre în funcțiune într-un an și jumătate de la emiterea privilegiului. Acel act domnesc a provocat proteste din partea lui Gueldry, care a pretins
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca moara să intre în funcțiune într-un an și jumătate de la emiterea privilegiului. Acel act domnesc a provocat proteste din partea lui Gueldry, care a pretins că prin acordarea privilegiului sus-amintit lui Frangopolo i s-ar încălca dreptul său de monopol, care se extindea asupra tuturor târgurilor libere din Moldova. Protestul lui Gueldry a fost respins de către Consiliul Administrativ sub motivul că privilegiile sale au valabilitate numai în acele târguri și orașe în care el ar fi înființat mori, ceea ce nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obținuse Frangopolo. Prosper Durand era un negustor francez, care avea și în București o moară mecanică și se pare că mai era și un bancher cunoscut. La 20 martie 1856 însă, exceptându-se moara lui Gueldry, a fost anunțată desființarea monopolurilor în domeniul morăritului mecanic. În urma insistențelor lui Durand, avându-se în vedere și faptul că el deja comandase în Franța mașinile pentru punerea în funcțiune a morii, mașini pe care nu le-a putut aduce în țară din motive independente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru punerea în funcțiune a morii, mașini pe care nu le-a putut aduce în țară din motive independente de voința sa, adică din cauza războiului, domnitorul a mai făcut o excepție și pentru Durand, acordându-i la 25 aprilie 1856 monopolul măcinării mecanice în orașul Galați pe timp de 10 ani. La 19 martie 1858, moara a intrat în funcțiune. La acea dată, moara era condusă de către Lucien Gosme, care era gerant al companiei Durand. În iunie 1860, se anunță însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Catargiu și „compania” în 1853, spătarul Iacovachi Fătu în septembrie 1855, sardinezul G. Pertica, Rudolf Kugler, Alecu Cuza, Panait Donici și Grigore Cozadini etc. Unora dintre ei, acelora care au cerut privilegii după martie 1856, când s-a proclamat desființarea monopolului măcinării mecanice, li s-a refuzat privilegiile exclusive cerute, iar altora, cărora li s-a acordat, nu știm dacă intențiile lor au fost puse sau nu în practică. Informațiile documentare ne îngăduie, fără să ne ofere amănunte, să adăugăm că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
jumătate de galben de fiecare vită tăiată în întreprinderea sa. La 26 iulie 1844, domnitorul Moldovei a acordat lui Goldner autorizația de a întemeia fabrica proiectată de acesta din urmă. Condițiile oferite de Goldner au fost acceptate, precizându-se că monopolul producerii mecanice a conservelor se limita la zece ani, iar importul de vite pentru fabrică era îngăduit numai atunci când Goldner nu va putea să asigure nevoile întreprinderii sale cu vitele din Moldova. Nu știm când anume a intrat în funcțiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție, căpătând forțe noi în lupta împotriva concurenței străine pe calea dezvoltării unei industrii naționale. Însă nu-i mai puțin adevărat că desființarea fabricii lui Bühl demonstrează cât de dăunătoare pentru dezvoltarea industriei moldovene erau așa-zisele privilegii exclusive și monopolurile care, neîmpiedicând concurența străină, formau o stavilă în calea sporirii numărului de întreprinderi industriale mecanice în ramura respectivă. O altă încercare de fondare a unei fabrici de postav a fost făcută în 1858 de către un alt fost director al fabricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în acea epocă a fost un proces dificil. Dificultatea provenea nu numai din urmările nefaste ale concurenței externe, din lipsa de specialiști, din lipsa de credit, ci și din politica economică inconsecventă a statului. Până în 1857 a fost în vigoare monopolul producției și al desfacerii atât a lumânărilor de stearină, cât și a celor de seu. Începând cu acel an, statul, păstrând monopolul eforiilor asupra producției și desfacerii de lumânări de seu, a desființat monoplul producției și al desfacerii lumânărilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din lipsa de credit, ci și din politica economică inconsecventă a statului. Până în 1857 a fost în vigoare monopolul producției și al desfacerii atât a lumânărilor de stearină, cât și a celor de seu. Începând cu acel an, statul, păstrând monopolul eforiilor asupra producției și desfacerii de lumânări de seu, a desființat monoplul producției și al desfacerii lumânărilor de stearină, proclamând principiul liberei producții și desfaceri a acestui produs. El a încurajat, după cum am văzut, fabricarea lumânărilor prin acordarea de scutiri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și desfaceri a acestui produs. El a încurajat, după cum am văzut, fabricarea lumânărilor prin acordarea de scutiri de plată a taxelor la export lui Th. Ghica și celorlalți întreprinzători. Dar nu toate aceste măsuri au fost puse în practică. Desființarea monopolului asupra producției și desfacerii lumânărilor de stearină, de pildă, n-a fost pusă în aplicare în mod consecvent. Invocând deficitul financiar al unor eforii, statul, încălcând propria-i hotărâre, a continuat să acorde privilegii exclusive unor solicitanți, care se angajau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o „prosfora” (taxă) eforilor. Ioseph Gering s-a plâns Sfatului Administrativ că în 1860 i-a fost oprită „fabrica” sa de lumânări din Piatra Neamț „sub cuvânt de prosfora la Eforie ca să plătescu”. El s-a „jăluit însă în zadar că monopolul este acum ridicat”. În concluzie, subliniem că în ramura producției de lumânări au funcționat între anii 1848 și 1864 cel puțin trei fabrici de lumânări, două mai mici și una mai mare. Aceasta din urmă, cea mai mare întreprindere industrială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
33.815 lei, dând un material finit („sticle și geamuri”) în valoare de 60.000 lei anual. La 19 ianuarie 1855, A. Cihac aducea la cunoștința Sfatului Administrativ că a început pregătirile „pentru înființarea unei sticlării, fără nici o pretenție de monopol”. Nu știm însă dacă Cihac intenționa să construiască o manufactură sau o fabrică și nici dacă și-a pus în practică proiectul. Așadar, între anii 1848 și 1864 a funcționat în Moldova o singură instalație mecanică de producere a sticlei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai bucura de favorurile cu care îl copleșise Mihail Sturdza. Atunci când în 1852, la expirarea privilegiului primit în 1841, Gh. Asachi a cerut lui Grigore Ghica un privilegiu exclusiv pe doisprezece ani, cererea a fost respinsă sub motivul că „nu monopolul, ci calitatea cea bună și prețul cel măsurat fac concurența atât întru perfecția lucrului, cât și întru întrebarea lui”, iar în 1856 motivul respingerii a fost că fabrica lui Asachi „nu mai este un ram nou” pentru a se bucura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Asachi nu avea capital suficient pentru a extinde și perfecționa fabrica, iar pe de altă parte, el nu mai ocupa în vremea lui Gr. Ghica poziția pe care o avusese sub domnia lui Mihail Sturdza, pierzând, o dată cu expirarea dreptului de monopol obținut în 1841, și privilegiile inițiale. Dacă adăugăm la aceasta și concurența puternică a celor 12 întreprinderi de producere a hârtiei din Transilvania, care, asociindu-se, au redus prețul topului de hârtie de la 25 lei la 18 lei, declarând „războiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
breslele de după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic au pierdut din rigiditatea cu care era reglementată cantitatea și calitatea producției, promovarea de la o treaptă la alta în ierarhia breslei, primirea de noi membri etc. După cum se știe, Regulamentul Organic desființează monopolul breslelor de producție și de vânzare, deschide larg porțile breslelor oricui dorește să se califice ca meșteșugar și să practice această profesiune, cu condiția să plătească patentă. Mai mult, oricine se poate califica drept meșteșugar sau calfă, chiar în afara breslei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ritm mai rapid decât în epoca precedentă. Cei mai numeroși dintre lucrătorii de la saline, rufetașii, aveau în folosință terenuri pe care practicau agricultura ca o îndeletnicire complementară, izlazuri pe care creșteau vite, se foloseau de păduri, de anumite drepturi de monopol asupra unor iraturi ale Tg. Ocna. Or, în perioada 1848-64, pământurile lor erau rășluite sistematic, iraturile trecuseră asupra eforiilor, încât și această categorie de lucrători se afla în plin proces de despărțire de mijloacele de producție, proces care, ce-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]