5,397 matches
-
în cauză nu vor înceta. (167) În măsura în care importurile provenite din țările în cauză sunt prevăzute să continue și există surse de aprovizionare alternative, argumentul potrivit căruia instituirea de drepturi antidumping ar urmări ca industria comunitară să ajungă în situație de monopol este nefondat. De fapt, sunt prevăzute să continue nu numai importurile provenite din țările în cauză, ci și cele originare din alte țări terțe. De altfel, industria comunitară conține mai mult decât un singur producător, iar ceilalți producători comunitari (care
32005R1371-ro () [Corola-website/Law/294320_a_295649]
-
din alte țări terțe. De altfel, industria comunitară conține mai mult decât un singur producător, iar ceilalți producători comunitari (care nu fac parte din industria comunitară) sunt, de asemenea, activi pe piață. (168) Anumite părți au susținut că situația de monopol a industriei comunitare ar exista, în special, pentru anumite tipuri de produs în cauză, mai ales tipurile cu o înaltă permeabilitate, care nu pot fi fabricate decât de către un număr foarte limitat de producători din lume. În primul rând, trebuie
32005R1371-ro () [Corola-website/Law/294320_a_295649]
-
societății cesionare cu societatea cedentă pentru executarea angajamentelor rezultate din contractele menționate anterior. În acest caz, societatea cesionară se conformează directivei. Articolul 4 Directiva nu privește, cu excepția modificării statutelor privind competența: a) în Germania: - următoarele organisme de drept public, cu monopol (Monopolanstalten): 1. Badische Gebaudeversicherungsanstalt, Karlsruhe 2. Bayerische Landesbrandversicherungsanstalt, München 3. Bayerische Landestierversicherungsanstalt, Schlachtviehversicherung, München 4. Braunschweigische Landesbrandversicherungsanstalt, Braunschweig 5. Hamburger Feuerkasse, Hamburg 6. Hessische Brandversicherungsanstalt (Hessische Brandversicherungskammer), Darmstadt 7. Hessische Brandversicherungsanstalt, Kassel 8. Hohenzollernsche Feuerversicherungsanstalt, Sigmaringen 9. Lippische Landesbrandversicherungsanstalt, Detmold
jrc195as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85330_a_86117]
-
8.1. Luare în 4.9. Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor │ │ │salariale (datorată de angajator) 4.9.1. Luare în 5. Redevențe miniere 5.1. Luare în 6. Redevențe petroliere 6.1. Luare în 7. Impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al │ │ │gazului natural 7.1. Luare în 8.1. Luare în 9.1. Luare în Extracția cărbunelui inferior Extracția minereurilor feroase - Cod CAEN 0710 10. Taxe datorate potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc
ORDIN nr. 3.249 din 3 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276970_a_278299]
-
această taxă. Rândurile 6.1 și 6. 2. Se marchează cu "X", după caz, în funcție de tipul modificării: luare în evidență sau scoatere din evidență, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuța 2 de la pct. I. Rândul 7. Impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural Se marchează cu "X" numai de contribuabilii care au obligația să declare acest impozit, conform Ordonanței Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter
ORDIN nr. 3.249 din 3 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276970_a_278299]
-
din sectorul energiei electrice și al gazului natural Se marchează cu "X" numai de contribuabilii care au obligația să declare acest impozit, conform Ordonanței Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările ulterioare. Rândurile 7.1 și 7.2 se marchează cu "X", după caz, în funcție de tipul modificării: luare în evidență sau scoatere din evidență, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a
ORDIN nr. 3.249 din 3 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276970_a_278299]
-
conduita profesională Articolul 52 (1) Se consideră abateri grave de la conduita profesională acele comportamente care: ... a) afectează substanțial calitatea și siguranța serviciului prestat; ... b) vizează încălcarea legalității; ... c) favorizează sau realizează evaziunea fiscală; ... d) contorsionează sau elimină concurența; ... e) instituie monopolul în piață sau manifestă tendințe monopoliste, neconcurențiale. ... (2) Abaterile grave de la conduita profesională a transportatorilor autorizați constau în: ... a) folosirea de documente sau declarații pe propria răspundere false în autorizarea ori executarea serviciului respectiv; ... b) practicarea de proceduri vizând realizarea
NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2007 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003 privind tranSportul în regim de taxi şi în regim de închiriere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277852_a_279181]
-
prevăzută de unul din articolele tratatului de la Adrianopol. Această libertate face ca mărfurile Brăilei și în primul rând grânele, produsele animaliere, sarea, să poată fi vândute oricui, si anume acelora care ofera prețurile cele mai bune. De acum se termină monopolul turcesc, obligația de a aprovizionă Imperiul otoman, în special capitala și armata lui. Rezultatul acestei mișcări comerciale este dezvoltarea tot mai accentuată a portului și a orașului Brăila. Acest lucru este observat și de străini: consulul francez Minaut subliniază la
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
un important , care deține fonduri de peste 100 de miliarde de euro. Principatul a reușit să-și diversifice baza economică în servicii și industrii mici, cu valoare adăugată mare, și nepoluante, cum ar fi produsele cosmetice și biotermice. Statul își păstrează monopolul asupra multor sectoare, inclusiv tutunul și serviciile poștale. Rețeaua de telefonie () era deținută în trecut în totalitate de către stat; acum doar în proporție de 45%, în timp ce restul de 55% este deținut de către (49%) și (6%). Cu toate acestea, ea este
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
sectoare, inclusiv tutunul și serviciile poștale. Rețeaua de telefonie () era deținută în trecut în totalitate de către stat; acum doar în proporție de 45%, în timp ce restul de 55% este deținut de către (49%) și (6%). Cu toate acestea, ea este încă un monopol. Standardul de viață este mare, comparabil aproximativ cu cele din zonele metropolitane prospere din Franța. Monaco nu este membru al Uniunii Europene. Cu toate acestea, este foarte strâns legat printr-o uniune vamală de Franța și, ca atare, moneda este
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
țările occidentale și Uniunea Sovietică. (Pactul Fino-Sovietic de Prietenie, Cooperare și Ajutor Reciproc) a dat Uniunii Sovietice o oarecare influență în politica internă finlandeză. Aceasta a fost exploatată de președintele Urho Kekkonen împotriva adversarilor săi. El a menținut practic un monopol pe relațiile cu URSS începând cu 1956, ceea ce a fost crucial pentru popularitatea sa. În politică, a existat o tendință de a evita orice declarație sau acțiune care ar putea fi interpredată drept antisovietică, tendință denumită de presa germană „”. În ciuda
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”). O
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
caduceul este atribuit zeului Mercur, zeu al comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială praacticată la Galați. Orașul, în 1711, conform afirmației lui Dimitrie Cantemir, centrul comercial cel mai important de pe întreg parcursul Dunării, statut întărit după spargerea, în 1774, a monopolului otoman din zonă și mai ales după desființarea definitivă a acestuia în 1829. Conform datelor Recensământului locuințelor și populației din 2011, orașul avea o populație de 249.432 locuitori. INS, în iulie 2015 a oferit un comunicat în care arăta
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în exploatarea petrolului din bazinul Trotușului își fac apariția o serie de societăți capitaliste, din care unele cu capital străin. În acest sens menționăm o serie de filiale ale marilor monopoluri internaționale: "Steaua Română" filială a lui "Royal Dutch Shell Oil", "Astra Română" și "Societatea Româno-Americană" filiale ale lui Standard Oil etc. Ele au reușit în scurt timp să extragă mari cantități de petrol. Petrolul din județul Bacău, deși de calitate
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
activitate comercială trebuia să facă parte din corporația care se ocupă de domeniul respectiv în care dorea să profeseze și să fie aprobat de eparh. Producerea purpurei și a altor stofe de lux era interzisă în atelierele urbane, fiind sub monopolul statului, realizată numai în atelierele palatului imperial pentru uzul curții și pentru darurile acordate principilor străini. În Bizanț există un număr mare de bresle care aduceau venituri importante, fiind tot mai specializate. Are loc o separare clară între producători și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în vedere că pământurile erau abandonate datorită anarhiei politice interne și datorită fiscalității împovărătoare, statul a acordat micilor producători avantaje ca scutiri fiscale și lărgirea domeniilor coroanei. A fost introdus controlul asupra producției și desfacerii bunurilor și a fost instituit monopolul de stat asupra industriei armamentului, industriei miniere sau industriei mătăsii, pentru obținerea veniturilor aduse la tezaurul public, fie pentru menținerea secretului de producție. Unitatea fiscală-suprafața de pământ ce putea fi lucrată de o persoană, a fost disociată de capacitatea sa
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a introdus moneda de aur numită solidus (lat.) sau nomisma (gr.) de aproape de 24 de karate. Moneda de aur a fost etalonul economiei medievale aproape un mileniu, până în secolul XI. Tot Constantin cel Mare a fost cel ce a stabilit monopoluri economice asupra unor ramuri/domenii considerate strategice: producerea armamentului și industria minieră. Byzantium era un oraș ce se bucura de avantaje strategice și comerciale, fiind amplasat la granița Asiei și Europei, fiind învecinată cu Marea Neagră și Marea Mediterana. În secolul VII
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pe teritoriul bizantin, formând baza unei noi industrii pentru bizantini. Curând, au fost construite întinse plantații de duzi și multe fabrici pentru țesutul mătăsii, cele mai importante fiind construite la Constantinopol, Beirut, Tyr, Antiohia, Teba, Alexandria. Industria mătăsii a devenit monopol de stat și a adus statului un mare venit, care nu a fost însă destul de suficinet încât să amelioreze situația financiară precară a imperiului. Articolele bizantine din mătase au ajuns și în Europa de Vest, împodobind palatele regilor apuseni și negustorilor bogați
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
viața urbană a intrat în declin, iar populația Constantinopolului a început să crească, transformând capitala în cel mai mare oraș din lumea creștină. Încercările arabilor de a cuceri Constantinopolul au eșuat, în principal datorită superiorității navale bizantine, dar și datorită monopolului deținut asupra misterioasei arme incendiare "focul grecesc", a zidurilor de apărare solide și a priceperii unor împărați, precum Leon al III-lea Isauricul (717 - 741) sau Isaurienii (717 - 802). După respingerea atacurilor arabilor, imperiul a început să se refacă. În ciuda
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
controlului asupra drumurilor comerciale în Balcani și în Orient. Comerțul se mai desfășura în Marea Neagră, Marea Egee și Marea Adriatică. După pierderea Egiptului, care era principalul grânar al imperiului, împărații au fost nevoiți să rezolve problema furnizării de cereale.Au instaurat astfel monopolul comercial în bazinul pontic, încheind tratate cu cazarii care asigurau apărarea în zona nordică și furnizând cereale imperiului din stepele rusești, dar și din Peninsula Crimeea. Cantitățile de cereale erau compensate din importurile din Thracia și Asia Mică. Circulația monetară
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
prețioase și producției monedelor. Unul dintre pilonii economici ai Bizanțului a fost comerțul maritim. Textilele erau importate, ca mătasea din Egipt, care ulterior a început să se producă în Bulgaria și în vest. Statul controla comerțul intern și extern, având monopol asupra circulației monetare. Statul bizantin a exercitat un control formal asupra ratelor dobânzilor, și a setat parametrii activității breslelor și corporațiilor. Împăratul și oficialii interveneau în timpurile de criză pentru a asigura aprovizionarea capitalei, și pentru a menține prețul scăzut
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
scăzut al cerealelor. În final, statul colecta o parte din surplusul băniilor obținuți din taxe, și îi băgau înapoi în circulație care erau redistribuiți sub formă de salarii către oficialii de stat sau erau investiți în lucrări publice. Statul exercita monopol în alte sectoare importante ale economiei. Moneda a fost forma de bază economică în Bizanț, cu toate că a existat și creditul . Imperiul Bizantin a creat un sistem monetar durabil pentru mai mult de o mie de ani, de la Constantin I până în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
prelucrată în brocarturi fine și țesute din pânză aurită , vândute la prețuri ridicate . Mai târziu, viermii de mătase au fost introduși ilegal în imperiu și comerțul cu mătase a devenit mai puțin important pe uscat. După ce Iustinian I a instaurat monopol pe fabricarea și vânzarea de mătase , numai fabricile imperiale prelucrau mătasea și o vindea doar unor cumpărători autorizați. Celelalte mărfuri ciomercializate erau : ulei, vin, sare, peste, carne, legume, alte produse alimentare, lemn , ceară, ceramică, și textile. Articole de lux, cum
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
acele bunuri al căror titular este o comunitate. conține operele intelectuale sau cunoștințele în care nici o persoană sau organizație nu are un interes personal (drept de autor sau patent de invenție). În scopul încurajării creației intelectuale, statul poate acorda un monopol limitat în timp în ceea ce privește multiplicarea unei opere (în cazul dreptului de autor) sau aplicarea unei invenții (în cazul patentelor). La expirarea acestui monopol, respectivele creații trec automat în domeniul public și pot fi folosite în mod liber de oricine, deseori
Domeniul public () [Corola-website/Science/296797_a_298126]
-
personal (drept de autor sau patent de invenție). În scopul încurajării creației intelectuale, statul poate acorda un monopol limitat în timp în ceea ce privește multiplicarea unei opere (în cazul dreptului de autor) sau aplicarea unei invenții (în cazul patentelor). La expirarea acestui monopol, respectivele creații trec automat în domeniul public și pot fi folosite în mod liber de oricine, deseori în scopul dezvoltării ulterioare a domeniului. În acest sens, textele intră în domeniul public la 50 de ani de la moartea autorului lor, în
Domeniul public () [Corola-website/Science/296797_a_298126]