4,996 matches
-
Crassulaceae sunt considerate ca plante ornamentale decorative deosebit de valoroase. Sunt plante erbacee sau frutescente, cu frunze groase, cămoase, în care se acumulează apă. Trăiesc mai ales pe stânci, în locuri uscate și se înmulțesc frecvent pe cale vegetativă (prin rizomi sau muguri aerieni). Florile sunt bisexuate (sau unisexuate), actinomorfe, grupate în cime, cu piese florale în număr variabil, libere; fructul este o polifoliculă cu semințe mici. Speciile genului Sempervivum au numai o rozetă de frunze bazale. S. tectorum L. (urechelniță) este o
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de cîmp), A. pseudoplatanus L. (paltin de munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind prin morfologia frunzelor și prin dispoziția aripilor fructelor Sunt specii lemnoase, cu muguri de primăvară mari, acoperiți de catafile rășinoase. Frunzele sunt palmat-compuse, opuse. Florile dispuse în inflorescențe cimoase sau racemoase sînt zigomorfe, poligame de tipul 4-5. Fructul este o capsulă spinoasăce se deschide prin trei valve și conține 1-2 semințe mari. Aesculus
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. Conform unor descoperiri recente, strămoșii omului au început
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate avea loc din cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri care cad pe fundul apei și care devin viabili odată cu realizarea condițiilor de mediu favorabile dezvoltării noilor indivizi. Se face în funcție de natură scheletului și spiculilor. Ei se clasifică în spongieri: calcaroși, silicioși, cârnosi (buretele de baie).
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
volum de aer, care acționează ca termoizolant, are un important rol protector, față de temperaturile foarte coborâte. Jnepenișurile constituie un sistem de apărare împotriva avalanșelor, protejând pădurea din vale. Se utilizează mugurii, recoltați înainte de a se desface, în lunile martie, aprilie. Mugurii se rup cu rămurica de susținere până la 3 cm. Se usucă la umbră și cât mai rapid, pentru a nu se desface. Cetina și mugurii conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Din muguri, sau vlăstarii tineri
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
pădurea din vale. Se utilizează mugurii, recoltați înainte de a se desface, în lunile martie, aprilie. Mugurii se rup cu rămurica de susținere până la 3 cm. Se usucă la umbră și cât mai rapid, pentru a nu se desface. Cetina și mugurii conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Din muguri, sau vlăstarii tineri, se obțin substanțe cu efect antiinflamator, regenerator al țesutului osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză. Se pot folosi
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
lunile martie, aprilie. Mugurii se rup cu rămurica de susținere până la 3 cm. Se usucă la umbră și cât mai rapid, pentru a nu se desface. Cetina și mugurii conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Din muguri, sau vlăstarii tineri, se obțin substanțe cu efect antiinflamator, regenerator al țesutului osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză. Se pot folosi următoarele preparate: Tot sub denumirea de jneapăn există și "Juniperus communis", "Pinus
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
cu cactușii și deseori sunt numiți cactuși în limbaj comun. Totuși, acest lucru se datorează evoluției paralele, unele plante suculente nu sunt înrudite cu cactușii. Caracteristica specifică cea mai clară a cactușilor este Areola, o structură specializată unde apar spinii, muguri noi și în multe ocazii florile. Se consideră că aceste plante ("cactușii") au evoluat între 30 și 40 milioane de ani. Continentul American era unit cu celelalte , dar s-a separat progresiv în procesul numit deriva continentelor. Speciile endemice din
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
50 cm înălțime cu tuberculi de 10 cm. Spinii sunt subțiri și flexibili. Florile sunt de culoare galbenă, mari și cu forma de pâlnie. Fructul este verde, neted și conține sute de semințe mari. Îmulțirea se face prin semințe sau muguri de la bază. Are nevoie de ghiveci profund cu expunere directă la soare. Temperatura medie minimă de 10 °C și are nevoie de puțină apă.
Leuchtenbergia () [Corola-website/Science/311060_a_312389]
-
în adâncime, fiind dispuse în stratul superficial al solului. Coroana este deasă și are formă neregulată. Frunzele sunt simple, cu marginea netedă, lat-ovalate, cu o lungime de 6-11 cm și suprafață tomentoasă (acoperită de peri moi, catifelați, de culoare albă). Mugurii sunt de asemenea tomentoși. Înflorirea se produce târziu, după apariția frunzelor, în perioada aprilie-mai, florile nefiind astfel expuse înghețurilor timpurii de primăvară. Sunt flori mari, solitare, albe sau roz, cu cinci petale. Fructul său, numit gutuie, este o bacă falsă
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
Cânepa indiană sau canabisul ("Cannabis indica", "Cannabis sativa" subsp. "indica") este o specie care face parte din genul Cannabis, familia Cannabaceae fiind o plantă aromatică. Frunzele și îndeosebi florile (mugurii) plantelor de cânepă indiană conțin o substanță chimică sau drog cunoscută sub numele de THC (acronimul de la "tetra-hydro-cannabinol") care provoacă persoanei care o fumează sau o digeră o senzație de euforie. Marijuana este cel mai comun drog ilegal întâlnit în
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
ul (în arabă: حشيش; română: hașiș), este un drog care se obține din mugurii nefecundați ai plantei femele de "Cannabis sativa L.ssp indica" (cânepă). Face parte din categoria drogurilor psihoactive slabe (blânde). În general hașișul este inhalat prin fumare sau consumat cu alimente sau băuturi. ul este doar rășina extrasă și purificată prin
Hașiș () [Corola-website/Science/310795_a_312124]
-
specii, acestea provenind din diferite părți ale lumii. Marocul este principalul producător de hașiș, cu 70% din producția mondială. Droguri din această categorie de substanțe: Hașișul (engl. "hashish") este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor dar mai ales mugurilor de cânepă (Cannabis). Hașișul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate și se prezintă - în funcție de țara de origine - în nuanțe de culoare roșie, maronie, verde sau negru. Hașișul și marijuana se poate fuma în formă pură sau în amestec
Hașiș () [Corola-website/Science/310795_a_312124]
-
Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus, iar de
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor se poate duce o linie în spirală, în ordinea apariției mugurilor foliari pe tulpina (spirală generatoare). Segmentul de spirală care unește două frunze vecine situate una sub altă pe aceeași linie verticală și paralelă cu axa tulpinii se numește ciclu. Un ciclu poate cuprinde o singură rotație în jurul tulpinii, care să
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Laureata Melodii’87 (11 - 13 martie 1988) "Să învingă dragostea" (Dan Pavelescu / Eugen Rotaru) - duet cu George Nicolescu - Laureata I. Mihaela Runceanu (1983, Electrecord ST EDC 10757) - disc single ÎI. Mihaela Runceanu (1987, Electrecord ST EDE 03202) III. Pentru voi, muguri noi (1989, Electrecord ST EDE 03627 ) Postum IV. Vom fi mereu (1999, Electrecord EDC 334) V. Mihaela Runceanu - Ediție de colecție, vol.31 (2007, Jurnalul național) VI. Mihaela Runceanu & Roxana Popescu (2010, Electrecord EDC 965) Mihaela Runceanu Roxana Popescu VII
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
mari interpreți precum Gabriel Cotabiță, Silvia Dumitrescu, Marină Florea, Cătălin Magdalinis, George Nicolescu, Maria Radu, Xenti și Andreea Runceanu, Carmen Trandafir ș.a. Pe 4 noiembrie 2010, la Casa de Cultură a Studenților din București a avut loc spectacolul "Pentru voi, muguri noi" dedicat Mihaelei Runceanu de la a cărei dispariție s-au împlinit 21 ani pe data de 1 noiembrie. Spectacolul a fost organizat de către Casă de Cultură a Studenților din București și Fan Clubul Mihaela Runceanu, inițiatori fiind Andreea Runceanu, Xenti
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
consumate în cantitate mică sunt stomahice și febrifuge. Dacă se consumă mai mult de câteva drupe, acestea se pot dovedi a fi emetice. Fructele de sânger erau recomandate de către medicina populară în paludism (malarie) (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun). Mugurii sângerului se folosesc în homeopatie, posedând calități anticoagulante.
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
umane, natura și ființa umană fiind în viziunea poetei cele două elemente principale ale creației divine. Astfel, versurile de urmează ilustrează o asemenea dihotomie care revine adesea în poezei ei, anume roua și lacrimile. Ambele provin de la Dumnezeu, rouă întărește mugurii, lacrimile întăresc ființa. Apel pentru păstrarea icoanelor în școli București 2008 Menționăm câteva din volumele sau lucrările științifice editate împreună cu colectivul de specialitate din Institutul de Sociologie al Academiei Române:
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
ajutorul altui individ, această eventualitate fiind considerată o imposibilitate. Există și alte tipuri de intersexualizare, mai puțin frecvent întâlnite, dar nu într-atât de rare încât sa fie ignorate: disgeneziile gonadale (cu una din gonade rămasă nedezvoltată, în stadiu de „mugur”), intersexualizările prin tumori secretante de hormoni de la nivelul creierului, ficatului etc., transsexualismul, unde nu există anomalii morfologice la nivelul corpului, dar există nevoia imperioasă la nivel comportamental de a aparține celuilalt sex, parțial explicată printr-o impregnare precoce cu hormoni
Intersexualitate () [Corola-website/Science/305935_a_307264]
-
Acțiunea sa este antimicotică, bactericidă și bacteriostatică, fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
flacără" sau "scoică", folosindu-le consecvent în locul ornamentelor victoriene de tip istoric sau realistic-naturaliste. Corespunzător, Art Nouveau a promovat consecvent utilizarea extrem de stilizată a motivelor existente în natură, extinzând domeniul "natural" la orice inspirat de viață, de la ierburi marine la muguri florali și de la formele nevertebratelor, a insectelor în special, la curbele ce se regăsesc în feline și păsări răpitoare. Principalele centre ale stilului au fost: Alte centre includ:
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
unei populații pot apărea ca alcătuind o colonie, dar în cadrul ei, aceștia nu-și încalcă teritoriile. Regimul alimentar este erbivor. Vombații se hrănesc mai ales cu ierburi, scoarță și rădăcini de plante superioare, dar și cu alge. Au preferințe pentru muguri și semințe încolțite, pe care le scot răscolind pământul cu labele anterioare. Pot doborî arbori mari, la fel cum fac și castorii. Spre locurile unde își procură hrana duc cărări bătătorite. Reproducerea are loc o singură dată pe an. Gestația
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
iezi care țin până la începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, iar aici se pot aminti și
Capră-neagră () [Corola-website/Science/314398_a_315727]
-
mării. Hrana este deficitară pentru cerb în perioada iernii, ca de altfel pentru toate cervidele. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpină sau porțiune de tulpină subțire la plantele erbacee și ramură tânără de 1-2 ani la plantele lemnoase), muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. Acceptă și reacționează bine la hrana administrată complementar de om: fân
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]