5,204 matches
-
I. A.), sunt români, pe când populația moldovenească se consideră și este în realitate o naționalitate independentă, cu o cultură proprie și luptă împreună cu alte naționalități din Basarabia contra asupritorului ei național și de clasă - burghezia română. Această luptă a maselor muncitoare din Basarabia se manifestă în tendința de a se uni cu R. A. S. S. Moldovenească. Partidul nostru e obligat să sprijine prin toate măsurile lupta maselor muncitoare din Basarabia pentru a se uni cu R. A. S. S. M.”. În plenara ce a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia contra asupritorului ei național și de clasă - burghezia română. Această luptă a maselor muncitoare din Basarabia se manifestă în tendința de a se uni cu R. A. S. S. Moldovenească. Partidul nostru e obligat să sprijine prin toate măsurile lupta maselor muncitoare din Basarabia pentru a se uni cu R. A. S. S. M.”. În plenara ce a urmat congresului, V. Holostenko, secretarul regionalei moldovenești a Partidului Comunist (bolșevic) Ucrainean de la Balta, promotor ardent al „teoriei” privind „națiunea moldovenească”, va fi impus în funcția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a se întoarce la căminele lor, traversau în mod necesar Basarabia - „Sfatul Țării”, la cererea populației întregi, a adresat în mod spontan guvernului regal rugămintea de a trimite de urgență trupe suficiente pentru a garanta viața, onoarea și averea populației muncitoare și pașnice din această provincie. Apelul acesta adresat României nu putea rămâne fără ecou, chiar din motivul Comunității de rasă, și armata română a venit în ajutorul românilor din Basarabia fără să abandoneze soarta celorlalte populații de origină diferită. Ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aproape exclusiv agriculturii. Românii din Basarabia fiind în imensa lor majoritate țărani și cultivatori de pământ, rezultă că trebuie să se găsească într-o situație materială prosperă, iar investigațiile făcute au confirmat că țăranul român din Basarabia este în general muncitor și bogat. Țăranul român este excepțional de prolific; în România creșterea totală a populației, datorită mai ales populației rurale, a fost de aproape 40% în cursul ultimilor 25 de ani și aceeași creștere a fost constatată de asemenea și la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vremile românesc și pe care elementul autohton moldovenesc forma încă în 1870, 3/4 din populația totală, ca proporția populației române să fi putut scădea după 1870, sub 50% în timp ce se constată că imensa majoritate a acestei populații este bogată, muncitoare și prolifică și că limba română este vorbită universal în Basarabia. Dar și alte fapte ajută să apară la lumină adevărul. Pentru ca elementul românesc să fi putut scade în proporțiile mai sus indicate, ar fi trebuit în mod necesar ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate în parte. Lucrarea lui Engels Situația clasei muncitoare din Anglia reprezintă un exemplu clasic de asemenea analiză; ea scoate în evidență impactul organizării capitaliste, a poziției proletariatului în societatea capitalistă asupra atitudinii acestei clase față de statul, dreptul și moralitatea societății burgheze. Putem înțelege în acest moment mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale pentru colectivitate, începând cu produsele pe care le furnizează și cu beneficiile economice pe care le oferă colectivității (funcțiile sale finale) și sfârșind cu efectele activității sale asupra mediului natural și urbanistic, asupra stării de sănătate a personalului său muncitor, a satisfacției cu munca a acestuia, a veniturilor economice pe care le pune la dispoziție membrilor săi etc. După cum se poate observa, analizele de eficacitate au o structură similară cu analizele cauzale, ele pornind însă de la fenomenele cauză (soluțiile alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Distincția este foarte clară la nivelul costurilor economice. Costurile directe se referă la consumul direct de resurse de către un sistem pentru asigurarea funcționării sale. Pentru a produce, o întreprindere trebuie să cumpere materii prime, energie, utilaje, să plătească personalul său muncitor. La aceste costuri economice directe ale producției se referă categoria de preț de cost. În ultimul timp au început să fie luate tot mai mult în considerare și costurile economice indirecte sau sociale. Acestea sunt și ele cheltuieli economice implicate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sisteme. O întreprindere, de exemplu, poate polua mediul. Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de sănătate a personalului muncitor este contracarată prin asistență sanitară plătită de colectivitate sau de persoana în cauză. Există încercări de a se transforma costurile economice indirecte în costuri economice directe, prin obligarea întreprinderilor de a suporta economic activitățile de contracarare a consecințelor negative. Întreprinderile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru care în Suedia a început să se contureze tot mai clar, în ultimii ani, ideea că sindicatele trebuie să-și dezvolte propriile proiecte de cercetare științifică, orientate de la început spre elaborarea pe larg a punctului de vedere al clasei muncitoare, spre articularea soluțiilor care contravin acesteia. O asemenea angajare partizană a cercetării nu exclude dialogul, ci doar îi creează o bază mai temeinică, fiecare parte devenind mai conștientă de propriile sale interese. Ea nu exclude, de asemenea, nici cercetarea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o conștientizare nonideologică, adică științifică, adecvată a procesului istoric. În sensul său general - concepție a unei clase sau grup social -, ideologia poate fi „falsă”, „mistificatoare” atunci când justifică interese particulare opuse altor interese, dar poate fi și științifică atunci când (cazul clasei muncitoare la Marx) interesele respectivei clase sunt în concordanță principială cu cerințele legilor sociale, cu interesele generale ale dezvoltării întregii colectivități. În acest sens general, știința (sociologia) nu mai este principial incompatibilă cu ideologia. Dimpotrivă, în cazul clasei muncitoare, ideologia este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cazul clasei muncitoare la Marx) interesele respectivei clase sunt în concordanță principială cu cerințele legilor sociale, cu interesele generale ale dezvoltării întregii colectivități. În acest sens general, știința (sociologia) nu mai este principial incompatibilă cu ideologia. Dimpotrivă, în cazul clasei muncitoare, ideologia este necesar să se fundeze pe știință: este o ideologie științifică. În acest caz, cerințele obiectivității, după cum argumenta Lenin, nu mai sunt incompatibile, ci chiar coincid cuangajarea socială. Avem deci o ideologie mistificator-justificativă (care promovează interese sociale particulare, opuse
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în două situații distincte, dar interdependente într-o mare măsură. În primul rând, în situația indicată de Lenin, a unei clase, grup social sau subsistem ale cărui interese sunt convergente până la urmă cu cele ale întregii colectivități. Este cazul clasei muncitoare. Ideologia științifică este aici complementară cu o știință angajată strict obiectivă. Acest caz este discutat pe larg în literatura marxistă, motiv pentru care nu voi mai insista asupra lui. În al doilea rând, în situația unei societăți democratice. În celebra
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alsociologiei occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea, persoane fără calificare profesională, imigranți, tineri, bătrâni, femei. Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă pentru participanți și să declanșeze un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza expertizei cu generațiile anterioare de muncitori, era inadecvat în raport cu tânăra generație. Muncitorii tineri, caracterizați printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reală poate fi aceea a organizării deficitare a muncii, a unui stil de conducere birocratic și incompetent sau a unor multiple deficiențe însistemul de normare a muncii și de promovare. Conducerea unei întreprinderi se poate plânge de faptul că personalul muncitor nu are o motivație suficientă pentru a depune toate eforturile în vederea realizării sarcinilor stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că problema reală constă în conducerea incompetentă, care impune sarcini neraționale sau nerealiste, fapt ce induce o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Engels, F. (1958), „Situația clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
feudală nu a fost scrisă de țărani, ci de nobili, după cum istoria antică nu a fost scrisă de sclavi. Istoria societății burgheze, scrisă în manieră burgheză, este diferită de istoria aceleiași societăți, scrisă însă din punctul de vedere al clasei muncitoare. Pentru a exemplifica importanța acordată istoriei ca instrument ideologic, voi utiliza cazul practicii istoriei din Imperiul Incas (Vansina, 1965). Patru tipuri de istorii erau elaborate în mod distinct de către incași. Dintre acestea, două sunt interesante în mod special pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile luptei de clasă din capitalism, a organizat o grevă generală. Amploarea acestei greve și modalitățile sale particulare de desfășurare sunt datorate particularităților istorice concrete. În această calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în interiorul său, fără a-i altera neapărat profilul general. Mișcarea muncitorească nu reprezintă o repetare monotonă a aceluiași joc structural, ci manifestă o puternică tendință cumulativă. Ea modifică într-un fel întregul sistem, lărgind drepturile de care se bucură clasa muncitoare în interiorul sistemului capitalist însuși. De asemenea, ea câștigă tradiție, în conștiință, în experiență. Din această perspectivă, greva generală din 1920 din România nu mai este pur și simplu un eveniment așteptat și fără influență, produs al structurii capitaliste, ci un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Engels, F. (1958), „Situația clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care a parcurs și o consistentă literatură marxistă și marxologică, consider că nici marxismul, nici Încercările de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate În sistemul conceptual al sociologiei ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima lucrare de sociologie”, după opinia noastră, se datorează unei superficialități În raportarea la textul marxist propriu-zis. După cum de știe, o cercetare de teren, cum pretinde a fi cea invocată anterior, trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În speță nu se bazează pe un eșantion reprezentativ, materialul fiind rezultatul unor simple culegeri de date din rațiuni pur propagandistice pentru a justifica efectele sociale ale polarizării progresive a societății engleze de atunci. Ea nu reflectă deci Întreaga clasă muncitoare, ci prezintă interes numai pentru susținerea unor premise pe care se Întemeia mișcarea muncitorească aflată, la acea vreme, Într-o formă incipientă de organizare, În perspectiva redactării proiectului politic al proletariatului, În care se relua deviza iezuitului Ignațiu De Loyola
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]