6,003 matches
-
dar și evreu sau indian sioux. Politicianul s-a interesat la un genetician cât contează originea din partea mamei naturale când tatăl are o origine incertă, iar specialistul în descendențe, și el membru marcant al formațiunii de dreapta, aripa acuzată de naționalism, a fost ambiguu. A răspuns cu o întrebare: „Unii sunt de părere că mama dă marca genetică, dar te întreb așa, ca prieten și coleg, ce-ar fi în sufletul tău dacă, într-o bună zi, ai afla că mă-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făcut parte din Societatea studențeasca Arboroasa unde a militat alături de alți tineri pentru emanciparea culturală și educarea patriotică a locuitorilor din nordul Bucovinei. Acest fapt îi va atrage mai tarziu o serie mare de neplăceri și chiar de acuzații „de naționalism “ sau „conservatorism”, de către cei interesați în compromiterea prin orice mijloace a unor cadre didactice valoroase și buni patrioți. La insistențele mamei sale, dar și datorită presiunilor de ordin material, este nevoit să părăsească locurile natale și să vină în județul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
concretă, reală și carnală pentru frumoasa și pătimașa Ildiko, de dragul unor noțiuni abstracte, generale și impalpabile, de o demagogie strigătoare la cer, echivalentă doar cu discursurile bombastice ale ploșnițelor semianalfabete aciuate în confortabilele și bănoasele fotolii parlamentare. ... patria, patriotism, patria-mumă, naționalism, etc., etc. Drept care, flăcăul nostru, ținându-se ferm pe poziția inițială, a adus drept argument în apărarea iubitei sale de origine hună un raționament zdrobitor din arsenalul filozofic al strămoșilor noștri din Cetatea Eternă. Și pentru a fi cât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
blood". (Nu prin comerț, artă sau literatură va dăinui al nostru măreț Imperiu; și nici nu a făcut-o. Ci prin nobile fapte de nobili bărbați, eroice vieți și sânge eroic vărsat). Venit din țara calului lui Mihai Viteazul, a naționalismului de trompetă și a războaielor balcanice, nu pot să nu fiu impresionat de asemenea manieră de a comemora. 19 iunie 2005 Citesc cu uimire în presa canadiană că, într-o mănăstire din județul Vaslui, o tânără călugăriță de numai 23
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
statul vest-german. O bună afacere pentru comuniștii români. Germanii pleacă, desigur, din motive politice și economice, dar nici cele naționale nu trebuie ignorate. Este tot mai greu să trăiești ca sas sau șvab în România de astăzi, din pricina atmosferei de naționalism primitiv încurajată de regim.“ În ciuda acestor presiuni sufocante, România nu se poate lăuda cu puternice mișcări contestatare susținute de vârfurile intelectualității române, așa cum s-a întâmplat în alte state din lagărul comunist. Când acestea apar, sunt expresia unor personalități izolate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mult marfa lor de iredentism și de falsificare a istoriei și a realităților. Ei au deci aliați, pe când România, încă o dată ca de atâtea ori în istoria ei, este singura națiune din Europa care a arătat că adevăratul patriotism, adevăratul naționalism și adevărata iubire de neam nu sunt incompatibile cu spiritul european și nici cu solidaritatea internațională a tuturor celor ce muncesc.“ (Tricolorul, martie 1981) MICU Dumitru „Întrucât nimeni nu poate să-și formeze de unul singur o imagine exactă a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
puteau să accepte o astfel de decizie, întrucât, «afară de o mână de sași și unguri amestecați printre români, Ardealul e proprietate adevărată a națiunii române». Devenea inevitabilă în acest fel o confruntare între revoluționarii români și maghiari, mai ales că naționalismul lui Kossuth și tot odată teama naționalităților nemaghiare (români, croați, slovaci etc.) de a fi desnaționalizate a fost valorificată de Curtea imperială, care le-a atras de partea sa împotriva maghiarilor. S-a ajuns astfel la o foarte stranie situație
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe care profesorul A.C. Cuza o făcea, ex cathedra, la Universitatea din Iași. Pentru designarea doctrinei sale economice și politice, în care credea desigur și pe care se socotea dator s-o propage, d. Cuza și ai săi întrebuințau termenul "naționalism", folosit și de alte mișcări străine. Titulatura aceasta a pro-vocat întotdeauna confuziune. Căci nici antise-mtizmul nu presupune în mod neapărat ceea ce se înțelege prin naționalizm nici naționalizmul nu implică în mod necesar xenofobia. În tot cazul, fie că eticheta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de bigotism a românilor, se dovedește a fi filozoful Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul neamului nostru, 1910). Trecând În revistă „calitățile bune și defectele” românului, autorul consideră că acesta este religios, dar numai „de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dotați de la natură cu „toleranță și cumsecădenie”, astfel că soldații americani se căzneau În timpul celui de-al doilea război mondial să cadă prizonieri anume la români <endnote id="(769)"/>. Câteva rânduri semnate de Dan Amedeo Lăzărescu arată o beție a naționalismului protocronist care i-a cuprins pe destui istorici și cercetători : „[Românii] erau fatal toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și ideologii români - scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de «străine». Aceasta este originea Îndepărtată a naționalismului șovin [...], care a dus la formarea și la succesul fascismului româ nesc.” Culianu Încearcă să creioneze imaginea Întreprinzătorului capitalist În literatura română modernă. O imagine extrem de negativă, indiferent că este vorba de romanele lui Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cartierele evreiești ale unor localități din nordul Moldovei <endnote id="(125, p. 262 ; 208, pp. 393-395)"/>. „L-am lăsat pe faimosul Iorga - scria ziarul liberal Acțiunea, la 20 mai 1907 - să răspândească la București teoriile cele mai primejdioase ; sub pretextul naționalismului, l-am lăsat să ațâțe tineretul... ; l-am lăsat să Îmbibe sufletul tinerilor noștri cu ideile cele mai subversive, ura de clasă și de rasă, disprețul față de ordine și legi ; În sfârșit, l-am lăsat pe acest nevropat periculos [sic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde pisica. Animat de un naționalism desuet astăzi, dar specific celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, B.P. Hasdeu enumeră calitățile reale sau atribuite acestui animal domestic, regăsindu-le pe toate la român. Inclusiv „dragostea de țară” și „independența”, pentru că - spre deosebire de câine - pisica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Române, București, 1996. 403. Roger Parham-Brown, „De ce am scris despre romi ?”, Revista 22, nr. 20, 18-24 mai 1999, pp. 12-13. 404. G.T. Niculescu-Varone și E.C. Găinariu-Varone, Dicționarul jocurilor populare românești, Editura Litera, București, 1979. 405. Vladimir Tismăneanu, Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit În Europa post- comunistă [În original, Fantasies of Salvation. Democracy, Nationalism, and Myths in Post-Communist Europe, Princeton University Press, 1998], Editura Polirom, Iași, 1999. 406. Marie-José Mondzain, Image, icône, économie. Les sources byzantines de l’imaginaire, Éditions du
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 1980. 530. Béatrice Philippe, Les Juifs à Paris à la Belle Époque, Albin Michel, Paris, 1992. 531. Teșu Solomovici, „Israelieni după actul de identitate, evrei după religie, români În suflet”, Cotidianul, 12 aprilie 2000, p. 10. 532. Dumitru Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, Editura Pacifica, București, 1994 (prima ediție, 1932). 533. Mihail Canianu, Studii și culegeri de folclor românesc, ediție Îngrijită de Al. Dobre și Mihail M. Robea, Editura Minerva, București, 1999. 534. Elijahu Feldman, Jewish Artisans in Moldavia, Ierusalim, 1982
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Creangă, Ibrăileanu) sau ratuș (la N. Gane, E. Gregorovitza). Lazăr Șăineanu credea că acest cuvânt vine prin ruteană (ratuș), din germanul Rathaus (295). 652. Firea românilor, volum coordonat de Daniel Barbu, Editura Nemira, București, 2000. 653. Aurel C. Popovici, Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (1910), ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1997. Vezi și studiul lui Cristian Preda Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, la 652, pp. 157-177. 654. În prima jumătate a secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Daniel Barbu, Editura Nemira, București, 2000. 653. Aurel C. Popovici, Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (1910), ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1997. Vezi și studiul lui Cristian Preda Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, la 652, pp. 157-177. 654. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, Anton Verancsics afirma că „oamenii [din Țara Românească] sunt foarte puțin primitori”. Pe la 1653-1657, Paul de Alep susținea că „[muntenii] Îi iubesc pe străini, nu ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1837. 672. François Hartog, Le miroir d’Hérodote. Essai sur la représentation de l’autre, Gallimard, Paris, 2001. 673. Bruce Lincoln, Theorizing Myth. Narrative, Ideology, and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago - Londra, 1999. 674. Irina Livezeanu, Cultură și naționalism În România Mare (1918-1930), traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas, București, 1998 (prima ediție, Cultural Politics in Greater Romania. Regiona lism, Nation Builing and Ethnic Struggle (1918- 1930), Cornell University Press, 1995). 675. Mircea Eliade, Textele „legionare” și despre „românism
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în posesie a țării de către evrei. Ca urmare, sionismul este o mișcare politică, influențată de modelul politicii expansiunii coloniale europeane, el a utilizat metodele și anumite justificări ideologice ale colonizării. Încercarea de reformare a iudaismului a luat mai curând forma naționalismului decât a religiei. Evreii începeau să-și dea seama că statul-națiune era unitatea firească a dezvoltării istorice. Dacă popoare și-au dobândit identitatea națională în secolul al XIX-lea, de ce nu putea și evreii? Ideile sioniste se legau de Ierusalim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fără posibilități de trai, fără dor de muncă cinstită, ci stăpâniți de gândul de a parveni prin orice mijloace, fără a avea purtări bune, fiind fugăriți de aievea ca indezirabili...Au provocat o tulburare în sânul nației care încearcă prin naționalismul care se manifestă violent și amenință cu ruperea echilibrului politic”.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Într-un episod anterior, „ajutorul” rușilor a fost compensat Însutit și Înmiit. a.q. Șovinism Termenul de „șovinism” provine din limba franceză și Înseamnă „Atitudine politică constând În afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora, În manifestarea exclusivismului și intoleranței naționale; naționalism extremist”. Cum de se ajunsese la ura evreilor din Huși asupra creștinilor majoritari sau cel puțin la dispreț față de aceștia, ne explică chiar Iancu Gutman În „Raportul de activitate pentru perioada 1 aprilie - 1 Maiu 1947”: „În massa evreească mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fusese destul de jenantă și suficientă pentru a-l arde la buzunar pe redactor cu oareșce parale penalizatoare. d.ș. „Iancu taie ungurii toți” Instruit cum se cuvine asupra oricărui fel de conținut, cenzorul nu putea trece cu vederea manifestările de naționalism cu toate că, după cum se știe, În anii ’80 ai secolului trecut, Ceaușescu a aprobat cu mare entuziasm publicarea unor articole polemice În revistele de specialitate dar și În presa cotidiană, ca răspuns la tendințele ultranaționaliste și șovine ale Ungariei. Dar, la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Probleme legate de teritorii care astăzi nu ne mai aparțin (În special Basarabia), nerespectarea adevărului referitor la existența celor două state germane; citate din creația populară folosite În diferite materiale pentru ilustrarea unor aspecte, dar cu o evidentă tentă de naționalism”. Exemplul cel mai bun Îl găsise inserat În paginile cotidianului județean „Vremea nouă” și ele sunau așa: „Pe măsura lui sînt și armele sale/ Iancu pleacă din Abrud/ Unde-i aurul cel mult/ Cu sabia de trei coți/ Să taie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]