7,995 matches
-
Le Bon. În plus, mulțimile se pot dovedi și eroice, mai juste decît fiece individ în parte. Ele au entuziasmul și generozitatea ființelor simple. Dezinteresarea lor pare nelimitată dacă li se propune un ideal, dacă sînt în joc credințele lor. "Neputința lor de a raționa, scrie Le Bon, face posibilă o mare dezvoltare a altruismului, calitate pe care rațiunea o slăbește și care constituie și o foarte utilă virtute socială"116. El critică înverșunat și minuțios pe toți cei care fac
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
clișee, compunînd cu ele imaginea unei mase primitive de muncitori. Suprapunerea poate fi perfect ilustrată prin colajele alcătuite de pictori care juxtapun și amestecă fragmente de fotografii, ziare, desene etc., pentru a face un tablou. Cît despre proiecție, aceasta traduce neputința mulțimilor de a suporta realitatea și reprezentarea ei, de a distinge lucrurile așa cum sînt ele de lucrurile așa cum ar dori ele să fie. Neputînd face o astfel de discriminare, o mulțime proiectează în exterior propriile idei-imagini, interioare, fără a fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
inspire fanatism sau chiar o disciplină. Dacă i-ați lua prestigiul, nu i-ar mai rămîne decît posibilitatea de a le guverna prin poliție sau administrație, prin armate sau calculator. În loc de aurul prestigiului, doar sînge și noroi. În orice caz, neputința promovată la rangul de principiu de guvernare este caracteristică multor regimuri puternice care acoperă, astăzi, întreaga suprafață a planetei. III Prestigiul odihnește pe acest dar. Am putea citi prestigiul drept o calitate pe care o împărtășesc o serie de indivizi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
punct de vedere al teoriei. Pînă acum se credea că totul poate fi explicat printr-un singur factor dinamic, dorința de în-drăgostire. Identificarea nu era decît un mecanism de deturnare a acesteia, de reprimare a dorinței din interior. Apărea din neputința de a iubi pe cineva, tatăl, șeful etc. De acum înainte, îl considerăm ca pe un al doilea factor dinamic, autonom și ireductibil. Erosul nu descinde dintr-un model mimetic, tot așa cum Mimesisul nu-și are originea în modelul erotic
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
caută un țap ispășitor în spatele căruia să pună povara propriei sale mizerii. Fiecare pretinde a-l ști pe adevăratul vinovat, aducătorul de panică și autorul crimei. În locul șefului care se clatină este pus la zid dublul său activ și răuvoitor. Neputinței tuturor îi este contrapusă atotputernicia unui responsabil: evreu, negru, sărac, bogat, bolșevic și așa mai departe. Picturile din Evul Mediu ne arată scene apocaliptice. Persecutarea evreilor învinovățiți de otrăvirea fîntînilor. Sînt supuși caznelor, casele lor sînt incendiate în timp ce mulțimea scoate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și cele ale indivizilor unii față de alții"526. În societatea de masă însă se observă cel mai adesea trecerea inversă. Rămîne deci o necunoscută și anume de ce un fapt care apare ca un progres istoric reprezintă o regresiune psihică? Chiar neputința noastră de a-i da un răspuns ne arată că am ajuns la limita ipotezelor pe care a trebuit să le avansăm pentru a conferi o brumă de sens unei realități care ar cere mult mai mult. III N-aș
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sexuale cu mamele și surorile lor, angajîndu-se să respecte dreptul fiecăruia și făurind instituțiile necesare. Aceasta este prima legătură. Nu trebuie însă să uităm că ei sînt în același timp complici. Uneltirea lor îi înlănțuie de o taină comună, cu neputință de arătat ca atare oricui, începînd cu ei înșiși. Ei nu o pomenesc decît prin cuvinte deghizate și în anumite locuri, temîndu-se că ar reînvia o amintire apăsătoare, dar și că ar trăda amănuntele făptuirii. Această relație este neîndoielnic una
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
spune neapărat șef, iar cine spune șef, spune putere. Restul este doar artificiu de limbaj și mistificare a conceptelor. Nu este mai puțin adevărat că psihologia mulțimilor a prevăzut ascensiunea acestei puteri în momentul în care toți o credeau cu neputință. A-i atribui paternitatea ar însemna totuși a-i pune în spate o responsabilitate care revine oamenilor și civilizației, a o blama că a anunțat un adevăr în loc să-l sugrume. Reproș cu atît mai puțin justificat cu cît ea a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să fie de 6 ore. De fapt, Ceaușescu nu a vrut să înțeleagă ce se petrecea, că greva reprezenta o ruptură între partid și muncitori (caz fără precedent, în România comunistă, la o asemenea amploare). El a fost șocat de neputința sa de a comunica cu muncitorii; de asemenea, s-a temut pentru siguranța și integritatea lui fizică, întrucât, aflat în mijlocul greviștilor, șansele ca gărzile de corp să-l poată apăra erau minime. Drept care, intuind că singura soluție este să facă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorie 297 Concluzie 303 Index 305 Mulțumiritc "Mulțumiri" Ben Franklin scria cândva că Înțelepciunea reunește „licăririle de spirit” ale altora. Am adunat Înțelepciune de la atâția oameni, Încât mi-e cu neputință să-i pomenesc pe toți. Câtorva le voi mulțumi totuși, iar această carte le este dedicată lor. Răposatului Norman Vincent Peale, a cărui scrisoare de Încurajare („Nu te lăsa de scris, Mark, nu se știe ce destine vei influența”) a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este implementat În mod eficient. Transformarea eșecului În victorie 1. Ralph Waldo Emerson spunea: „Să nu faci planuri mărunte; ele nu au puterea magică de a aprinde sufletele oamenilor”. Dar nu vă stabiliți nici planuri nerealiste, căci va fi cu neputință să le duceți la bun sfârșit! 2. Acordați planificării timpul și atenția necesare. Planificarea este prima și cea mai importantă funcție a managementului, una dintre responsabilitățile esențiale ale managerilor din ziua de azi. Planul managerului este harta departamentului pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic al totalizării formale și al autofundării cunoașterii științifice după niște reguli logice, universale și stabile. Ireductibilitatea matematicii la statutul de limbaj artificial demonstrează neputința descriptivismului formalist (care este, în fond, solidar cu presupozițiile logicismului) de a exprima în termenii obiectivității și ai exhaustivității nobila creativitate a matematicii. Matematica nu pare să scape condiției istoricității: continua proliferare a unor sisteme axiomatice paralele a susținut, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dincolo de toate preliminariile seducției, instinctul univoc al posedării e orchestrat de sentimentul puterii și al atracției (plăcerea stranie de a supune și de a fi supus). În acest stagiu, corpul obiectiv (organic) uită de rădăcinile sale în corpul subiectiv (transcendental): „neputința fiecăruia de a-l atinge pe celălalt în el însuși exasperează tensiunea dorinței până la rezolvarea sa în senzația paroxistică a orgasmului, în așa fel încât fiecare are orgasmul său fără a-l putea resimți pe al celuilalt, așa cum celălalt îl
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sens și orientare a tuturor lucrurilor; răul este refuzul deliberat al participării în actul divin de recreație perpetuă a iubirii divine. Epilogul poezieitc "Epilogul poeziei" Această alternativă teologică la criza gândirii sociale moderne - al cărei principal atribut este resemnarea și neputința în fața violenței - lasă loc unor concluzii pe care J. Milbank nu le-a avansat în radicalitatea lor ultimă. Mai întâi, descoperim că teologia - ca însăși Revelația biblică - are o funcție critică și o deschidere profetică față de orice proiect politic și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
artei muzicale - cenzura publică a oricărui anarhism programatic - dispare. Moartea cuvântului validează opera insidioasă a promiscuității estetice. În locul rostirii limpezi izbucnește banalitatea gemetelor explicite. Reîntoarcerea literară a hetairelor și consacrarea civică din lupanare se juxtapun. Prostituția naște o profesie. Iadul neputinței e absolvit de orice păcate. În goana după o alteritate care se refuză, sublimul răsare dincolo de bine și de rău. Doar progresul către sfera dezarticulării mai interesează. Călătoria spre elixirul somatic al curiozității, acolo unde „nemaivăzutul” își încinge coapsele. Fascinația
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
spiritului creator, menținerea sa În stare de permanență, absolută disponibilitate, astfel Încît, abia atins pragul convenției, aceasta să fie deja subminată printr-un salt către „altceva”, rămas În nedefinitul mereu promițător, nicicînd coagulat În forme sortite perenității. „Să fie cu neputință oare - se Întrebase Voronca În același poem-eseu, Între mine și mine - o dezbărare definitivă de formulă, o plutire perpetuă deasupra raporturilor mai mult sau mai puțin admise, o respirație neîntreruptă Într-o atmosferă alta decît aceea a principiilor și regulamentelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
asigurînd o implicare a eului creator capabilă să angajeze lumea Într-un proces de radicală transformare: „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”. Le regăsim, ambele, În, bunăoară, ramificata Întrebare din eseul-poem Între mine și mine: „Să fie cu neputință oare o dezbărare definitivă de formulă, o plutire perpetuă deasupra raporturilor mai mult sau mai puțin admise, o respirație neîntreruptă Într-o atmosferă alta decît aceea a principiilor și regulamentelor incontestabil arbitrare?” Ele definesc Însă, dincolo de transparența conceptuală a manifestelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
copil și apoi despre adopția celui de-al doilea. Totuși, în ambele cazuri, el va reveni foarte repede la subiectul esențial - și anume la cariera lui. Chiar și când e vorba despre această problemă foarte personală și dureroasă, legată de neputința de a avea copii, el prezintă episodul în termenii următori: probleme, decizii, soluții și reușită. Într-o manieră similară, prietenele lui din adolescență sunt descrise tot ca resurse - ele îl asistă în diverse feluri. Chiar și atunci când povestește despre extraordinarele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sunt întrerupte. Nici un adult nu-i dă totuși vreo explicație Sarei, care începe să colinde prin împrejurimi, în căutare de răspunsuri. Povestea Sarei ne descrie experiența unui copil pierdut în propria lui casă, un copil care trăiește un sentiment al neputinței. „Nici măcar nu înțelegeam ce se întâmplase”, spune ea. Fără nici un avertisment, Sara trece la descrierea altei amintiri timpurii, de îndată ce sfârșește relatarea celei legate de moartea surorii. Aceste două amintiri par să fie asociate în mintea ei: „O experiență foarte traumatizantă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sentiment de lipsă de apărare este evident în referirea vorbitoarei la afectarea planurilor pe care le aveau pentru viitor („Tocmai atunci fusese planificată o călătorie în străinătate”). Utilizarea persoanei a treia și a diatezei pasive în aceste referințe sugerează sentimentul neputinței vorbitoarei de a-și asuma vreo responsabilitate privind felul în care decurge viața ei. Recâștigă totuși controlul, ca reacție la starea de sănătate în care se afla atunci, refuzând să-și asume statutul de pacient („Refuz să fiu o invalidă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
deschisă) și implicită (ascunsă, cu elevi care vor încerca să exploreze și să exploateze limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l pe profesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a cadrului didactic, convertită într-o formă de „alint pedagogic”; observându-și neputința de intervenție, cadrul didactic se aliază cu elevii, dând naștere unui univers interacțional foarte ciudat. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină creează așa-numitul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l pe profesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a cadrului didactic, convertită într-o formă de „alint pedagogic”; observându-și neputința de intervenție, cadrul didactic se aliază cu elevii, dând naștere unui univers interacțional foarte ciudat. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină creează așa-numitul „profesor predictibil”, care-și fundamenteză intervențiile pe standardizare și uniformizare. 5. Terapia ocupațională sporește dinamica
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ale încrederii; - asumarea normelor de grup; - stabilirea rolurilor; • Catharsis-ul individual și de grup; • includerea factorului existențial. 4. Plan de intervenție: a. depășirea stării de disconfort care are la bază ideea că efortul este prea dificil; b. înlăturarea sentimentelor de neputință, lipsa de speranțe legate de ideea că problema e mult prea dificilă și el este prea slab pentru a face ceva; c. teama de eșec trebuie înlăturată prin convingerea că orice succes mic este semnificativ; d. înlăturarea tendinței la rebeliune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
două forme: explicită (consensuală, deschisă) și implicită (ascunsă, cu elevi care vor încerca să exploreze limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l peprofesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a cadrului didactic, convertită într-o formă de „alint pedagogic”; observându-și neputința de intervenție, cadrul didactic se aliază cu elevii, dând naștere unui univers interacțional foarte ciudat. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină creează așa-numitul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l peprofesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a cadrului didactic, convertită într-o formă de „alint pedagogic”; observându-și neputința de intervenție, cadrul didactic se aliază cu elevii, dând naștere unui univers interacțional foarte ciudat. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină creează așa-numitul „profesor predictibil”, care-și fundamentează intervențiile pe standardizare și uniformizare. 5. Terapia ocupațională sporește dinamica
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]