5,043 matches
-
dușmanii lui Brâncoveanu. Cronica încetează cu câteva săptămâni înaintea mazilirii lui Brâncoveanu. Astfel, partea a treia a cronicii este o continuare a „istoriei de taină”. Capitolul 91 descrie trădarea de către Toma Cantacuzino a domnului, prin trecerea cu o parte din oaste de partea turcilor, episod tratat cu indignare de cronică. În cuvintele cronicarului, Părțile II și III ale cronicii au fost suprimate din compilația oficială a cronicilor domnești. Conform istoricului N. Iorga, acest fapt s-ar fi datorat primului domn fanariot
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
știri extrase de Cantemir din cronica Poloniei a lui Jan Dlugosz în 12 volume. Prima informație extrasă de Cantemir din cronica lui Dlugosz, sub anul 1070, privește pe Vișeslau, cneaz de Polock, care în lupta cu cneazul Kievului avea în oastea sa "ruși, pecenegi și valahi". A doua știre din aceeași cronică, sub anul 1147, vorbește de trecerea cruciaților germani, în cruciada a II-a ,din Polonia, prin viitoarea țară a Moldovei, până la mare (Jan Dlugosz, op.cit., p.479). De asemenea
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
biserici. Arheologul Gh. G. Cantacuzino care a cercetat-o, a datat prima fază de existență a bisericii în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
februarie 1572), Ieremia Golia a fost numit pârcălab al Cetății Hotinului și a primit două moșii și mai multe averi. El a fost un om de încredere al domnului, luptând împreună în Bătălia de la Jiliște din 24 aprilie 1574, între oastea domnului Moldovei și armata pretendentului la tron, Petru Șchiopul, susținut de fratele său, domnul muntean, Alexandru al II-lea Mircea și de trupele otomane. În acea luptă, domnitorul i-a salvat viața viteazului boier, zdrobind cu buzduganul pe un inamic
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
i-a salvat viața viteazului boier, zdrobind cu buzduganul pe un inamic ce amenința să-l răpună. Nemulțumit de pretențiile de independență ridicate de domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz, de refuzul de a plăti tribut și de victoriile obținute de oastea moldovenească, sultanul trimite o armată turco-munteană pentru a intra în Moldova și a-l prinde pe rebel. În același timp, o ceată de tătari urma să treacă Nistrul și să atace dinspre est. Confruntat cu un pericol ce venea din
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
În același timp, o ceată de tătari urma să treacă Nistrul și să atace dinspre est. Confruntat cu un pericol ce venea din mai multe părți, domnitorul l-a trimis pe omul său de încredere, pârcălabul Ieremia Golia, împreună cu o oaste de 13.000 de călăreți, pentru a bloca trecerea Dunării de către turci la vadul Oblucița (azi Isaccea), a întârzia deplasarea armatelor inamice și a culege informații despre numărul oștenilor. Înainte de plecare, Ioan îl pune pe pârcălab să jure pe cruce
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
turcească, a trimis 30.000 de galbeni lui Ieremia Golia, prin intermediul boierului Albu. Ieremia a trecut în tabăra turcească, cu un ștergar alb în vârful suliței, și le-a dezvăluit beglerbegului Rumeliei și lui Petru Șchiopul planurile de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată stabilit acel plan, Golia a poruncit oștenilor săi să se retragă. B.P. Hasdeu afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă de oaste cu Ieremiia pârcălabul de Hotin, ca să apere
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă de oaste cu Ieremiia pârcălabul de Hotin, ca să apere trecătoarea turcilor, să nu treacă Dunărea. Ci nevoie este a opri cei puțini
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă de oaste cu Ieremiia pârcălabul de Hotin, ca să apere trecătoarea turcilor, să nu treacă Dunărea. Ci nevoie este a opri cei puțini pre cei mulți și cei slabi pre acei tari, că
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă de oaste cu Ieremiia pârcălabul de Hotin, ca să apere trecătoarea turcilor, să nu treacă Dunărea. Ci nevoie este a opri cei puțini pre cei mulți și cei slabi pre acei tari, că trecându întăi pușcile cu inicérii și cu pedestrimea, să apere
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
de Hotin, ca să apere trecătoarea turcilor, să nu treacă Dunărea. Ci nevoie este a opri cei puțini pre cei mulți și cei slabi pre acei tari, că trecându întăi pușcile cu inicérii și cu pedestrimea, să apere vasile, aciiași și oastea toată au sosit. Văzându Ieremiia pârcălabul că nu-i poate opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
de turci, oștiți cu Pătru vodă, el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă, daru și s-au făcut că nu poate opri trecătoarea turcilor, pentru mulțimea de oști ce sintu; și întorcându-să Ieremiia pârcălabul de la Dunăre, au aflat pre Ion vodă supt Tighinea, bătând cetatea Tighinei, și-i spusă cum n-au putut opri atâta mulțime de oști”. Revenit în tabăra moldovenească, Ieremia Golia îl anunță pe domnitor
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
făcut că nu poate opri trecătoarea turcilor, pentru mulțimea de oști ce sintu; și întorcându-să Ieremiia pârcălabul de la Dunăre, au aflat pre Ion vodă supt Tighinea, bătând cetatea Tighinei, și-i spusă cum n-au putut opri atâta mulțime de oști”. Revenit în tabăra moldovenească, Ieremia Golia îl anunță pe domnitor că a ajuns prea târziu pentru a opri trecerea Dunării de către turci și îl informează greșit că oastea otomană ar avea un efectiv de 10.000-15.000 de soldați și
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Tighinei, și-i spusă cum n-au putut opri atâta mulțime de oști”. Revenit în tabăra moldovenească, Ieremia Golia îl anunță pe domnitor că a ajuns prea târziu pentru a opri trecerea Dunării de către turci și îl informează greșit că oastea otomană ar avea un efectiv de 10.000-15.000 de soldați și nu de 60.000 de oameni cum ar fi avut în realitate. Domnitorul este nevoit să-și schimbe planurile și se deplasează către Dunăre, stabilindu-și tabăra între
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
planurile și se deplasează către Dunăre, stabilindu-și tabăra între lacurile Cahul și Ialpug. Cazacii lui Swierczewski nu-l cred însă pe Ieremia, dar Ioan Vodă își reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu că „la începutul războiului zic că o samă
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
și trebuie considerate ca fiind două opere literare separate. După înfrângerea în Bătălia de la lacul Cahul (1574) ca urmare a trădării pârcălabului Irimia Golia, domnitorul Ioan Vodă cel Cumplit se retrage cu o parte din oștirea sa la Roșcani, unde oastea moldovenească este atacată de turci și de tătari. După o lungă și eroică rezistență, domnitorul se predă turcilor, primind asigurări că va fi dus în fața sultanului, iar oștenii săi vor fi cruțați. Turcii îl ucid însă pe domnitor, măcelărind oștirea
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși. Fugarii ajung în Polonia și apoi în tabăra cazacilor zaporojeni de pe Pragurile Niprului unde cer ajutorul hatmanului Șah. După o lună, Potcoavă și o oaste de 50 de oșteni moldoveni și cazaci se întâlnesc la Nemirov cu boierul Țopa (fost pârcălab de Roman) și cu Kopycki (fost căpitan al lui Ion-Vodă) care strânseseră bani pentru campania militară din Moldova. Grupul de moldoveni fugari, împreună cu cazacii
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
căpitan al lui Ion-Vodă) care strânseseră bani pentru campania militară din Moldova. Grupul de moldoveni fugari, împreună cu cazacii zaporojeni ai lui Șah, trec Nistrul și pornesc înspre Iași pentru a-l alunga pe Petru Șchiopul, domnitorul instalat de Poarta Otomană. Oastea lui Nicoară se mărește cu vechii oșteni ai lui Ioan Vodă care i se alătură de prin sate. După o bătălie crâncenă pe câmpia răsăriteană a capitalei Moldovei, oastea lui Petru Șchiopul se retrage în derută, iar Nicoară Potcoavă este
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
a-l alunga pe Petru Șchiopul, domnitorul instalat de Poarta Otomană. Oastea lui Nicoară se mărește cu vechii oșteni ai lui Ioan Vodă care i se alătură de prin sate. După o bătălie crâncenă pe câmpia răsăriteană a capitalei Moldovei, oastea lui Petru Șchiopul se retrage în derută, iar Nicoară Potcoavă este proclamat domn al Moldovei. Mezinul Alexandru se usucă pe zi ce trece de dorul Ilincăi, dragostea luând locul dorinței de dreptate în sufletul său. O lună mai târziu, Petru
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
retrage în derută, iar Nicoară Potcoavă este proclamat domn al Moldovei. Mezinul Alexandru se usucă pe zi ce trece de dorul Ilincăi, dragostea luând locul dorinței de dreptate în sufletul său. O lună mai târziu, Petru Șchiopul revine cu o oaste de strânsură formată din moldoveni fugari, munteni și tătari, dar este învins în lupta de la Docolina. În timp ce lupta este pe sfârșite, frații Potcoavă și bătrânii tovarăși de arme Petrea Gânj și Pokotilo pornesc în urmărirea trădătorului Irimia Golia. Boierul este
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]