13,698 matches
-
de evadare din realitatea cotidiană pe scena cu decor feeric, plin de viață, de mișcare emoționantă: „ Dimineața dansa ca o balerină / deasupra pădurii cu ciute-n barbă.// Iarba învăța de la lupi / să se clatine la gâtul pământului.// Dealurile alergau pe obrajii izvoarelor, / gâfâind amurgul adormit în spinarea / fluturilor” (Lied 37, p.91) Sentimentul singurătății îl obsedează pe G. Baciu. El înțelege că singurătatea doare și din păcate nu se poate vindeca. Toți avem momente când ne simțim singuri, fără ajutor. Vorba
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
dorește un om superior, un ziditor de artă, ca Meșterul Manole, devotat creației artistice. Ecoul poeziei se prelungește prin „necuvinte” dincolo de limite reale, într-o lume cu valoare simbolică, emoțională: „Aș putea să fiu eul din tu,/ hoinărindu-mă pe obrazul crucii / cu strigăt ciung de cânt nibelung” (Lied 25, p.79). În țesătura de ritmuri liedice apare și simbolul Anei, femeia purtătoare de viață, menită să însuflețească opera de artă: „Îi ruginise lacrima la sân / și timpul ațipise / pe banca
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
pe mine, dar nu arătați prea bine. Cred că n-ar trebui să mergeți atât de mult. E cale lungă... Sunteți cam dărâmată, cum se spune! - Chiar se observă? a întrebat Adriana, surprinsă și rușinată, simțind cum i se roșesc obrajii. Așa este, am niște probleme... - Dacă vreți, vă rog mult, le spuneți în mașină, domnișoară. Nu trebuie să vă citească oricine pe față. Unii oameni se bucură de răul altuia... - Da, ai dreptate și dumneata, ce să mai zic... Accept
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
o intersecție un șofer scoate capul pe geam “boule, cine ți-a dat permisul?” altu-i răspunde lapidar: “mă-ta!” stau pe o bancă în parc păsări cântă pe ramuri florile se uită la mine o arteziană mi-aruncă stropi pe obraz două fete se întrec pe role un boschetar îmi cere o țigară bate un clopot la catedrală o bătrână își face cruce în aer plutesc damfuri de bere la halbă și aninons de mititei cu muștar un cărucior duce un
ILUZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340853_a_342182]
-
din rochiță, e-ndesată, durdulie Și se crede balerină. Are vocea în formare; Nici nu a-mplinit un an, dar când face o cântare Din guriță, te excită... Păi, ea de mică are haz: Când vorbește, e peltică, iar gropița din obraz Îi dă farmec și-i iubită, că din ochi este sorbită; Când se plimbă pe alei, de cocoși este dorită. E fudulă și isteață, iar când vine pân’ la gard, Pintenatul s-a trezit... cum pe el penele-i ard
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
vrea a fi ... cu ea Că e-o prostie a fi pudic De-nveți ce este dragostea Îmi dă întreaga ei avere La purtător,gemând ușor Și mă îmbată de plăcere, Spunând că-i sete de amor Îmi mângâie tandru obrazul Și-mi mușcă buzele subit Căci în avântul ei sălbatec E ... primul lucru ce-a dorit Îmi strânge corpul tot în coapse Puternice cum nu gândeam Precum întreaga-i pasiune Ce-atât de mult o așteptam Îmi scaldă corpul în
ŞOAPTE...ÎN NOAPTE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340926_a_342255]
-
pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din târg se-ntorc în care sătenii-n prag
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
Nu mai sunt scrutări fatale! Și se-ntâmpină cu cerul Ceară peste gând - petale, Tainele din tot misterul. Tremurând, catre plafon, Răsucea câte-o idee, Ca un vechi magnetofon, Tânguind pentr-o femeie. Trist să-ngân cu el refrenul - Mulți obraji aveau nevoie Lacrimi, care vin cu trenul... Găzduiți de bunăvoie. Așezată în genunchi, Aveam mâinile uscate, Răvășita din rărunchi - Buze de tăceri sudate. Și privirea lui - reduta, Peste umeri - un cuvânt, Pân-atunci, foarte pierdută Lespede grea și mormânt. Față
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DE INIMĂ... Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cel din inimă Astă noapte, mi-a plâns o lacrimă din suflet. O luase, razna, la vale, când pe un obraz, când pe celălalt. Două buze, fremătau, o urmăreau prelingându-se. O inimă și-a trimis căldura-n cuvinte, sorbindu-mă, dintr-o înghițitură, pe mine și pe lacrimă. Erai tu. Îndrăgostit. Ia-mi inima! Ia-mi inima! Ține-o în
DE INIMĂ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340978_a_342307]
-
mângâiată cu penelul De mâna ce nu cunoștea misterul Ce viața la culori poate să dea. * Se unduia o linie a vioară Un punct părea un suflet rătăcit Când roșul întâlnea întâia oară Seninul unui unui gând neprihănit Prinzând contur obrazul de fecioară Între culori pe pânză m-ai găsit! * de Gabriela Mimi Boroianu 25.03.2015 * Uniți * Tu ești cuvântul, eu baladă. Suntem un tot când ne rostim. Dar stelele când stau să cadă Iubirea nouă ne-o înnoadă În
DE DRAGOSTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340998_a_342327]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ȘI CÂT SĂ MAI AȘTEPT? Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului De ce ma lași să-ngheț pe ram de dor iubite? De ce-mi pui rouă-nsângerată pe obraz? Îmi mor pe buze arse, sute de cuvinte, Iar tu nu ești, să-mi faci lumină-tristul azi! Fluturi se-ntorc și înfloresc din nou petale, E primăvară peste tot dar nu și-n noi, Iar amintirea ta mă doare tot
ȘI CÂT SĂ MAI AȘTEPT? de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341018_a_342347]
-
Toma Castelul Fermecat În antologii: Cuvinte Scluptate, ed.Editgraf Lumină din Lumină, ed. Armonii Culturale Roșu Mocnit, ed.Rovimed Privește visând, iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Pe aleea cuvintelor, Ed. Ispirescu, Obraji de Magnolie ed Editgraf, Lyrics et prosa ed. Națiunea Cu tine in gând, ed Liric Graph. Antologia Antologilor, ed.Națiunea Volume de autor: Nevoia de Fericire ed.Editgraf, 2014 Cu Toamna Căzută pe Gene ed. Editgraf, 2015 Măriuca și Prietenii
AGAFIA DRĂGAN de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341068_a_342397]
-
prieten, frate pot zice, negustor Noam? Am o idee de negoț grozavă! - Nu mai spune! Ce vești așa de grozave despre negoț aduci tu, prietenul meu? - Iți spun imediat... Știi, azi dimineață, de cum m-am trezit, în timp ce mă spălam pe obraz cu apă rece la havuzul din grădina mea, mi-a venit în minte o idee măreață! Să-mi extind negoțul, învestind într-o caravană de cămile care să traverseze toata Arabia, până la Marea Roșie și până la Eritreea și Etiopia, de unde să
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
ci rămânând până azi vlăstare ale sufletului. Ele sunt cântecele glăsuite neegal de alinător cu altele, de artistul Benone Sinulescu. Sunt și cântăreți între cântăreți, așa cum sunt păsări între păsări, dar niciuna nu are glasul, spiritul, coloritul condorului ce străjuiește obrazul văzduhului și cîntă nepereche de lin din fâlfâitul aripilor vaste, tăind aerul sus, deasupra marilor canioane. Asemenea este Benone Sinulescu. Trece de șaptezeci și șapte de ani, frumoși și lucitori ani, cu atât mai mult cu cât a minunat cu
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
Dragoste > SI VOI UITA... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Abia acum înțelegeam tristețea picăturilor pe care iarăși le simțeam prin pânza lacrimilor care veneau ca un șuvoi și-mi udau obrazul trist, amintindu-mi de acel doi și că fără să vreau exist. Am trăit atâta timp condamnată să te ador, iar tu mereu în contratimp ai ucis unicul meu zbor. Aripile mi s-au frânt dar am să renasc din
SI VOI UITA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341072_a_342401]
-
ce ți-a fost încredințată. Alungă durerea..nesiguranța ... teama. Ele sunt surorile vitrege, renegate, alungate din castelul stelar al vieții. Nu le permite să alunge de lângă tine focul veșnic al iubirii! Alunecă-ți ușor arcușul degetelor și absoarbe roua de pe obrazul diafan al femeii, renascută din focul păsării Phoenix. Mângâie pletele mătăsoase ale zânelor ce ți-au oferit muzicalitatea cerului și sărută dorul greu din melodia pasiunii! Pune-ți genunchiul in pământ precum cavalerii medievali.. preacinstește urma sfântă, menirea celor ce
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
scurt, cu bretonul pe frunte. Avea tenul alb și niște buze ușor conturate cu un dermatograf roșu. Ochii mari și verzi, împrejmuiți de niște gene lungi și întoarse cu rimel, alături de sprâncenele frumos pensate îi scoteau în evidență roșeața din obraji. Era îmbrăcată într-o rochiță roz și subțire de vară, peste care își pusese un șorț bleu de bucătărie. Miță ajunsese la finalul povestirii, în timp ce soră-sa își ștergea lacrimile de pe lângă ochi, pentru a nu-și strica machiajul. Privind spre
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui păros. Se minuna cum această imagine a unui corp de bărbat, lipsit de orice veșmânt, putea să trezească în ea atâta plăcere și speranță. - Iubitule, te-am așteptat cu nerăbdare să te hrănești din mine, să-ți
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
răspuns mai obraznic. - Ai un temperament volcanic, domnișoară. Nu mă face, să par dușmanul copiilor mei. Îmi displace total. Mă voi gândi și vei afla răspunsul. Mătușa Annie îți va transmite.Tonul calm,tranșant dar expeditiv, o scotea din minți. Obrajii ei se coloraseră și era gata să răbufnească. O bătaie în ușă întrerupse discuția. Poate era norocul. O piedică pentru limba ei ascuțită. Majordomul anunță că lordul are oaspeți. - Sire, lady Morgan și vărul sau baronul Eustace va așteaptă în
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
nu cu o bătrână copilăroasă. - Nu e nimic important. - Bineee! Până te vei hotărî să ai încredere în mine, am eu ceva să-ți comunic. Nepotul meu a hotărât ca la picnic să fie prezenți și copiii. Alma răsuflă ușurată. Obrajii se îmbujorară de emoție. Annie chicoti complice: - Știam eu că ai un amestec în asta! - Nu înțeleg! - Hei, asta-i bună!Tu ai pledat pentru acest lucru. - Eu doar mi-am expus o părere. Lordul nu a fost încântat de
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
și tatăl său. Compatibilitatea tată-fiu era mai pregnantă cu Leon decât cu ceilalți. Poate se înșela dar cu siguranță nici lordul nu observa acest aspect. În intimitatea încăperii Alma lăsă lacrimile de mânie și nemulțumire să curgă în voie pe obraji. Jocul lua altă întorsătură. Lordul M.Joseph nu era bătrânul anost la care se așteptase. Din contră. Era un bărbat matur, carismatic, sobru și rece. Cel puțin cu ea așa se comportase. Se privea în oglindă. Detesta imaginea. Arăta ca
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
întămpla, era hotărâtă să-l înfrunte pe lord! M.Joseph îi cuprinse bărbia între degete și nervos o forță, să-l privească în ochi: - Îți depășești atribuțiile! Din nou! șoptei răspicat. Nu-și putea reține lacrima, ce se prelingea pe obraz. Era captivă între el și zid. Simțea că i se taie picioarele. O privea fix, întunecat. Aproape îi simțea răsuflarea pe față. - Dacă doriți, mâine plec. Numai să nu-l certați. El chiar suferă, are nevoie de tatăl său! Vă
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
el, conversația dintre ei decurgea firesc. Ușor, Leon începea să comunice cu tatăl său. Minutele treceau dar Alma nu se îndura să plece. Nu auzea ce vorbeau. Într-un sfârșit, M.Joseph îl ridică în brațe pe Leon. Adormise cu obrazul pe umărul lui. Tatăl îl strânse ușor și-l sărută pe tamplă. Pe hol dădu cu ochii de Alma și o măsură din cap până în picioare. Despletită, plânsă, cu picioarele goale. Se descălțase, ținea papucii în mână să nu facă
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
cap până în picioare. Ai competiția în vene! Alma-și strânse șalul la piept. Dimineața strecurată încet, dădea un plus de mister lucrurilor. - Știu că uneori sunt impulsivă, însă era vorba despre cei mici. Ei nu sunt accesoriile doamnelor venite la petreceri. Obrajii ei se îmbujorau de enervare, amintindu-și scena. M.Joseph își turnă vin și gustă din el. Vocea lui șoptită, profundă, o tulbura. - Ești geloasă? - Nu înțeleg, sire! se încruntă. - Ești geloasă pe viața doamnelor din înalta societate? Pe bogăție
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
Tot ce lipsea din peisaj! redevenise serios. O clipă se lăsă tăcerea între ei. Se măsurau din priviri, aproape unul de celălalt. Ea, iritată, respira greu. Părul despletit îi acoperea umerii, roșeața din pomeți îi colora albul de marmură al obrajilor. Sprâncenele lordului se uniseră într-o încruntare suspectă. Nimic nu prevestea gestul. Probabil nici el nu-l anticipase. Mâinile lui i-au cuprins ceafa ... sărutul era un asalt pasional. Buzele bărbatului apăsau persuasive gura Almei, blocând orice reacție a femeii
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]