6,653 matches
-
titulatură salvaționistă, nutrea mai curând planuri reformiste înăuntrul sistemului decât gânduri revoluționare la adresa sistemului. Declarațiile la televiziune din primele zile de la preluarea puterii relevă intențiile de domolire a radicalismului iconoclast la adresa sistemului comunist, drept pentru care cuvântul "revoluție" a fost ocolit cu maximă precauție în cadrul primelor transmisii televizate din 22 decembrie 1989 (Gallagher, 2004, p. 95). Probe directe ale caracterului conservator pe care îl emana FSN provin din declarațiile liderului formațiunii din același prim discurs televizat, în care Ion Iliescu i-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu erau... D.T.: Statistica, arta minciunii exacte. S.B.: Ca de obicei, se arăta că au fost și neajunsuri: 1) declanșarea cu întârziere a fazei de masă; 2) la sate s-a lucrat mai mult cu elevi și cadre didactice, fiind ocoliți sătenii; 3) regulamentul a exclus din concurs muzica folk, ansamblurile folclorice, grupurile vocale, iar responsabilii s-au preocupat prea puțin de promovarea genurilor precum: dansul tematic, teatrul politic, revista vorbită ș.a.; 4) nu s-au sincronizat acțiunile festivalului cu cele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
întreabări puse de alți filosofi contemporani, urmând și ei aporetica mai veche a filosofiei și, totodată, suspendând evidența de "obiectivitate" a obiectului, ca și cum aceasta, acceptată, totuși, la un moment dat, ar fi problematică, dar admițând ca fiind dată și, desigur, ocolită de întrebare, gândirea (conștiința) însăși. De unde, așadar, puterea "transcendentală" față de ceva ce devine, tocmai prin intervenția acestei puteri, "obiect"? Și în funcție de această problemă se structurează fel de fel de întrebări care dau seamă de anumite intenții de tematizare filosofică. Dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofia românească actuală bate căile de la marginea judicativului constitutiv, urmărind sensuri care îl transcend pe acesta. În fapt, toate aceste reconstrucții filosofice, aparținând filosofiei actuale, constituie însuși orizontul "nostru" cultural, în mod necesar activat în orice tematizare care nu poate ocoli tradiția. Dar dinlăuntrul acestuia, alături de motivația tehnic-fenomenologică venită dinspre unele lucrări ale lui Husserl și dinspre altele ale lui M. Merleau-Ponty, amintită mai sus, trebuie să spun că primele întrebări pe tema judicativului au fost motivate îndeosebi de lectura a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce tradiția impune, admirându-i monumentele de la mai mare sau mai mică distanță. Se află însă, în schițele acestui demers, și o constrângere esențială: nu poate fi evitată "ontologia originară", luarea în considerație a "ființei" filosofiei; dar nu poate fi ocolită nici originaritatea sa "filotică". Fiindcă tocmai prin acestea două originaritatea ontologică și cea filotică ale filosofiei -, readuse la "conținutul" care a motivat ivirea filosofiei, pot fi reconstruite liniile unui nou topos pentru însăși posibilitatea omului de a se re-cunoaște pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de elemente heterogene, adică unul al aspectului formal, celălalt al aspectului alethic: subiectul și verbul, de exemplu, sau predicatul și timpul, cum deja am văzut în teoria conceptului-funcție a lui Frege. Desigur, într-un astfel de moment nu putea fi ocolită problema predicativității (predicației); ceea ce înseamnă că o cercetare, fie și grabită, a acestui moment din istoria logicii, semnificativ pentru istoria gândirii, rostirii și făptuirii umane, trebuie să socotească împreună cuplul heterogen cu faptul predicativității. Opțiunea pentru unul sau altul dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a apărut până aici ca fiind, sub aspect pragmatic, susținută, întâi, de diferența dintre raționamentul corect și cel sofistic, arătându-se, apoi, ca fiind susținută și de diferența dintre cunoașterea veritabilă (episteme) și cea părelnică, opinativă (doxa) -, nu poate fi ocolită o problemă ce rezultă, întâi, din sistematica aristotelică a logicii, apoi din problemele pe care filosoful atenian le pune în discuție, iar în ultimă instanță, din ideile ce susțin teoria aristotelică a adevărului. Este vorba despre o încrucișare a domeniilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucra după "metoda" aristotelică a dialecticii. Mai degrabă astfel de probleme trebuie puse și asumate, fiindcă nu putem despărți evenimentul de-naturării logos-ului, al trecerii lui în logică, de problemele "mari" ale filosofiei prearistotelice, pe care logicianul nu le-a ocolit, iar în măsura în care le-a socotit defectuos puse ori tematizate, le-a respins sau le-a corectat. El însuși, de altfel, se ocupă, parțial în Organon, mai apăsat în alte lucrări, de astfel de probleme despre "temei", "cauză primă", "principiu", "ființă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
multe raționamente. Observația din urmă este valabilă doar cu condiția asumării, de la bun început, a unui punct de plecare în această construcție, anume structura judicativă originară S P. Dar ar fi cu putință și o altă cale, una care să ocolească angajamantele judicative, pentru a atinge adevărul? O asemenea întrebare este cu totul legitimă, chiar pe baza celor descoperite în felul în care Aristotel a proiectat și realizat construcția silogismului. El însuși, după cum am văzut în prima parte a interpretării logicii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
De asemenea, rămâne în afara semnificațiilor timpului (configurate cel puțin precomprehensiv, relativ la proiectul critic) o zonă destul de întinsă și foarte importantă a "criticii rațiunii pure": activitatea rațiunii, aceasta din urmă înțeleasă ca facultate a raționamentelor dialectice. Acest fapt nu poate fi ocolit; dimpotrivă, trebuie abordat cu toată atenția, fiindcă el pare a avea un anumit potențial non-judicativ, de vreme ce timpul nu are "poziția temeinică" dobândită prin activitatea sensibilității, imaginației și intelectului. Sensul "subiectivist" al timpului este însă subminat continuu în proiectul critic, prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intențional-factic, dacă el nu ar fi timpul însuși, timporizând (în-ființând, cum se va arăta și dovedi în operarea reducției judicative a judicativului constitutiv, din partea următoare a lucrării de față). Heidegger nu spune aceasta, dar interpretarea de față nu trebuie să ocolească acest sens, scos deja la iveală din perspectiva unei reducții fenomenologice. "Ca" este timp. Iar în această calitate, el poate fi prezent în mod originar în constituirea locului-de-deschidere al Dasein-ului, în structura ceva-ca-ceva investită cu rolul de prealabil al oricărei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de unități lingvistice (limbajul natural, limbajul unei științe, limbajul filosofic, un metalimbaj oarecare etc.) Fără îndoială, relațiile noi pe care le angajează veri- condiționalitatea (condiționarea valorii de adevăr a unei propoziții compuse de valoarea de adevăr a componentelor sale) pot ocoli condiționarea directă, la nivelul unei judecăți, a "sintezei" timp-verb, așa cum ea apărea în vechea logică. De aici posibilitatea de a trata strict formal anumite chestiuni legate de entitățile logice presupuse de veri-condiționalitate. Însă nu se poate rămâne aici; o intervenție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în cele din urmă, sfârșit, Ilan s-a repezit la mine și m-a întrebat îngrijorat: "Cum ieșim din aceasta încurcătură? Ce vor spune românii când vor auzi cele spuse de Shazar?". Când i-am explicat lui Ilan cum am ocolit obstacolele presărate de Shazar, s-a luminat la față și, cucerit de un surâs enorm, mi-a strâns mâna cu căldură, încântat. Zalman Shazar avea atunci 78 de ani, dar arăta mult mai în vârstă. Se vede că îmbătrânim în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
visul de a ajunge să joc într-o echipă de categorie mare. Atât de profundă era durerea, încât pânâ și stadioanele unde se jucau partide importante cu adevărat reușeau să-mi răvășească echilibrul sufletesc și să mă îndemne să le ocolesc de la mare distanță. Când, zece ani după accidentul tragic pe terenul de joc din Beiuș, genunchiul meu va fi operat cu succes, ajunsesem la o vârstă când era posibilă numai participarea la partide ca spectator în tribune, nu însă și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
suflete au murit. Cînd nu s-a mai auzit nici un țipăt, Aurora și-a turnat o cafea, a aprins o țigară și aștepta resemnată, mulțumită chiar, urmarea firească a faptei ei. După 15 ani de închisoare, pe stradă, oamenii o ocolesc. Are ceva înfricoșător în privire. Ai impresia că încă este dominată de demonul urii. Terasa piraților La taifas cu briza din Caraibe Villa Blanca domina împrejurimile din sudul Bahia de Nipe și constituia un reper sigur pentru toate navele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dincolo de gârlă, chiar pe malul pârâului, și drumurile ni se încrucișau de multe ori. Nu a fost nici un fel de idilă, ca să zic așa, între noi. La vârsta aceea nici nu se punea problema. Dar ne plăceam. Și nu ne ocoleam. Deși aghiotantul meu, Grigoruță al lui Cârciu mă tot bătea la cap : Ce vezi, bre Grigore, la capra aia behăită a lui Barzu? Țopăe, când merge, ca o țarcă besmetică. Și mai e și fudulă pe lângă că e bleagă ca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se conformează ordinelor primite de la superiori, (altceva nici nu era chip de făcut) și după ce servește masa, primește pachetul cu hrană rece și se retrage la dormitor, (se miră : vai ! cum de-a scăpat de data aceasta, de-a mai ocoli curtea școlii, pentru indisciplina unora din sala de mese, aproape că se obișnuise cu ea.) pentru a-și pregăti cufărul cu cele necesare drumului ce-l avea de parcurs până în Moldova. După ce-și verifică actele, ținuta militară și cufărul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în drumul tuturor, profitând de căldura mediocră a soarelui. E atât de imobil, de extatic, de impasibil, încât pare mort. Ceea ce văd e o lecție de destindere rituală, un salt, aproape mistic, în afara vârtejului înconjurător. Prin comparație, toți trecătorii care ocolesc silueta canină par o adunătură de agitați. Ei, oamenii, sunt, de data aceasta, „vagabonzii“, vietățile fără stăpân și fără rost, în vreme ce câinele adormit la soare are „stabilitatea“ unui călugăr Zen. Aș vrea să am îndrăzneala, libertatea interioară, inteligența de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e de făcut pentru a întreține statica ei precară? E o întrebare veche, întrebarea lui Avraam către Dumnezeu, înaintea condamnării Sodomei. Care trebuie să fie, înăuntrul unei comunități, proporția dintre bine și rău, astfel încât comunitatea cu pricina să fie „iertată“, ocolită de pedeapsa ultimă? Câți dintre locuitorii unei cetăți trebuie să fie buni, pentru ca răul din ea să nu ducă la dezastru? Măcar zece, sună răspunsul Domnului, după intermedierea patetică a lui Avraam. Zece. Adică foarte puțini. Nu se cere ca
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tineri. Ei trebuie să răspundă urgent, din fuga vieții uneori, la ispitele care-i asaltează. Părintele Nicolae Tănase răspunde răspicat și luminos la griji și îngrijorări din cele mai încărcate de povara veacului. Prietenie, iubire, căsătorie sunt abordate fără a ocoli teme precum iubire și senzualitate sau femeia dincolo de relația ei strict trupească. La fel și căsătoria de probă, dar și cea „albă”, singurătatea și avortul toate sunt tratate cu spontaneitate și deschidere. Este un adevărat tratat de sexologie creștină, atât
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pachet“ de restituiri Radio, anume „Pro Natura“, sunt obligat să explic unele aspecte de ordin redacțional, cel mai ușor extrăgând din cuvântul Înainte al aceleia, cu adaptările de rigoare. «Aspirația spre precizie, servitute a meseriei pe care n’o pot ocoli, face ca, finalul fiecărui material să notifice emisiunea și momentul difuzării; această mențiune nu e o infatuare ci, pe lângă crearea unui mediu optim autorului care nu poate renunța la rigurozitatea meseriei sale, amintește peste vreme cadrul acelui episod: un eveniment
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îndeplini porunca: „sângele apă nu se face“, dar musai În spiritul vegetarianismului În care mă complac, nu atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge deși, prin vechiul ei strămoș, Euglena, ar fi putut alege drumul animalului. Și totuși sunt plante care au sânge, mai precis hemoglobină, mai concret Încă, leghemoglobină, cu care ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ani, cât au viețuit, ei au călcat dur pe mediu, slăbindu-și astfel poziția și pregătind hegemonia vegetală. Nu doar atât, cât dezvoltarea a ceva nou, flora astăzi majoritară, la biochimismul căreia nu erau adaptați... Dar nici n’o puteau ocoli - dinozaurii ierbivori desigur, aceia care-i țineau În spate și pe aceia carnivori - obligați fiind, de dimensiunile și pofta de mâncare pe potrivă la a paște de-a valma. Și au pierdut, la concurență cu mamiferele, mai recente, implicit adaptate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
precedă. N’a demonstrat-o Iisus? „Milenium“, 10 iulie 1999, ora 14,59 39. Știința secolului Dintotdeauna, mai abitir acum, În prag de mileniu, scrutăm viitorul. Dar cum să descifrezi ceva ce nu există Încă, bașca consecințele Încercării de a ocoli un eveniment? Dorință irealizabilă deci. Dar, paradoxal, viitorul se află in nuce În trecut. Așa am scăpat, de exemplu, de obsesia multora: sfârșitul lumii e exclus În acest moment, căci istoria vieții biologice arată că există mulțime de feluri de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În primul rând, cât mai multă negentropie Înglobată În el... Să nu tulbur prea mult niște ape și așa cenușii, după cum se vede: Să ne oferim, firesc și cu bucurie, lipsitul de viață dar Încărcatul de simbol mărțișor, dar să ocolim uciderea nevinovăției ghiocelului. Tot atâta costă - cum am putut, noi oamenii, pune preț și pe viață, vânzând și cumpărând, nu doar flori, dar și animale? -, adică nesemnificativ, a face binele sau răul... „Sâmbătă cu prieteni“, 1 martie 2003, ora 18
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]