5,006 matches
-
mai trăiasacă, nu s-a mai operat și la ochiul stâng, și a făcut infecție, și pentru ca infecția să nu treacă și la ochiul operat, a trebuit ca ochiul stâng, să fie scos. Bătrân, cu un ochi de sticlă, ofta și slăbea mereu. Nu avea poftă de mâncare și nici nu mai vrea să mănânce. Ziua se culca pe pat, cu fața în jos, ofta și gemea: „Of mamă, la ce m-ai mai făcut”?!. Cam un an a stat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
operat, a trebuit ca ochiul stâng, să fie scos. Bătrân, cu un ochi de sticlă, ofta și slăbea mereu. Nu avea poftă de mâncare și nici nu mai vrea să mănânce. Ziua se culca pe pat, cu fața în jos, ofta și gemea: „Of mamă, la ce m-ai mai făcut”?!. Cam un an a stat numai la pat, nu bolnav, ci atât de slab că nu mai putea să se țină pe picioare. Aștepta moartea ca pe o binefacere. Îl
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și când citeam că zburăm deasupra Atlanticului la 10.000 de metri altitudine, că în exterior sunt -40 de grade... îl închideam rapid din motive "personale"! După ce în finalul filmului Robert Redfort s-a despărțit lacrimogen de femeia iubită, am oftat și am început și eu să mă gândesc la ale mele la Madrid, la Geneva, la neamuri, la prieteni, la locuința din Balta Albă și de bună seamă la Ministerul de Externe. Probabil că subconștientul meu era pe undeva prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
iau chiar acum cu mine acasă, să nu răcească omul. Și pornim la treabă. Cât de interesanți sunt oamenii! Unde aș găsi, în mediul în care mă învârt, un domn căruia să i se fi furat paltonul la o nuntă?... Oftez, îmi vine să mă uit într-o oglindă invizibilă, să mă compătimesc. Nu o să mă satur de astfel de figuri ca domnul Cioacă... Îi propun să mă însoțească, mă roagă să ne oprim o clipă la colț, unde este un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi-ai dat de despărțire Și eu ți-am dat-o iarăși cu buza s-o săruți. Zâmbind ceva perplexă, c-o tainică privire, Ai sărutat garoafa și ambii am stat muți. Venindu-ne în fire într-un târziu, crudelă, Oftând adânc promis-ai că nu mă vei uita. Trecând numai o lună, tu n-ai rămas fidelă Și-acum sărut garoafa, în loc de buza ta. În aceeași lună a anului 1898, publică la rubrica literară Foița Sentinelei a ziarului „Sentinela”, poezia
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
predicatorul reușește să înlăture piedicile care vin din partea lui și din partea auditoriului, și totuși predica nu are succes, înseamnă că intervine și o a treia cauză: „metoda învechită omiletică”. „Te cuprinde adesea mila, când vezi câte-un preot asudând și oftând sub sarcina acestor forme și cu tot năcazul său privind la rezultatul și efectul predicei, vezi că e descurajat, căci se încredințează însuși că munca sa e zadarnică”. În continuare, autorul trece la subiectul propriu-zis al lucrării sale, vorbind despre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la scoală. Am zăcut câteva săptămâni, dar mi-am revenit repede. Stăteam acasă fără nici un rost. La treabă nu mă puneau ai mei fiindcă am fost bolnav. Cărțile nu prea se legau de mine, așa că tăiam frunze la câini și oftam după colegii mei și după atmosfera de la cămin. Tata a simțit neliniștea mea, și sfătuit de mama, s-a dus la Liceul din Adjud, care se înființase cu un an înainte și a vorbit cu directorul să mă încadreze ca
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de lucru adunat sub braț, s-a dus direct acasă, gândindu-se la supărarea pe care i-ar fi provocat-o mamei. A intrat în casă în lacrimi, cu capul plecat. Mama călca. Văzându-l revenind acasă așa degrabă, a oftat. A sprijinit fierul de călcat pe o piatră și a scrutat băiatul întrebătoare. El a povestit cu sinceritate tot ce s-a întâmplat. A rămas cu ochii plecați, așteptându-se la o dojană masivă. Dar mama a încremenit gânditoare și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avut ecou atât în Moldova cât și în Muntenia. Cronicile rimate respective au mișcări de Vicleim: Iar Grigorie-vodă Ghica Noaptea și cu masalale, Porunci să-i tragă butca, Mergând până la un locu, Și așa au purces pă vale, Stătu de oftă cu focu. Întâiul adevărat poem burlesc muntean este Povestea mavroghenească a pitarului Hristache, în metru de cântec de stea, într-un amestec hazliu de mahalagisme, turcisme, grecisme și radicale. Avem de-a face cu o critică de exponent al păturii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă "mehanica", sau în spitalul de nebuni. Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu "stînjenul". În cutare muzeu vienez tot ce-i place este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drumeț, zice: Alba nainte, alba la roate, Oiștea goală pe de-o parte. Hii! opt-un cal, că nu-s departe Galații, hiii! De-i ies femei în cale, el cîntă: Când cu baba m-am luat, Opt ibovnice-au oftat; Trei neveste cu bărbat Și cinci fete dintr-un sat. De bună seamă, mergerea la Piatra cu evreica Malca nu-i un fapt istoric unic. Se bănuiește ușor că Nichifor se poartă la fel în toate expedițiile, după un program
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc și nu se plimbă; a apei care nu vorbește și nu procreează; a pietrei care știe numai să fie și să stea, care nu plânge și nici nu oftează, care nu se miră și pe care nimeni și nimic n-o împiedică toate să le primească ori să le creadă. Cel mai viguros între acești tineri poeți este Mihai Beniuc, înrudit cu O. Goga și Aron Cotruș prin mesianism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cineva într-un târg civilizat ca Sadagura și când este silit în urmă a veni într-o țară ticăloasă ca a noastră, contrastul..." etc. Iată și Gahița Rosmarinovici: "Iorgu . ...Ah ! nici o băutură nu poate vindeca patimile sufletești și intelectuale. Gahița (oftînd): Te înțăleg! Iorgu (apropiindu-se de ea și luînd-o de mînă): Mă înțelegi?... A! Slavă Domnului că am găsit, în sfârșit, un suflet botezat care să mă înțeleagă! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gahița Ah! quel bonheur! mă iubește! (tare) Piudoarea sexului meu nu mă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
jumătate în jumătate de an, fără alegere, în case și mai rele decât cele unde au stat - stare sufletească ce culminează în acea hazlie întîmplare a celor două cucoane care au case alăturea, făcute absolut la fel, și care, după ce oftează luni întregi că nu-și pot închiria casele și invidiază pe toți cei ce se mută cărîndu-și penibil cioburile, sfârșesc prin a se muta una în locul alteia! Această schiță mai simbolizează și nestabilitatea, lipsa de viață așezată, zdruncinul rezultat din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca de obicei, la bunici la Corbeni, tanti Florica, însoțită de frații Ștefan și Costică, au luat o pâlnie mare de gramofon, s-au dus la casa unde dormea moș Dumitru, care se culca totdeauna devreme, și a început să ofteze sub fereastră. Moșul s-a trezit năucit, dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care le aveau. Tanti Florica a absolvit Școala Normală la Brăila, s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să mai trăiasacă, nu s-a mai operat și la ochiul stâng, și a făcut infecție, și pentru ca infecția să nu treacă și la ochiul operat, a trebuit ca ochiul stâng, să fie scos. Bătrân, cu un ochi de sticlă, ofta și slăbea mereu. Nu avea poftă de mâncare și nici nu mai vrea să mănânce. Ziua se culca pe pat, cu fața în jos, ofta și gemea: Of mamă, la ce m-ai mai făcut?! Cam un an a stat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
operat, a trebuit ca ochiul stâng, să fie scos. Bătrân, cu un ochi de sticlă, ofta și slăbea mereu. Nu avea poftă de mâncare și nici nu mai vrea să mănânce. Ziua se culca pe pat, cu fața în jos, ofta și gemea: Of mamă, la ce m-ai mai făcut?! Cam un an a stat numai la pat, nu bolnav, ci atât de slab că nu mai putea să se țină pe picioare. A ștepta moartea ca pe o binefacere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
noi! zise Țestoasa, supărată. Nu pricepi nimic? - Ar trebui să-ți fie rușine să pui așa întrebări simple, zise și grifonul. [...] Eu am făcut Clasicele, cu un crab bătrân. - Eu nu m-am dus niciodată la orele lui, zise Țestoasa oftând, dar am auzit că preda Râsul și Plânsul. - Da, așa era, zise și Grifonul oftând la rândul lui. Și amândouă animalele, copleșite de amintiri, își acoperiră fața cu labele. - Dar câte teme aveați pe zi? întrebă Alice, grăbită să schimbe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
așa întrebări simple, zise și grifonul. [...] Eu am făcut Clasicele, cu un crab bătrân. - Eu nu m-am dus niciodată la orele lui, zise Țestoasa oftând, dar am auzit că preda Râsul și Plânsul. - Da, așa era, zise și Grifonul oftând la rândul lui. Și amândouă animalele, copleșite de amintiri, își acoperiră fața cu labele. - Dar câte teme aveați pe zi? întrebă Alice, grăbită să schimbe subiectul. - În prima zi zece ore, a doua zi nouă, și așa mai departe. - Foarte
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
zeu învins, părăsit de puteri și umilit. Eu mă uitam la el, mi se rupea inima de milă și nu știam ce să-i spun. După câteva minute de tăcere, își împreună mâinile și, ridicându-și aiurit ochii în sus, oftă din adânc și repetă rar, c-un glas nespus de sfâșietor: „Of, Doamne, Doamne!...” Era în acest suspin al lui și-n aceste cuvinte sinteza întregei lui vieți, și poate c-o ultimă străfulgerare de conștiință a străbătut în clipa
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele suflecate se prindeau în hore ori în brâuri. Și tot astfel până ce începea să se însereze. addenda 399 3. Circul Kremsler a ars la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grădinii, înspre Mihai al lui Gheorghe a Nuții și privind spre dealul țintirimului unde s-auzea cîntecul sfîșietor al trupcilor. Ziua era senină, soarele se aplecase blînd spre asfințit, un vînticel înfiora frunzele prunilor și perilor. „Doamne, frumos mai cîntă!”, ofta mama, sensibilă la jalea lumii, după care se întorcea la treburile amînate o clipă. Pe atunci ea era încă tînără, dar acum? Totuși pînă la urmă nu mi-a părut rău că a fost tocmită muzica. Banda lui Nigaia (nume
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcut. *Cîtă oboseală aduce autoscopia zilnică, teama de boli, privirea îndelungă a unui neg, a unei tumefacții efemere, interpretarea unei amețeli, a unei tulburări gastrice, teroarea unor destabilizări sufletești. Fericiți cei ce nu cunosc captivitatea unor asemenea frămîntări! *Azi am oftat ca „nenea Iancu”: „Ce păcat că tinerețea a fost dată pe seama copiilor!” „Sîntem ultimii fii de țărani care am ajuns intelectuali. Lucrul acesta nu mai e posibil”, mi-a spus Gheorghe Neagu. Și tot el: „Mi-e frică uneori să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
melancolie în glas. Conștiința dumitale e ca o față de masă albă, curată...” N-am putut să-i întorc întocmai complimentul. I-am spus numai: „Lasă, nea Vasile, că nici a dumitale nu-i prea pătată...” „Ei, mă, nea Căline, a oftat el. Degeaba zici: eu m-am ticăloșit, cît de voie, cît de nevoie”. Se referea, desigur, la felul în care și-a folosit priceperea de a scrie. A dat-o mereu la prețuri mici... uneori pentru o votcă. Sub alte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
discutat cu Sp. „politică” o dimineață întreagă. Am pornit de la știrea asasinării Indirei Ghandi. Apoi am trecut în revistă alte atentate (asupra dnei Thatcher, a Papei, a președintelui Regan, a lui Mohamed Anwar Sadat, a preotului Jerzy Popieluszko etc.). Sp. ofta și exclama din cînd în cînd: „Doamne, ce lume!” Ne-am întins cu vorba și asupra altor chestiuni. Dintr odată m-a cuprins îngrijorarea că „mi-am cam dat drumul”. C., care a stat în tot acest timp (cum singură
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]