8,364 matches
-
prin care o societatea civilizată „recade” Într-un tip de primitivism. Europa, „Îmbătrânind” și suferind câteva războaie și sisteme barbare, s-a „Îmbolnăvit” cred eu de unele „ticuri” care amenință să devină reflexe de gândire sau de comportament. Astfel, În pedagogie, după secole de autoritarism, uneori excesiv, În școli și În familii, sistemul educațional al Apusului a basculat spre un tip de permisivitate care a creat valuri enorme de catastrofe sociale, psihologice și chiar politice. Astfel au apărut În Europa - dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din punctul de vedere al științei tipologiei romanului, Bunavestire, l-am scris, acest substantiv, Provincie, cu majusculă! Dar patosul... da, pe acesta Îl datorez, cum spuneam, temperamentului pe care nu am reușit să-l „domesticesc” cum trebuie; și, cum fac pedagogii cu un copil rebarbativ pe care Îl lasă până la urmă În voia lui, sperând ca timpul sau vreo minune să scoată ceva pozitiv dintr-o „proastă” Înclinație, am „așteptat” și eu, Într-o „lene de caracter”, ca acest „nărav” să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în sfârșit pacea amicală deplină; prin frazele mele stângace, rugoase și o exaltare nelalocul ei, îl jigneam chiar uneori pe rafinatul nostru prieten. „A elucida” era unul dintre verbele de mare frecvență în vocabularul lui Matei de atunci și în „pedagogia” lui, neobosit în a detecta prostia sau impostura de care eram înconjurați, aflată în poziții „prestigioase” atunci, Matei „ne învăța” arta de a ne „debarasa” ușor de anumite „enigme umane” ce purtau un nume sau altul, inși aflați în centrul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și instituțiile adulților, ci și miturile și tradițiile sacre ale tribului, numele zeilor și istoria faptelor lor; mai ales, el află legăturile mistice dintre tribul lor și ființele supranaturale, așa cum au fost aceste relații întemeiate la începutul timpului”. Denumită și „pedagogie arhaică”, inițierea prin introducerea în cultura tradițională constituie, după Bruno Bettelheim, aspectul cel mai important al ceremonialului. Învățarea „moștenirii misterioase și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale altor civilizații din lume în care neofiții erau duși în pădure pentru a cunoaște adevărurile supreme este similar cu cel sugerat de textele folclorice românești, fapt care integrează literatura tradițională în mentalul arhaic universal. Ipostaza pădurii ca loc al „pedagogiei arhaice”, după cum numește Octavian Buhociu inițierea, apare într-un basm din Cerișor, Hunedoara, în care feciorul este momit de diavol (ipostază recentă a inițiatorului monstruos) la o școală ivită în pădure: „Omu șt’iș că-n pădurea asta nu iera
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
azi și așa mâne, am deprins și eu meșteșugul să pot autografia. Și în clasa a IV-a am autografiat un caiet de medicină veterinară după explicația Dlui Profesor Gheorghe Apostolescu și unul de Psihologie după explicația Dlui Profesor de Pedagogie Const. Meissner [42]. Și am câștigat vro doi bani. În clasa V-a am autografiat, un caiet tot după explicația Dlui Const. Meissner, un caiet de Psihologie pentru clasa IV, unul de Pedagogie pentru clasa V-a și unul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de Psihologie după explicația Dlui Profesor de Pedagogie Const. Meissner [42]. Și am câștigat vro doi bani. În clasa V-a am autografiat, un caiet tot după explicația Dlui Const. Meissner, un caiet de Psihologie pentru clasa IV, unul de Pedagogie pentru clasa V-a și unul de Istoria Pedagogiei, pentru clasa a VI-a. Am încasat bani frumoși pe aceste 3 caiete. Când le tipăream? În zilele de sărbători și noaptea, că de la clasă nu era chip să lipsesc nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Meissner [42]. Și am câștigat vro doi bani. În clasa V-a am autografiat, un caiet tot după explicația Dlui Const. Meissner, un caiet de Psihologie pentru clasa IV, unul de Pedagogie pentru clasa V-a și unul de Istoria Pedagogiei, pentru clasa a VI-a. Am încasat bani frumoși pe aceste 3 caiete. Când le tipăream? În zilele de sărbători și noaptea, că de la clasă nu era chip să lipsesc nici de feli. Aveam bani dar din pricina muncii prea mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
atunci el mi-a zis pe lângă ghiduș și negustorule. În clasa a IV-a, a V-a și a VI-a eu n-am avut clipă să mă odihnesc, în fiecare an am tipărit cele 3 caiete: de Psihologie, de Pedagogie și de Istoria Pedagogiei. N-am fost om voinic, am fost o umbră de om, subțire și înalt. Mi-a fost drag să șuer și să joc. Se vede că i-am samanat bunicăi Ancuța mama mamei mele, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
zis pe lângă ghiduș și negustorule. În clasa a IV-a, a V-a și a VI-a eu n-am avut clipă să mă odihnesc, în fiecare an am tipărit cele 3 caiete: de Psihologie, de Pedagogie și de Istoria Pedagogiei. N-am fost om voinic, am fost o umbră de om, subțire și înalt. Mi-a fost drag să șuer și să joc. Se vede că i-am samanat bunicăi Ancuța mama mamei mele, care era foarte jucăușă și glumeață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
elevi din 100 din clasa a I-a. Era o lege spurcată: aveai 10 la matimatică dar la un alt obiect aveai 4, erai eliminat din școală. Nu se admitea repetirea. Cât timp am tipărit cele 3 caiete de Psihologie, Pedagogie și Istoria Pedagogiei, doi colegi de-ai mei de clasă, Petrovici Leon, fiul notarului din comuna Suharău, județul Dorohoi, precum și Iftodin Haralambie, ficiorul preotului din târgușorul Săveni, județul Dorohoi, mi-au scris. Acești doi colegi aveau suflet de înger nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din clasa a I-a. Era o lege spurcată: aveai 10 la matimatică dar la un alt obiect aveai 4, erai eliminat din școală. Nu se admitea repetirea. Cât timp am tipărit cele 3 caiete de Psihologie, Pedagogie și Istoria Pedagogiei, doi colegi de-ai mei de clasă, Petrovici Leon, fiul notarului din comuna Suharău, județul Dorohoi, precum și Iftodin Haralambie, ficiorul preotului din târgușorul Săveni, județul Dorohoi, mi-au scris. Acești doi colegi aveau suflet de înger nu de om. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pipirig, jud. Neamț Costică a Tacu de loc din Miroslovești, jud. Suceava. Ne-am sfătuit și am luat o odăiță cu chirie de la un crâșmar de la hala cea mare. Acolo aveam și mâncare și vin bun. Eu citeam din Istoria Pedagogiei, iar Toma Gh. asculta și mai și dormea. Teza am dat-o la Școala Normală de fete "Mihai Sturza" din Iași. La teză am fost vecin cu o învățătoare din jud.Neamț, Matilda Resmeriță. Înainte de teză ea ne-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cunoștea și o vorbea în familie) este încadrat ca profesor în perioada 1946 - septembrie 1949 la prestigioase unități școlare din orașul Iași. Totodata, este profesor coordonator al cadrelor didactice de predare a limbii ruse. Ca profesor a susținut examenul de pedagogie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care a urmat-o în perioada 19451948, când și-a obținut și licența. S-a bucurat în rândul elevilor și cadrelor didactice de mult respect, elevii
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Înștiințat de includerea mea de către Ministerul Agriculturii la Cursurile de Instruirea Cadrelor Didactice (ICD), organizate de Institutul Agronomic din Cluj. M-am conformat și am urmat o lună de Îndoctrinare politică. N-am regretat prea mult. Am luat cunoștință cu pedagogia lui Makarenco, pe care n-o cunoșteam și mi-am Însușit principiul convingerii elevului (studentului) să nu greșească și să folosești mijloacele fizice punitive numai in extremis. În acea perioadă era la modă Încă În școli, principiul după care “bătaia
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ce motive n-am mai terminat doctoratul de vreme ce lucrarea era gata iar referatele erau scrise. Probabil că suna prost "doctor Ioan Flora"...! Când ai fost prima oară la Humulești? Prin 1972, într-o toamnă, în loc să-mi dau o restanță la pedagogie, am fugit cu un prieten să facem un periplu moldav. Am dormit la Mănăstirea Neamț o noapte. Un călugăr, Agafton, ne-a dat niște pături să ne învelim și atunci am văzut și eu cum arată ploșnițele. Nu eram obișnuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ta, ca om și scriitor? La "Echinox", am trăit revelația identității mele ca scriitor. Era un mediu tonifiant, fundamentat pe competiție onestă și spirit critic. "Echinox"-ul a fost un mediu al configurării spiritului creator. În egală măsură, grație înaltei pedagogii a Domnului Profesor Ion Pop, acel mediu a fost generatorul unui etos inconfundabil. Ai obsesia negrului, două dintre cărțile tale sunt adevărate experiențe cromatice, aproape imposibile în plan plastic, de "negru pe negru". De unde această obsesie? Cât de neagră e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de muncă voluntare pentru curățirea dărâmăturilor din str. Costache Negri. Tot prin muncă voluntară s-a curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea, elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 octombrie 1951, au fost plecați în localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră, Matei C-tin, urmează în mod regulat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de muncă voluntare pentru curățirea dărămăturilor din str. Costache Negri. Tot prin muncă voluntară s-a curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 Octombrie 1951 au fost plecați în Localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră Matei C-tin, urmează în mod regulat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
toate prăpăstiile răspândite prin Gazeta Bucureștilor și ofițerii lor, erau plimbările în pădure la orele 5 dimineața și cetirea. Sfârșisem Infernul lui Dante și îl începui d’a capo. Apoi Purgatorio și Paradiso; pe urmă mulțime de lucrări de filozofie, pedagogie, sociologie, literatură rusă, engleză, câteva romane pe care mi le procurau prietenele din București și cetirile de seara cu preoții: Evanghelia lui Matei și [a lui] Ion, Actele și Scrisorile Apostolilor către Romani, Apocalipsul, Psalmii, Talmudul, Coranul.]( Ediția I, 1937
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de substituție. Elevii la rândul lor erau invitați să construiască ei înșiși asemenea exerciții prin care erau activizate gândirea și creativitatea. Rezultă că schimbul de informatie între educator și educat, feed-back-ul de astăzi, era de aplicație curentă. Orientat spre o pedagogie progresista, Ion Creangă dascăl de suflet al națiunii române - a construit o operă didactica cu aceeași responsabilitate cu care și-a construit opera literară. În ambele ipostaze, el - copilul etern - a construit pentru copilul dintotdeauna opera să punând pe primul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
vor fi tratați cu cele trebuincioase". De asemenea, unora dintre ei anume: "băieții se vor putea trimite în unități de artă și meșteșuguri, iar fetele se vor putea angaja spre servire la persoane oneste". Din analiza făcută cu privire la ideile de pedagogie specială ale lui Anastasie Fătu, rezultă că problema organizării învățământului special în țara noastră s-a pus în mod clar încă acum 100 de ani. * Revăzută după mai bine de un secol, concepția lui Anastasie Fătu cu privire la organizarea învățământului medical
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceea Ivașcu la împlinirea celor zece ani de la dispariție. Mâniile lui George Ivașcu Ca director al României literare, George Ivașcu adoptase postura șefului autoritar și mai mult nemulțumit decât mulțumit de prestația colaboratorilor. Miza, în relația cu noi, pe o pedagogie simplă: laudele aduse rar sunt mai stimulatoare decât cele aduse tot timpul. Nu rata, prin urmare, nici un prilej de-a muștrului redacția, de-a ne „certa“, și, potrivit firii sale explozive și iubitoare de spectacol, o făcea întotdeauna în forță
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ca profesor cu prea mici șanse de a-și împlini vocația reală de critic literar. E preocupat de tot ceea ce întreprinde tânărul și cere mereu amănunte, stăruitor în a-i da sugestii și a-l încuraja, supunându-l unei salutare „pedagogii a speranței“, cum Simuț însuși o numește. Ceea ce surprinde, la urma urmei, în acest epistolar este chiar faptul împrietenirii celor doi, naturi atât de diferite: tânărul ardelean grav, auster, și balcanicul ludic cu limbă ascuțită. În 1958, redactorului-șef al
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
La rândul său, Religia, e considerată în sensul că "substratul religios al creației lui Eminescu nu se limitează doar la precreștinismul și creștinismul ei, ci este văzută într-o raportare specifică, de natură ontologică, la Divinitate". Cât privește ideile pedagogice (Pedagogia) promovate de Eminescu, acestea "derivă din organicismul său doctrinar", astfel încât modul în care concepe persoana și personalitatea, "ne trimite la paradigma postmodernă în educație care "formulează ca obiectiv esențial dezvoltarea integrală a personalității umane". O atenție aparte se acordă Limbii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]