KorAP: Find »[drukola/base=postmodern & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...197 198 199 ...207 >

5,163 matches

Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

trad. de Emilian Cioc, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001, p. 35 și următoarele. 191 Douglas Kellner, Cultura media, p. 21. 192 Ibidem, p. 22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Kellner, Cultura media, p. 21. 192 Ibidem, p. 22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism la Hassan fără a fi cu mult diferită de aceea a multor critici englezi și americani

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
22. 193 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 22. 194 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism la Hassan fără a fi cu mult diferită de aceea a multor critici englezi și americani contemporani include avangarda "istorică" în sens european (adică

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
s. a.]). 199 "Dar vine un moment în care avangarda (modernul) nu poate merge mai departe, deoarece a produs un metalimbaj care vorbește despre textele sale imposibile" (Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, p. 77). 200 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, p. 247. Tot în legătură cu diferențele dintre postmodernismul american și cel european și relația lor cu modernismul, Huyssen consideră că "în contextul vieții intelectuale franceze, termenul postmodernism pur și simplu nu apărea în anul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
păstrând o "atenție egal flotantă" față de ele (asemenea psihanalistului față de fragmentele de discurs ale pacientului)" (Ciprian Mihali, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104). 206 Hans Bertens, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104). 206 Hans Bertens, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele epistemologice și de filosofia limbajului, că să indicăm doar două

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy, and Immanence. Margins of the (Postmodern) Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele epistemologice și de filosofia limbajului, că să indicăm doar două ilustrări. Quine, de exemplu

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
în particular, respectiv limitele înțelegerii relației dintre limbajul natural și realitatea fizică, în general. După cum se știe, soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212 Nu toți scriitorii postmoderni consideră fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
limbajul natural și realitatea fizică, în general. După cum se știe, soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212 Nu toți scriitorii postmoderni consideră fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212 Nu toți scriitorii postmoderni consideră fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
fragmentul un simbol al scriiturii postmoderne; de pildă, Lyotard crede mai degrabă că eseul este postmodern, iar fragmentul modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la autoritatea discursului, a obiectului de artă și a artistului, se creează oportunitatea pentru o "participare democratică" la determinarea valorilor

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
democratică" la determinarea valorilor. Astfel, audiența votează pentru finalul piesei sau filmului, actorii cooptează publicul în dezvoltarea piesei de teatru, ajungându-se la jocuri de puteri proprii, personalizate. Arta, în același timp, poate deveni ușor propagandă, căci ea utilizează "mitologii" postmoderne care încarnează "demoni precum bărbați albi, sănătoși, corporațiile multinaționale, sfinții, femeile, homosexualii, săracii, minoritățile rasiale și oricare altă victimă, incluzând artistul suferind" (Gene Edinard Veith Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
personalizate. Arta, în același timp, poate deveni ușor propagandă, căci ea utilizează "mitologii" postmoderne care încarnează "demoni precum bărbați albi, sănătoși, corporațiile multinaționale, sfinții, femeile, homosexualii, săracii, minoritățile rasiale și oricare altă victimă, incluzând artistul suferind" (Gene Edinard Veith Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994, p. 107). 215 Friedrich Nietzsche, Voința de putere, p. 317. 216 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 21. 217 Ibidem, p. 22. 218 Jean

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
modalităților de utilizare a ironiei și parodiei, Hutcheon subliniază că "nu este vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica" (ibidem, p. 105). 221 Susan Sontag, Împotriva interpretării, p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica" (ibidem, p. 105). 221 Susan Sontag, Împotriva interpretării, p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui tip de artă a se vedea Susan Sontag, "Happening-urile o artă a juxtapunerii radicale", în Împotriva interpretării, pp. 301-313. 225 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 172. 226 Ibidem, p.

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui tip de artă a se vedea Susan Sontag, "Happening-urile o artă a juxtapunerii radicale", în Împotriva interpretării, pp. 301-313. 225 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 172. 226 Ibidem, p. 173. 227 Stanley Fish, "Rhetoric", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, p. 205. 228 Friedrich Nietzsche, "Despre adevăr și minciună

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
a mai multor ego-uri, a mai multor poziții-subiect, pe care clase diferite de indivizi pot veni să le ocupe" (Michel Foucault, Ce este un autor?, p. 47). 304 Ibidem, p. 48. 305 Calvin Schrag, Resursele raționalității. Un răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela Botez, Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999, pp. 51-58. 306 David Harvey, op. cit., p. 52. În formularea lui Baudelaire, modernitatea este "tranzitoriul, trecătorul, contingentul, jumătatea artei, a cărei cealaltă jumătate este veșnicia și imuabilul" (Charles Baudelaire, Pictorul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și nu către știință, deși a sperat a atinge calitățile discursului științific). De asemenea, încercând să creioneze un "diagnostic" al discursului filosofic postmodern, Codoban afirmă: "Ceea ce rămâne sigur este diagnosticul filosofiei la posibilul capăt al modernității: ea a ajuns să fie un discurs de comentariu într-o cultură de citate. Este o filosofie nonfigurativă, care trăiește din exploatarea semnificațiilor gândite fie altcândva, fie

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Am aici în vedere în special sensul dat acestei expresii de către Linda Hutcheon în Poetica postmodernismului, p. 7: "aș dori să numesc o "poetică" a postmodernismului o structură conceptuală flexibilă care în același timp să constituie și să conțină cultura postmodernă, discursurile noastre despre ea, precum și cele adiacente ei". 326 Ibidem, cap. 9, "Problema referinței", pp. 228-253. 327 Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 127. 328 Calvin Schrag, op. cit., p. 36. 329 Steven Connor, op. cit., p. 21. 330 Ibidem, p. 21. 331 Constantin

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
cititorilor care nu sunt de formație științifică, fără a ține cont de pertinența sau de sensul lor. Nu afirmăm nicidecum că acest lucru invalidează restul operei lor, asupra cărei validități suntem agnostici". Se pare că Baudrillard ar fi apărat scriitura postmodernă bazându-se pe opoziția dintre stilul argumentativ al culturii anglo-saxone și stilul interpretativ, dominat de jocuri de limbaj, al culturii franceze (Sokal și Bricmont precizează că justificările lui Baudrillard au fost transpuse de către Pascal Bruckner în "Le risque de penser

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
arătat suspicioși în fața sistemelor de gândire totalizatoare, argumentând că există experiențe ce nu pot fi subsumate dialecticii. Exemplul lui Bataille pare a fi cel al potlatch-ului, concept pe care l-a utilizat ulterior și Baudrillard. 338 Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interogations, nota 3, p. 144. 339 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, Stanford University Press, Stanford, 1989, p. 5. 340 Roy Boyne, "Reviews: Mike Gane, Baudrillard: Critical and Fatal Theory", History of the Human

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, pp. 140-141). 365 Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, op. cit., p. 141. 366 A se vedea Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. 367 A se vedea Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, trad. de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. 368 Guy Debord, op. cit., p. 129. 369 Baudrillard notează în acest sens: "noțiunea de timp-obiect are o valoare reversibilă: așa cum timpul devine obiect, toate obiectele produse pot fi considerate timp cristalizat nu

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 29. 387 Ibidem, p. 8. 388 A se vedea "From the Society of the Spectacle to the Realm of Simulation. Debord, Baudrillard and Postmodernity", în Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, pp. 79-123. 389 Jean Baudrillard, Cool Memories, Verso, London, 1990, p. 131. 390 Jean Baudrillard, D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, Albin Michel, Paris, 2003, p. 33. 391 Jean Baudrillard, Le Miroir de la production, Galilée

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]