19,544 matches
-
unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este reflectată în preferința socială. Acesta este un nou sens în care condiția Pareto slabă elimină un tip de regulă de decizie socială ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este reflectată în preferința socială. Acesta este un nou sens în care condiția Pareto slabă elimină un tip de regulă de decizie socială ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care condiția Pareto slabă elimină un tip de regulă de decizie socială ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are un cadru informațional redus la preferințe. footnote> o cerință liberală<footnote În (2007), Montero indică drept echivalent al acestei condiții pe aceea de „libertate”. footnote>, cea a competenței liberale, potrivit căreia fiecare individ trebuie considerat cel mai bun judecător al propriilor interese<footnote Pentru aceeași interpretare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
277]. Altfel spus, fiecare are dreptul să-și aleagă propriul plan de viață. Pornind de la aceste idei, este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai puțin intuitive. Prima este cea descrisă și în secțiunea dedicată tranzitivității. Alături de aceasta din urmă, domeniul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar pentru anumite profiluri). Ceea ce trebuie reținut însă, în acest punct al discuției, este că domeniul nerestricționat face funcția de bunăstare socială invariantă la profiluri individuale intranzitive și la orice reguli de decizie socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
intranzitive și la orice reguli de decizie socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important dintr-un motiv
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a faptului că societatea aparține tuturor cetățenilor ei și că nu există argumente pentru nici un fel de discriminare. În plan practic, o persoană cu cerințe speciale poate dezvolta relații spontane, dar și regulate, cu un număr mare de indivizi, În funcție de preferințele și interesele sale, fiind la rândul ei acceptată și valorizată ca membru al anturajului respectiv. Integrarea socială se bazează pe faptul că persoana În dificultate se poate folosi În mod neîngrădit de toate facilitățile create și stipulate oficial, iar fenomenul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
suplimentare individualizate, destinate compensării și recuperării funcționale a acestora1; - parteneriatul În predare, realizat de oricare două sau mai multe cadre didactice care au În clasă elevi cu cerințe educative speciale, se poate efectua În forme variate, În funcție de circumstanțele particulare și preferințele individuale. Această modalitate de lucru se folosește atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea În grupul școlar a copiilor cu cerințe speciale și de valorizarea lui În activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea de succese/Încurajări la nivelul microgrupului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unui sistem educațional care nu se bazează În primul rând pe nevoile comunității, pe dorințele părinților sau pe interesele elevilor; • bariere generate de curriculum - cel mai frecvent Întâlnite sunt: - un curriculum inflexibil, nediferențiat, care nu ia În considerare cerințele, specificul preferințelor și stilurilor de Învățare ale elevilor; - un curriculum irelevant, care nu furnizează informații semnificative pentru experiența de viață și cultura elevului; - un curriculum prezentat Într-un limbaj complicat și care Împiedică o bună comunicare; - utilizarea În procesul de Învățare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În predare-Învățare poate fi realizat de oricare două sau mai multe cadre didactice care au În clasă elevi cu sau fără cerințe educaționale speciale. Acesta se poate concretiza În forme variate, la orice disciplină, În funcție de tema lecției, circumstanțele particulare și preferințele individuale ale grupului de elevi: • consultarea unui coleg cu experiență Într-un anumit domeniu Îl ajută pe un profesor să rezolve o problemă sau să-și dezvolte anumite abilități pe care le va folosi pentru a Îmbunătăți serviciile pe care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și responsabilităților În grupul de cadre didactice, astfel Încât elevii cu cerințe speciale fie să primească sprijin direct În activitățile de Învățare, să fie antrenați și valorizați Într-o activitate de grup; - activitatea de predare În parteneriat să se desfășoare, de preferință, la clase aflate pe același nivel de școlaritate, astfel Încât informațiile vehiculate În activitatea de predare-Învățare să facă apel la experiențe de Învățare cunoscute sau parcurse; - designul și mobilierul clasei să permită lucrul În grupuri de elevi: mobilier individualizat, mobil și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
deja existente În creier (numite scheme) și este important ca educatorii să „lege” conținutul noilor cunoștințe destinate Învățării de un conținut familiar elevului. Dacă nu există conexiuni, atunci nu există nici posibilitatea desfășurării procesului de Învățare. Experiența personală a elevului, preferințele și stilurile de Învățare ocupă o poziție centrală În Încurajarea situațiilor de Învățare, pentru că acestea oferă cadrul În care elevul are cele mai mari posibilități de a se implica În abordarea noilor cunoștințe destinate Învățării și de a face conexiuni
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
slabă, trebuie să se acorde o atenție deosebită unor elemente care să asigure egalizarea șanselor În educația școlară și pentru această categorie de copii. Dintre acestea, cele mai importante sunt: - așezarea elevului cu vedere slabă cât mai aproape de tablă (de preferință, În primele bănci, cu privirea perpendiculară pe suprafața tablei); - scrierea clară a notițelor pe tablă, Însoțită de lectura lor simultană cu voce tare; - acolo unde este posibil, să se utilizeze mijloacele de amplificare optică, Înregistrările audio sau dactilografierea cu caractere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
informații inutile pentru elevi, cum ar fi: chiar acolo, aici, aceasta etc.; - pentru ambliopi, tipăriți textele cu caractere mari și cu efecte vizuale care să permită citirea ușoară; - așezați elevii cu dizabilități vizuale departe de sursele de lumină și de preferință În fața clasei; - ajutați elevii să se familiarizeze cu spațiul fizic al clasei și cu dotările, mijloacele și materialele didactice existente În clasă sau În laboratoare și cabinete; asigurați-vă că echipamentele sunt accesibile elevilor cu dizabilități vizuale; - descrieți În detaliu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nevoi speciale În intenții integrative" - principiul integrării exhaustive se referă la acoperirea tuturor modurilor și gradelor posibile de integrare, precum și la perseverarea În timp, până la finalizarea procesului de integrare; - principiul continuității În integrare reclamă desfășurarea Într-o manieră fluentă, de preferință lentă, fără salturi, ruperi de ritm, Întreruperi sau reveniri, a programului de integrare educativă; - principiul colaborării continue și intense În educația integrată presupune interacțiuni concrete și frecvente ale unor persoane cu diferite arii de competență. B.3. Principii de intervenție
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]