6,389 matches
-
Petersburgul nu intenționa să procedeze la o evacuare într-un viitor apropiat. Respingerea propunerii ca Rusia să se retragă din Principate, păstrând controlul drumului strategic Silistra - Ismail, care ar fi permis aprovizionarea trupelor sale din Balcani, disociază argumentele militare de pretexte, dovedind intențiile duplicitare ale țarului. Londra nu dădea însă semne că ar și „asculta” rapoartele lui Blutte, acestea fiind doar „auzite”, fără ca nici o decizie să fie luată pentru a contura o politică mai fermă față de Rusia pe tărâmul chestiunii românești
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să le anexeze pentru totdeauna la imperiul ei”. De altfel, în ciuda rezolvării conflictului turco-egiptean, în loc să se retragă, alte trupe rusești pătrundeau în Moldova, după cum observa consulul englez. „Ruleta rusească” continua: trupele țariste când se retrăgeau peste Prut, când revenea sub pretextul unor tulburări în Rumelia, puse la cale, după părerea lui Blutte, de agenții ruși. Confuzia cea mai adâncă domnea, existând zvonuri că Turcia cedase Principatele în contul despăgubirii de război. Un emisar rus, generalul Budberg, se afla în septembrie 1833
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lor, sunt preluate memorii boierești, care cereau cu insistență abrogarea Regulamentelor și garanția colectivă a celor cinci Mari Puteri europene, ca singură cale de a preveni anexarea Principatelor la Rusia sau prelungirea sine die a prezenței militare rusești sub diferite pretexte. Consulul englez la Iași, Samuel Gardner, observa că „Regulamentele Organice sunt o constituție care, în loc să unească elementele discordante, este cauza pentru care ele sunt separate”, Rusia introducând cu abilitate asemenea contradicții care să-i permită amestecul în treburile interne ale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
comerțul cu Rusia se desfășura fără opreliști. Rapoartele sale prezintă și diferitele hărțuieli administrative: autoritățile opreau de opt ori între Galați și Gurile Dunării transporturile comerciale, altele decât cele rusești sau turcești, impunându-le taxe în bani sau natură; sub pretextul carantinei, mărfurile europene erau descărcate prin schele și rămâneau expuse intemperiilor vreme îndelungată, deteriorânduse. în timp ce carantina la mărfurile provenind din porturile rusești era de 14 zile, cele provenind din alte porturi erau oprite pentru 40 de zile. Prețul la produsele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
hotelului Petersburg ( situat în perimetrul exterior al curților domnești, nu departe de actuala Școală „Gh. Asachi”), prilej cu care au stabilit programul de revendicări în 35 de puncte, intitulat Petițiunea proclamațiune a boierilor și notabililor moldoveni. Pentru a nu da pretext de intervenție Rusiei, documentul începea prin formula „Sfânta păzire a Regulamentului Organic”, dar cerințele sale (desființarea Obșteștii Adunări și alegerea alteia pe baze mai largi, desființarea cenzurii și constituirea unei gărzi naționale) depășeau cadrul regulamentar. Consulul britanic la Iași, Samuel
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vest. La rândul său, Colquhoun informa în lunile aprilie și mai că trupele rusești se aflau pe Prut, gata oricând să avanseze. Stratford Canning îi răspundea, la 29 mai, că Poarta dorește să evite orice eveniment care iar da Rusiei pretextul de a interveni militar, cerându-i să acționeze în acest sens. Prezentând desfășurările politice din București din aprilie, Colquhoun condamnă acțiunile de intimidare ale domnului, care amenințase pe revoluționari cu o intervenție militară turcească. Diplomatul britanic aprecia că o asemenea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în acest sens. Prezentând desfășurările politice din București din aprilie, Colquhoun condamnă acțiunile de intimidare ale domnului, care amenințase pe revoluționari cu o intervenție militară turcească. Diplomatul britanic aprecia că o asemenea aserțiune era dăunătoare pentru că putea oferi Rusiei tocmai pretextul de a interveni militar, pe care îl căuta, declanșând, în același timp, sentimente de turcofobie, care nu existau în acel moment. Pe de altă parte, el cerea liderilor revoluționari să dea dovadă de moderație pentru a nu arunca țara sub
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
intensificat contactele cu ambele părți. Se poate spune că instituirea Locotenenței domnești într-o formulă care i se părea diplomatului britanic ideală, era expresia acestui compromis făcut posibil și prin medierea sa. îndepărtarea guvernului provizoriu elimina, în opinia sa, orice pretext pentru o intervenție țaristă, făcând, în același timp, posibilă modernizarea structurilor politicosociale și instituționale ale țării în cadrul statutului juridic al Țării Românești, în limite acceptabile de către Poartă. La începutul lunii august însă, Colquhoun s-a lovit de intransigența trimisului otoman
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
armata otomană nu era capabilă să lanseze o ofensivă de anvergură în Basarabia. La rândul său, Cunningham a întreprins călătorii în Peninsula Balcanică, de unde descrie situația grea în care se găseau populațiile creștine, în condițiile în care războiul furniza turcilor pretextul de a înăspri rechizițiile și corvezile. în rapoartele sale din 19 și 22 septembrie 1854, Colquhoun redă intrarea trupelor austriece, sub comanda feldmareșalului Johann von Coronini-Cronberg, în București. într-o serie de rapoarte, de-a lungul anilor 1854 și 1855
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cu ecou în plan literar), iar mai târziu spiritul enciclopedic și admirația manifestă (v. Jurnalul) "față de adevărații oameni de știință", o recrudescență a preocupărilor din copilărie și adolescență (entomologie, științele naturii, fizică, chimie). Citând o observație a lui Eliade ca pretext pentru narațiunea Dayan ("Structura gândirii științifice nu ți-o revelează decât geniile și inovatorii. Cât am învățat din observația aceasta a lui Einstein - într-o conversație cu Heisenberg: "Teoria este aceea care decide ce putem observa!..." Sau, cum îmi spunea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
colaborează nepermis de mult la edificarea scenariului narativ și că, obligându-te să te documentezi, dar nedezvăluindu-ți până la urmă în ce constă însuși miezul revelației, ți-a jucat o strașnică festă (...) La Eliade, misterul este confecționat pentru a deveni pretext al operei, iar nu opera e scrisă pentru a exorciza un mister trăit insuportabil"45. Mircea Muthu vede relația omului de știință dublat de creator, în analogie cu cea a lui Lucian Blaga; binomului poezie-filozofie i se adaugă istoria comparată
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a absenței, care se dă intuiției eidetice sub forma diafană a trecerii prin transparență. Figură a absenței, ea nu e interpretabilă decât în momentul în care deja nu mai este, sau - altfel spus - "figurează" în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. O imagine transparentă a inaparentului care joacă rolul fondului de spațiu ce luminează - pune în lumină - materia imaginii poetice propriu-zise, iar acest spațiu relațional nu e iluzia creată de un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pornind de la străfundul unui posse care se dă ca început la nesfârșit, poetica fenomenologică a imaginii este o poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală. Dacă putem vorbi de o preeminență a ființării asupra ființei, aceasta în virtutea distanței pe care ea o deschide în sânul posibilului. Distanță în care comprehensiunea ființei se spune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
miezul realului este o imagine-replică, "o replică la real"13. Imaginea poetică, poemul, opera de artă în ansamblul său sunt replici ale realului (reîntâlnim problema imaginii antitipice, a imaginii-replică - Gegenbild - în postularea sa schellingiană): pentru poet, "realul e un simplu pretext de plecare, de unde - în continuare - el se simte chemat să ne ofere viziunea sa proprie", care e "replică la această realitate, adică un nou univers cu existență pur artistică, în verb, un univers care dublează și minează universul înconjurător"14
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adâncă/ și frumoasă lumină, spre care să-și aplece chipul, și să se vadă/ acolo, imagine" (Gestul unuia - tolstoi? - scriindu-i propriei sale fantome, VH, p. 338). 11 Existență de substrat, care e chiar natura inevidentă a subtextului ori a pretextului. Discontinuitatea, fractura, sincopa sunt fenomene ale discursului poetic, un discurs glisant, "întortocheat, subțiat/ în înțelesurile lui aparente (dar despre care eu îmi închipui/ că se continuă, sub linia schimbătoare a versurilor,/ până spune cu totul altceva)" (Despre irealitatea literaturii, vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
părea să varieze de la caz la caz. Cât despre el la momentul respectiv, era într-o dispoziție de câine bătut și folosit la ștersul pantofilor. Da, avea serioase bănuieli că dama-și dăduse lustru cu el tare de tot, sub pretext că-l mângâie. De ce luase asupra ei o umilitoare neputință a lui? De ce-l făcuse să iasă cu față curată fără ca ei să-i iasă ceva la afacerea asta? Ba, tocmai, îi ieșise... față! Ștersese discret urmele capabile să ateste
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în stare să-i smulgă, bucată cu bucată, largi fragmente din imaginea de sine și să-i lipească în loc un fel de geamuri incomode, dând indecent înspre o seninătate adimensională. Luă fără mofturi banii oferiți pe mașină, după care, sub pretext că e așteptat pentru o misiune importantă la miezul nopții, se sustrase fără melodramă companiei. Răvășit cum se simțea, avea nevoie de un întreg lan de ovăz spre a se tolăni. Nu dormi decât chinuit, și asta și-n următoarele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
această inovație și țări cu universități reputate, dar nereformate de secole. Ciclurile scurte și accesul rapid la piața muncii au sedus Germania, de pildă, unde tinerii se „eternizau” pe băncile facultăților, Împovărând contribuabilii. În Spania, Bologna a fost un bun pretext pentru a pune taxe la master, ciclu neobligtoriu. În Franța, reforma finanțării universităților se desfășoară sub același Încăpător acoperiș Bologna. Însă majoritatea profesorilor francezi nu acceptă autofinanțarea, acuzând un „complot capitalist” pentru privatizarea universităților, după modelul american. Nu acceptă nici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
carte a lui Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse (Polirom, 2002), mărturia târzie a unui fost militant și inițiat, apoi disident, sociolog original, mai degrabă psihosociolog, capabil de o trezire târzie remarcabilă. Analiza destinului lui Ceaușescu nu e decât un pretext. Personajul a fost un produs tipic al contextului, al lumii subterane, care a supraviețuit și s-a rodat prin intrigi, complot, hărțuire, prin practici produse de o cultură organizațională specifică. E vorba de formarea pe lângă grupul lui Gheorghiu-Dej, În penitenciarul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sociali. O lectură discretă a cotidianului, a mașinii de trăit care fabrică și strivește personaje. Într-un interviu acordat recent, informează cititorii că vor fi dezamăgiți dacă vor căuta picanterii și crede că a folosit confesiunile despre viața sa ca pretexte pentru a vorbi despre psihologie. Am citit-o și eu cu această grilă de lectură și am detectat o psihologie socială clinică autentică, o psihosociologie a vieții cotidiene, o știință a deciziilor și alegerilor importante, a trăirilor și a metaanalizelor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
topi mânia și ura În atitudini binevoitoare și cuviință. Dinicu Golescu, după călătoria sa din perioada 1824-1826, descrie Apusul cel dezvoltat și luminat cu un program de schimbare a contextului propriu, de „Îndreptare” și „deșteptare” către civilizație. Cele văzute devin pretexte pentru a sublinia starea de „ticăloșie” În care au ajuns locuitorii țării noastre. Venit dintr-o lume degradată, aberantă, anormală, el descoperă firescul, normalitatea, nevoia transformării prin carte și cultură. El distribuie „Învățături”, justificându-se: „neînvățătura și Înjugarea prostește pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anormală care îi îngrijorează pe creștini. Ameliorarea situației în cursul secolului al XVI-lea, reformele, caracterul mai larg al religiei și aprofundarea mesajului evanghelic fac ca prezența săracilor să nu mai fie privită cu resemnare. Remediul este adesea ambiguu. Sub pretextul de a ajuta creștinii nevoiași dîndu-ls de mîncare sau de lucru se supraveghează îndeaproape o populație marginalizată, pentru a se evita revoltele și nesiguranța. În întreaga Europă se dezvoltă o politică generală a sărăciei. Înființate de orașe și de state
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o perioadă de foamete sau în apariția unui nou impozit. În Normandia, revolta "desculților" izbucnește dintr-un protest împotriva impozitului pe sare (1639). Mulțimea, care îl ucide pe perceptor, este sprijinită de nobili și de preoți. În Provinciile Unite, sub pretextul unui conflict teologic, mateloții, muncitorii și nobilii din inte riorul teritoriului se unesc sub protecția Casei de Orania pentru a lupta împotriva burghezilor și oamenilor de afaceri din porturile Olandei. Fronda reunește burghezii din orașe și clasele populare urbane, nobili
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
instrument al politicii exparsioniste rămîne catolicismul roman. Filip al II-lea, mai mult încă decît tatăl său, identifică apărarea catolicismului roman cu scopurile sale imperialiste. Papii protestează zadarnic, ei nu-1 pot înpiedica pe regele Spaniei să facă din catolicism principalul pretext al intervențiilor sale în întreg Occidentul. Primul său obiectiv este să pună capăt interminabilului conflict cu Fanta. Războiul fiind reluat în Italia, imediat după urcarea sa pe tron, regele Spaniei hotărăște să-1 termine și își aruncă toate forțele în bătălie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Vasa în Suedia și Frederic I în Danemarca se străduiește să constituie un stat puternic. În acest scop ei hotărăsc să confiște bunurile celui mai mare proprietar de pămînturi din Scandinavia: Biserica. Pentru a-i da acestei operații economice un pretext religios, și unul și celălalt se fac luterani. Pentru Frederic I, această con vertire avea în plus avantajul de a răspunde unui profund sentiment antigermanic, hrănit de secole de luptă împotriva expansionismului germanic. Fiul său, Christian al IV-lea (1588-1648
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]