7,015 matches
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, care și-au produs efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate, potrivit principiului tempus regit actum. 3. Pe fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește pretinsa lipsă de obiectivitate sau independență a executorilor bancari, prin Decizia nr. 50 din 24 ianuarie 2012 *), nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, prin Decizia nr. 1.545 din 6 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 204 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară şi ale prevederilor art. 418 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241785_a_243114]
-
noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii. Curtea a arătat, în privința pretinsei încălcări a art. 47 din Constituție, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus
DECIZIE nr. 292 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241825_a_243154]
-
547 din 2 august 2011. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În ceea ce privește susținerea referitoare la pretinsa discriminare, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate se aplică tuturor celor aflați în ipoteza nomei respective, or, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională, încălcarea principiului egalității și nediscriminării poate exista numai atunci când se aplică un tratament
DECIZIE nr. 197 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241883_a_243212]
-
organică (iar nu adoptată, așa cum în mod greșit arată autorul excepției). Ordonanța menționată nu este un act normativ prin care să se reglementeze "regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială", astfel că nu se poate reține pretinsa nesocotire a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție. În fine, art. 25 din Legea fundamentală nu este incident în cauză, iar întrucât nu există încălcări ale unui drept sau ale unei libertăți fundamentale nu se poate reține
DECIZIE nr. 102 din 9 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) pct. 4 şi art. 9 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241154_a_242483]
-
fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Raportând considerentele de mai sus ce rezultă din jurisprudența Curții Constituționale la cauza de față, instanța constituțională reține că autoritatea publică vizată prin hotărârea criticată, și anume Consiliul Național al Audiovizualului, nu este una de rang
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
acestea nu prevăd, în funcție de calitatea de destinatar a actului administrativ unilateral sau de terț față de acest act, nicio diferențiere a termenului de 6 luni, respectiv a celui de 1 an, în care se poate solicita anularea acestuia sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate. Arată că terții nu au posibilitatea reală de a lua cunoștință de data emiterii actului administrativ unilateral cu caracter individual, care nu este supus niciunei forme de publicitate, astfel că singurii care pot avea cunoștință de
DECIZIE nr. 178 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241217_a_242546]
-
redactarea anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 262/2007 . Textul criticat avea la data de 31 ianuarie 2007, indicată de autorul excepției de neconstituționalitate, următorul cuprins: "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: (...) b) data expirării termenului legal de soluționare a cererii, fără a depăși termenul prevăzut la alin. (2); (...) (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea
DECIZIE nr. 178 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241217_a_242546]
-
într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIE nr. 178 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241217_a_242546]
-
autorul acesteia este aceea că textele de lege deduse controlului de constituționalitate instituie un tratament discriminator și discreționar. Din modul în care a fost motivată această critică însă nu reiese cu claritate care sunt categoriile sociale între care se face pretinsa discriminare. Astfel, autorul excepției face o comparație între persoanele care au lucrat în grupa I de muncă și grupa a II-a de muncă, însă este evident că tratamentul juridic diferit nu poate avea semnificația discriminării, cele două categorii de
DECIZIE nr. 119 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241221_a_242550]
-
prin art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , reglementează tocmai situația persoanelor exceptate de la aplicarea art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 . Prin urmare, nici în această situație nu este evident în ce anume constă pretinsa discriminare criticată de autorul excepției. Autorul excepției susține, totodată, că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale care consacră dreptul la pensie și dreptul de proprietate. Din modul în care a fost motivată excepția însă reiese că, în realitate, este
DECIZIE nr. 119 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241221_a_242550]
-
art. 1.929." 125. La articolul 1.921, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare." 126. Articolul 1.922 se modifică și va avea următorul cuprins: "ART. 1.922 Răspunderea asociaților oculți
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240959_a_242288]
-
modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare." 126. Articolul 1.922 se modifică și va avea următorul cuprins: "ART. 1.922 Răspunderea asociaților oculți Asociații oculți răspund față de terții de bună-credință ca și ceilalți asociați
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240959_a_242288]
-
din Legea nr. 47/1992 , atunci când excepția de neconstituționalitate este doar în mod formal motivată, adică, deși cuprinde cele 3 elemente ce formează structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume textul de lege criticat, textul de referință pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate existente între cele două texte, totuși, această motivare nu are, în sine, nicio legătură cu textul criticat. În acest sens este Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 182 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 raportat la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241279_a_242608]
-
de asistență medicală gratuită, respectiv servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, suportate din fond, în condițiile contractului-cadru și din bugetele ministerelor și instituțiilor respective, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate." Autorii excepției nu indică textele din Constituție pretins a fi încălcate, ci doar arată că au un caracter discriminatoriu și încalcă "dreptul fundamental" la alegerea furnizorului serviciilor medicale. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Legii fundamentale, garantând prin art. 34 dreptul la ocrotirea sănătății, nu
DECIZIE nr. 128 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3), art. 218 alin. (2) lit. a) şi g) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241277_a_242606]
-
într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În schimb, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cuprinde reglementări al căror scop îl constituie sancționarea unor comportamente care aduc atingere acelor valori sociale care, deși nu se bucură
DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241398_a_242727]
-
proprietate privată și protecția proprietății nu au incidență în cauză. În privința criticilor de neconstituționalitate ce vizează încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, textele legale criticate aplicându-se numai cu privire la drepturile salariale viitoare. În privința pretinsei încălcări a art. 137-139 din Constituție, Curtea reține că art. 137, art. 138 alin. (1)-(4) și art. 139 din Constituție nu au incidență în cauză, ipoteza lor normativă fiind una distinctă de problemele ridicate de autorul excepției. În ceea ce privește însă
DECIZIE nr. 259 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 16 din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241394_a_242723]
-
lei în 2010. Prin urmare, a hotărât că art. 17-22 din Legea nr. 329/2009 , lege ce fusese deja declarată constituțională de către Curtea Constituțională, erau aplicabile în situația lui și justificau încetarea activității sale într-o instituție publică. Referitor la pretinsa încălcare a dreptului reclamantului la muncă, instanța a hotărât că acesta și-ar păstra dreptul de a primi salariu dacă ar lucra în sectorul privat; mai mult, măsura contestată nu era discriminatorie din moment ce se aplică în mod egal tuturor persoanelor
DECIZIE din 20 martie 2012 cu privire la Cererea nr. 13.902/11 introdusă de Ionel Panfile împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241400_a_242729]
-
în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. ... (4) Când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți. Articolul 247 (1) În caz de renunțare la însuși dreptul pretins, instanța da o hotărâre prin care va respinge cererea în fond și va hotărî asupra cheltuielilor. ... (2) Renunțarea la drept se poate face și fără învoirea celeilalte părți, atât în prima instanța cât și în apel. ... (3) Renunțarea se poate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
care are legătură cu soluționarea cauzei". Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală este inadmisibilă. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 și art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală, autorul excepției invocă contradicția dintre aceste prevederi de lege și dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din același cod. O asemenea critică nu
DECIZIE nr. 234 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10, art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241111_a_242440]
-
noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii. Curtea a arătat, în privința pretinsei încălcări a art. 47 din Constituție, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul contributiv de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus unor elemente variabile, cum ar
DECIZIE nr. 213 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241104_a_242433]
-
concepția legiuitorului constituant, afirmarea vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim reprezintă constantele acțiunii în contencios administrativ. Arată că, din perspectiva particularului care se adresează instanței de contencios administrativ, obiectul acțiunii poate fi doar anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei cauzate, așa încât limitarea controlului la actele administrative care au dat naștere, au modificat sau au stins raporturi juridice este justificată și garantează un control judecătoresc plenar, conform cu dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției
DECIZIE nr. 193 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241133_a_242462]
-
cursul judecății asistența juridică este obligatorie și în cazurile în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani sau când instanța apreciază că inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea." ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 5 § 2 din Convenție 68. Reclamantul susține că nu a fost informat, în termenul cel mai scurt, asupra motivelor arestării sale și asupra acuzațiilor aduse împotriva sa, contrar art. 5 § 2 din Convenție, redactat după cum urmează: "Orice
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
informațiile astfel oferite reclamantului cu privire la motivele arestării sale îndeplineau cerințele art. 5 § 2 din Convenție, citat anterior. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit nefondat și trebuie respins în temeiul art. 35 § 3 și 4 din Convenție. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 5 § 3 din Convenție 74. Reclamantul se plânge de faptul că nu a fost adus de îndată după arestarea sa în fața unei instanțe și susține că durata arestării sale preventive a fost excesivă. Acesta invocă art. 5
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
procedurii (Dolgova împotriva Rusiei, nr. 11.886/05, 2 martie 2006, pct. 50 în fine). 89. Rezultă că a fost încălcat art. 5 § 3 din Convenție în ceea ce privește arestarea preventivă a reclamantului, prelungită după Hotărârea din 14 septembrie 2001. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 5 § 4 din Convenție 90. Invocând art. 5 § 4 din Convenție, reclamantul se plânge de faptul că nu a beneficiat de o cale de atac efectivă la nivel național pentru a contesta prelungirea măsurii arestării preventive luate
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
era asistat de avocatul său ales, nu a sesizat instanțele naționale cu acest capăt de cerere. Reiese că acest capăt de cerere trebuie respins pentru neepuizarea căilor de atac interne, în conformitate cu art. 35 § 1 și 4 din Convenție. IV. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție 99. Reclamantul se plânge de faptul că tribunalul militar și curtea militară de apel care s-au pronunțat nu erau instanțe independente și imparțiale în sensul art. 6 § 1 din Convenție, dat fiind
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]