12,874 matches
-
OMUL Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului DUMNEZEIREA și OMUL Scuze, Albert Cum poți să vezi ceva care este ,,lipsă,, cum spui tu. Întunericul nu este absența a ceva, cum pricepeai tu la vârsta aceea. Întunericul este însăși culoarea spațiului și a timpului pe care noi oamenii o percepem prin simțurile și cunoștințele noastre actuale, stocate în ADN ul specific nouă, pământenilor. Cine știe ce conține el ca spectru și compoziție. Poate alte
DUMNEZEIREA ŞI OMUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378876_a_380205]
-
Toate Articolele Autorului Istoria sfârșește și începe cu Gherla, cu Aiudul sau Canalul. Aici ne îngropară idealul barbarii nemiloși veniți din stepe. De-atunci tronează-n țară anormalul și pe la vârf s-au perindat otrepe, de-atunci poporul nu poate pricepe de ce sub el se surpă veșnic malul. Cât timp vor sta martirii în uitare, iar zbirii vor trăi din pensii bune fără să-și ceară cel puțin iertare, istoria e-n gropile comune de unde cu durere și oroare acuză vinovata
ISTORIA E-N GROPILE COMUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378987_a_380316]
-
de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
a bătut, râul parcă a trecut, am privit trist înapoi și-am învățat cifră 2. Ee, cu trei chiar că-i poveste, că sunt numai 3 măiestre sau 3 fete de împărat 3 zmei răi, neapărat, si cum tot nu pricepeam și pe 3 nu-l nimeream, mama mea mi-a sărutat doar 3 degete, doar trei, și-am învățat cifră 3. Cand la patru am ajuns tot ziceam că mi-e de-ajuns, nu știam că merg la teatru dacă
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
stele, pașii îmi curg spre nimic iluzie dulce agățată-n inele” O metafizică a despărțirii supreme, deschisă delicat, cu o anume demnitate a durerii, o despărțire asumată, fără vaiete, fără lamentări, fără stridențe, într-un firesc al lacrimilor poetice: “nu pricep ce se petrece între acest albastru străin și drumul plin de noroi unde tu apari strălucind iluzie acoperită de ceară...” Nu am întâlnit nicio ostilitate, nicio aversiune, în fața fatalității, doar melancolie, resemnare și suferință, nicio revoltă, ci doar asumare și
LETIȚIA VLADISLAV- VIAȚA ÎNTR-UN PUMN DE LACRIMI, GRINTA 2016 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379125_a_380454]
-
un scriitor, după cum nici oricine, care face versificații este un poet! Ce sunt eu?” „Un talant ai primit ce’ai făcut cu el?” „Doamne, iată, nu l-am îngropat în Pământ de frica Ta, ci am muncit cum m’am priceput, de am mai câștigat unul!” Asta’i tot și atât. Am dat 30 de titluri, din care 6 pentru copii și două, trei romane, unul: „Măriuca” „într’un fel, este echivalentul feminin al lui „Ion” a lui Liviu Rebreanu, cu
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
credeai că au un rost,În extazul regăsirii doar credința-i adăpost.Treci prin pajiștea uitării și prin glas de flori auziCum imploră fericirea ca în suflet s-o incluzi.Noaptea o arunci pe ape, frângi ispitele din mers,Când pricepi că rugăciunea e-o rotiță-n Univers.... XVI. ÎN AMINTIREA TA..., de Georgeta Muscă Oană, publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-am plâns până când cerul și-
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
să le vezi pe ale lui frate-miu,Dădu!" Si asa Chica v-a făcut cunoștință și v-ați căsătorit ,în pofida decepției mamei din cauza mâinilor tale! Și încă ceva, tot în contextul ...manual! Se spune de obicei că tații se pricep să repare obiecte, să execute operații manuale.In "materia" asta,tu constituiai o excepție, si eu te-am moștenit, din păcate: nu știai să repari nimic, nici să schimbi vreun bec și nu știu dacă măcar ai aprins vreodată aragazul
DADU- AMINTIRI,GÂNDURI, CRÂMPEIE DE VIAȚĂ (4) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379852_a_381181]
-
și mai câte scorneli ale imaginației sale pentru ceea ce trebuia sau urma să fie pictat. Nerun se trudea să fie grijuliu, atent, trebuia să transforme fantasmele din mintea stăpânei sale în capodopere de artă. Se înțelege, văzându-l așa de priceput, boieroaica își spori pretențiile în privința realizării tablourilor. Acum totul trebuia să fie măreț. Totul trebuia să impresioneze încă de la prima vedere. Nerun era nespus de voios că putea să-i îndeplinească toate dorințele acesteia. Își tot făcea socoteli, în minte
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
pe Marcel Dedea. - Acum sunt aici, spuse într-un târziu, sugrumat. „Și ce-i cu asta?” se întrebă singur, speriat de ceea ce sunase ca un fel de angajament. Ce schimba prezența lui în casa părintească? Venituri nu avea, nu se pricepea la muncile din gospodărie, ce sprijin i-ar fi putut acorda mamei sale? Sau, poate, Nina ar fi găsit o soluție, așa capabilă cum părea că o credea mama lui. - Acum... cât? Întrebarea îl puse în cumpănă. Noroc cu profesoara
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
au o păsărică... aiaiaiii! îți încape toată în gură și devii poet pe loc. simți pe limbă gustul... poeziei. dacă nu simți, trebuie să o mai citești de câteva ori. până o înveți pe de rost. e lucru mare să pricepi poezia! nu oricine e în stare, nu fiștecine are harul ăsta. nu oricine are ochi de văzut și urechi de auzit. câți pot să aproximeze cu timpanul piciorul metric? cine e capabil să audă cântecul supraacustic al păsăricii? doar un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
sensibileși au o păsărică... aiaiaiii!îți încape toată în gurăși devii poet pe loc.simți pe limbă gustul... poeziei.dacă nu simți, trebuie să o mai citești de câteva ori.până o înveți pe de rost.e lucru mare să pricepi poezia!nu oricine e în stare, nu fiștecine are harul ăsta.nu oricine are ochi de văzut și urechi de auzit.câți pot să aproximeze cu timpanul piciorul metric?cine e capabil să audă cântecul supraacustic al păsăricii?doar un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
acasă? Nu, c-am văzut lumină la Observator, aseară! Atunci ce-o fi cu el?... Când trecea prin sat moș Bursuc era întrebat în mare taină ce se întâmplă cu mine. Dar moșul spunea ce vedea și nici el nu pricepea motivul liniștirii mele. De Anul Nou am încuiat șandramaua Observatorului și am plecat la părinți, într-o vacanță pe care o așteptam de multă vreme. Am revenit la postul meu abia peste vreo zece zile. De data asta mi-am
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent însemna vreo ispravă nemaiauzită! Cel mai mult mă indispunea însă faptul că începusem să pricep că nea Macovei trăgea nădejde că i-aș fi putut deveni într-o bună zi ginere, chiar dacă, așa cum zicea și el, n-aveam casă și gospodărie. Dar aveam în schimb carte, și leafă, deci mă putem pricopsi cu timpul și
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
în căruță, și am pornit la vale spre sat. - Mă cheamă Gheorghe, da' mie-mi zice nea Macovei... Pă tine cum te cheamă? - Marian... Mateiescu Marian! - Buun! Marian? Hm! Vezi tu băiete, toate-s bune... numai că eu nu pot pricepe la ce-i bun Observatorul acela... Bani cheltuiți. Să te uiți la stele în fiecare sară?... Uite... și eu mă uit la stele în câte-o seară! Câteodată, mă uit... așa... să-mi treacă năcazurile!... - Ehei, bade, nu-i chiar
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
vei stăpâni? Băiatul, mândru de fel , i-a răspuns: -Eu din prima zi voi reuși! Asta... ca s-o știi! Însă nu era adevărat... De pe bicicletă era tot timpul aruncat ! Într-un final , copilul recunoscu Că nu e atât de priceput pe cat crezu. Mulțumit , tatăl îl ajută Și băiatul de -ndata învăța. Pruncul, în sfârșit, a-nteles Că mândria nu are niciun sens ! Timișoara, 11.03.2016 Ghiță Radutiu Referință Bibliografica: Lecția unui tată / Corina Lucia Costea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
LECTIA UNUI TATA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379985_a_381314]
-
trei, dictaturi, deci în ziua de azi ar trebui ca oamenii de pe planeta asta democratizata să fie toți fericiți! de ce oare nu e așa? Asta poate să ne spună doar bunul Dumnezeu, sau poate dacă reușim să interpretăm corect evenimentele pricepem cât de cât și NOI. Citește mai mult Un adevăr universal:„Egali suntem astăzi că și ieri și că și mâine, doar în mormânt!”UNDE TRĂIM ȘI CUM TRĂIM? (Partea 1)CEI în vârstă, o duc prost și nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
trei, dictaturi, deci în ziua de azi ar trebui ca oamenii de pe planeta asta democratizata să fie toți fericiți! de ce oare nu e așa? Asta poate să ne spună doar bunul Dumnezeu, sau poate dacă reușim să interpretăm corect evenimentele pricepem cât de cât și NOI.... VIII. VIOREL BĂETU - REPORTAJ: EURO 2012 - SPANIA ȘI NUMAI SPANIA!, de Viorel Baetu, publicat în Ediția nr. 553 din 06 iulie 2012. Fotbalul este un sport în care 22 de oameni aleargă după o minge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
vârstă ai, cu ce te ocupi?”.„8000 de ani, mă ocup cu orice, doriți un bilet în iad?”, întrebă mieros saltimbancul. Cineva îl recunoscuse - era clovnul de la circul care tocmai poposise în oraș. Criminalul se holba la el și nu pricepea mare lucru. Apoi interveni - ” E un hoț, minte, mi-a furat ieri ceasul de buzunar”. Nu ți-e rușine, păcătosule, nu am vorbit noi zilnic la telefon? Nu ți-am spus eu mereu ce să faci?”, se supără piticul. Sala
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
-sa. Nu dormea dacă nu era legănat, ținut în brațe. Mai apoi, nu se culca decât după ce i se cânta ori i se vorbea mult timp cu voce domoală și mângâietoare, după ce era dezmierdat și pupat. La treaba asta se pricepeau bine de tot bunicii, mai ales că Ioana îl mai repezea pe copil, că era și ea obosită de câte făcea zilnic, ori chiar plictisită de toanele permanente ale celui mic. Și uite așa, pe măsură ce treceau anii, Gabriel se simțea
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
Zărisem pe la amiază cum printre ulucile rare ale gardului privea spre mine un câine voinic, lățos. Din căutătura-i înțelesesem c-ar fi de pripas... Îl chemai ca pe-un cunoscut ținând în mână o halcă de turtă de mălai. Pricepuse și el că-mbierea făcută era de bună credință, doar nu-i azvârlisem hrana în uliță, nu, i-o făgăduiam în ogradă, pe locul stăpânit de mine. Încrezător, împinsese c-o labă portița și se-apropiase cu oarece semeție, dar și
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
o luă la deal cu zgâtiile behăind încetunel a izmeneală, ușurate că scăpaseră și nu se opriseră decât în dreptul ușii nevoind să treacă pragul dincolo de care te holbai mătăluță, trezit și minunat de întâmplare, nu și speriat! Să nu fi priceput primejdia ori să fi fost de-atunci bărbătos cum își dorea bună-ta? Zău așa, nu râde, copile! Te-ndemnam cu glasul să le slobozești la adăpost, când galenții mă-nșelară de alunecai cât de lată, ducându-mă la vale
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
fi plecați. Violeta mergea și ea la grădiniță, tot în sat . Gheorghe și Florica erau oameni încă în putere și Valeria era unicul lor copil, așa că erau hotărâți să o ajute. Nu erau oameni bogați, însă aveau inimă bună, erau pricepuți, vrednici și încă în putere. Părinții lui Iancu erau mult mai bătrâni și mama lui era bolnavă. El era fiul cel mai mic dintre patru frați. Cu părinții lui în casă locuia una dintre surorile sale. Deciseseră ca ei să
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
a lăsat roba-n cui, se hotărăște și zice: Justițiarul: Hei, hei bătrâne, ce vrei să faci? Lasă satul așa. Crezi tu că dacă încerci să-i aduci, cum afirmi, raze de lumină, vor fi mulți care vor încerca să priceapă? Se răstește Justițiarul. Parcă tot mai scos din minți! Călătoru: Au trecut trei decenii pentru ...Monument, domnule Justițiar. Așa cum am mai spus-o și-n „Uscând o lacrimă”, când am auzit de Iorgu ... Citește mai mult Actul I, Tabloul (scena
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
a lăsat roba-n cui, se hotărăște și zice:Justițiarul: Hei, hei bătrâne, ce vrei să faci? Lasă satul așa. Crezi tu că dacă încerci să-i aduci, cum afirmi, raze de lumină, vor fi mulți care vor încerca să priceapă?Se răstește Justițiarul. Parcă tot mai scos din minți!Călătoru: Au trecut trei decenii pentru ...Monument, domnule Justițiar. Așa cum am mai spus-o și-n „Uscând o lacrimă”, când am auzit de Iorgu ... XIX. CA O ARCADĂ A ... ARMONIEI!, de
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]