5,997 matches
-
notabile, interșanjabil și, pentru că Îl vrea confortabil, ticsit de lucruri. Dat afară din istorie, acest personaj aflat În pragul execuției de către călăii Noului Roman a Început să semene cu noi - cu europenii trecuți, În război, printr-o mult mai reală primejdie a exterminării fizice. Nu știu dacă o experiență o explică pe cealaltă. Cert e că, după ce Beckett a Încercat să rupă personajul de coordonatele mundane, unii dintre romancierii anilor ’80 au convenit că, totuși, acestuia i s-ar cuveni o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
H. Stahl), încât vremurile comuniste găsesc un țăran în mare măsură îngenuncheat. Mai grav este că nici după 1989 nu s-a făcut nici o încercare cât de cât semnificativă în direcția restituirii unei structuri de mare importanță pentru echilibrul statului. Primejdia este să se ajungă la situația ca un guvern să premieze chiar țăranii care-și înstrăinează pământul la prețuri de nimic spre dezastrul de mâine al statului național însuși. Datele pe care le avem arată că valoarea pământului este cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a Basarabiei, integrarea culturală a regiunilor României, regionalismul și centralismul etc. O nouă imagistică este pusă în funcțiune. Noi imagini mentale ale unei Românii omogene și unitare se combină cu mai vechile probleme ale originii etnice, etnogenezei, autenticității culturii populare, primejdiilor puse de către modernizare și urbanizare etc. Texte științifice importante sunt create și reevaluate în acest nou context ideatic. Importanța imaginarului este invocată și ea, uneori doar colateral, alteori explicit, central, ca în unele texte ale lui Gh. Brătianu sau Anton
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autovehiculelor și cerințele de reciclare 322 Strategii În industria automobilului din România 323 Bibliografie 329 Introduceretc "Introducere" „Cei care cred că este posibil, ba chiar de dorit, să treci de la protecție fără piață la piață fără protecție Își pun În primejdie de moarte atât poporul, cât și democrația incipientă.” (André Grauron, 1992) Scopul abordării strategice a firmei este minimizarea riscurilor de a greși, precum și crearea condițiilor performanței superioare prin dezvoltarea coerenței procesului și a rigorii metodologiilor de acțiune. Succesul firmelor occidentale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a femeii. Deși pare a consemna gesturi și clipe banale (călcatul, spălatul ferestrei), poeta aspiră spre sensurile cosmice ale existenței. Femeia calcă, de exemplu, uniforma militară a fiului ei, dar trece pe nesimțite la un soi de descântec pentru înlăturarea primejdiilor. Se face simțită prezența spațiului ebraic: patina zidurilor Ierusalimului, trunchiurile arse din Galiul, caietul-jurnal început în România și terminat în Israel. Marea, motiv liric dominant, avertizează asupra transfigurării, meditației, zborului dincolo de realitate, în versuri totdeauna muzicale. Ele par să rimeze
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
repartizată la Secția de relații externe a Academiei de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. A fost căsătorită cu poetul Ion Crânguleanu. Debutul se produce în „Cronica” (1966), urmat de un „al doilea debut”, mai semnificativ, în „Amfiteatru” (1971). Cea dintâi carte, Primejdii lirice, îi apare în 1973. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Tomis”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Moartea i-a fost violentă, în cutremurul din martie 1977. Volumele Adalbert Ignotus (1977) și Văzduhul de cuvinte (1979), postume, fuseseră
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
o incontestabilă abilitate a versificării, postura juvenilă, postadolescentină, sensibilitatea „feminină”, propensiunea pentru universul silvestru sau bucolic, cu sugestii dintr-un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv, uneori patetic, verbios, în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și oarecare complicație. În general, observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută cu recuzită de peisaj. SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor, București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R., Daniela Caurea, Ion Lotreanu, Primejdiile artei, primejdiile vieții
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
de peisaj. SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor, București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R., Daniela Caurea, Ion Lotreanu, Primejdiile artei, primejdiile vieții, Eugenia Tudor-Anton, Tânăr poet la tâmpla țării, Ion Crânguleanu, Trifoiul cu patru foi, în 9 pentru eternitate, București, 1977, 159-173. N.Br.
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor, București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R., Daniela Caurea, Ion Lotreanu, Primejdiile artei, primejdiile vieții, Eugenia Tudor-Anton, Tânăr poet la tâmpla țării, Ion Crânguleanu, Trifoiul cu patru foi, în 9 pentru eternitate, București, 1977, 159-173. N.Br.
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
fapt, sunt experiențe „la marginea morții”, în atracția fatală exercitată de indistinctul dionisiac (Nietzsche figura între lecturile preferate ale lui C.) Obsesiile mistuitoare ale lui Emanoil, pentru care femeia e vis, poezie trăită, halucinată, pentru că în voluptate este presimțită amenințarea primejdiei de dezindividualizare și moartea („Nu mai exist!”), au rezultate remarcabile în planul artei: C. reușește să surprindă spiritul femeii prin intermediul trupului ei, iar evocarea cărnii, grea de poezie, trece către revelația suprafirescului închis de real. Când obsesia erotică, nemaifiind comprimată
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
ce trebuie atinse. În 1913, Thorndike era convins de valoarea motivațională egală a satisfacțiilor și insatisfacțiilor. În consecință a sugerat folosirea unor procedee de control al învățării bazate pe ambele. Legea exercițiului trebuia aplicată cu consecvență. Thorndike atrăgea atenția asupra primejdiei slăbirii conexiunilor neutilizate. Totuși, nu reducea instruirea școlară la antrenament (training). Din „legea pregătirii” și „legea efectului” a dedus cinci categorii de „auxiliari ameliorativi” pe care îi considera unanim (chiar universal) acceptabili: „interesul pentru muncă” (interest in the work), „interes
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
metroului de către o italiancă, care a trezit o atenție mult mai mică. Este limpede solidaritatea etnică puternică în țările din Europa Occidentală față de străini. Nu ființa umană, ca atare, este prețuită ci semenul din aceeași comunitate etnică. În contexte de primejdie a unui grupul etnic, fie el dintr-o țară europeană, se acționează nu atât legal și rațional, în spirit european, cât etnicist. O parte dintre români nu înțeleg că odată ajunși într-o țară occidentală trebuie să se comporte ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Costin, trecând prin N. Bălcescu, A. I. Odobescu, Ion Ghica (Rușii țaru-și schimbă, dar năravul ba), Alecu Russo, Mihai Eminescu (cu multe pagini din publicistica poetului, selectate predilect dintre cele cu reverberație în contemporaneitate: Fantasmagoria imperială rusă, Strein în țara lui, Primejdia rusă și biruința dreptății românești, Ideile națiunii trebuie să conducă etc.) și I. L. Caragiale (Exilul voluntar al lui I. L. Caragiale) până în actualitate, cu paginile lui Pamfil Șeicaru (Pricinile actualei pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir), alăturând texte literare propriu-zise
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
bunătatea? și ce strâmbătate nu biruiește dreptatea?), și măcar că cu nestâmpărată vrăjmășie într-acela chip îl goniia și nepărăsit de atâta vréme îl întiriia, însă în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sursele lui Cantemir erau, de bună seamă, cele ale antichității și ale Evului Mediu. Iată, deci, fabula 251 din corpusul esopic, intitulată Liliacul și nevăstuicile: "Un liliac tocmai căzuse la pământ. Fu prins de o nevăstuică și, aflându-se în primejdie de a fi omorât, se rugă de ea să-i lase viața. Când nevăstuica i-a demonstrat că nu poate să-i dea drumul, fiindcă prin însăși firea ei duce război păsărilor, liliacul îi spuse că nu e pasăre, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai aciuat, iară decât Vulturul mai fericit sint, de vreme ce borta pietrii și cetate nebiruită și lăcaș desfătat fiindu-mi, în vréme când ochiul Vulturului cu întunerec să închide, al mieu cu lumină curată să deschide și slobod și fără nici o primejdie dobânda hrănii și orânduiala vieții îmi cerc. Deci precum dinceput singuri ați mărturisit, monarhiile acéstea din drépte stăpânii, iar nu din strâmbe tiranii de vor fi, cu Leul megiieși, iar cu Vulturul locului și împărățiii părtași mă voi afla"28
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
luat comisiile de împăciuire. Paza satului în trecut cădea în sarcina vornicului. Straja era organizată de vornic și era asigurată de locuitori prin rotație. În timpul năvălirii străinilor veghea se făcea de pe înălțimi, de unde se putea observa și aprinde „pojarul de primejdie". După ce primejdia năvălitorilor n-a mai fost de actualitate, s-a organizat numai straja de noapte - străjerii circulau noaptea prin sat și asigurau paza bunurilor și a locuitorilor, intervenind în caz de nevoie. Ocrotirea sănătății oamenilor s-a pus mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de împăciuire. Paza satului în trecut cădea în sarcina vornicului. Straja era organizată de vornic și era asigurată de locuitori prin rotație. În timpul năvălirii străinilor veghea se făcea de pe înălțimi, de unde se putea observa și aprinde „pojarul de primejdie". După ce primejdia năvălitorilor n-a mai fost de actualitate, s-a organizat numai straja de noapte - străjerii circulau noaptea prin sat și asigurau paza bunurilor și a locuitorilor, intervenind în caz de nevoie. Ocrotirea sănătății oamenilor s-a pus mai mult după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ardelean la Bârlad - Ioan Popescu", 1928, Huși. Ion Popescu, dascălul Mai întâi despre cel dintâi dascăl al său, (al lui Petru Răcanu n.n.) - Ioan Popescu: „Nalt și bine făcut, el era tipul munteanului gata de-a pururea să înfrunte orice primejdie. omul care agita în inima și în mintea lui toate problemele care puteau ridica Neamul". Apoi despre viața ca elev: „Conștiincios în împlinirea datoriilor, el (dascălul - n.n.) era cinstea personificată; de aceea și noi eram cinstiți. Minciuna era necunoscută. Era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și spațiu sau catolică, stâncă neclintită în veci. El își înalță fruntea către valurile amenințătoare și de aici revarsă siguranța senină din belșug, unde de lumină asupra întinsului apelor nestatornice și agitate. În lumina proiectată de el, corăbierul înaintează fără primejdie spre limanul veșnic. Aceasta e menirea Farului nou"389. Acest scurt mesaj metaforic a înlocuit clasicul articol-program. Succint, el a surprins prin metaforele folosite (prin simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de autorul materialului erau următoarele: "să ne gândim că și în acest timp suntem datori să păzim toate poruncile lui Dumnezeu. De aceea să nu luăm parte la astfel de petreceri care ne duc la păcat sau ne pun în primejdie să păcătuim"602. O temă abordată în presa catolică și implicit în Lumina creștinului a fost cea istorică: a istoriei naționale și a celei bisericești 603. Articolul apărut la 1 august 1913 și intitulat " Avem Pace" se referea la încheierea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în aceste state; tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate, a criticat comunismul (pe care l-a identificat ca cea mai mare primejdie pentru societate), a analizat succint relația dintre Biserică și statele lumii, a încurajat opera misionară și a vorbit despre prezența lui Dumnezeu în presa bună promovată de Biserică. Datorită succesului și impactului avut de Expoziție, ea a fost prelungită pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însuși motivul călătoriei sale și de data asta tovarășii săi îl vor îndemna, o dată se poate întâmpla, și-i vor aduce aminte de patria sa.: "Ulise, nu uita de țară, de ți-i scris să scapi cu viață din atâtea primejdii și să-ți vezi curtea ta cea înaltă și moșia părinteasca!" (10.472-474)43. Orice ospitalitate presupune și plecare. Și acesta e un semn de bună ospitalitate. Dorința de a fi gazdă Tânărul Telemah plecat din Itaca în căutarea unor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atunci, urmate de un ospăț superb cu fripturi. Din acest moment oaspeții îndestulați pot fi întrebați: "Oaspeți, cine sunteți și de unde veniți de pe întinsul mării? Umblați voi cu o treabă, ori hoinăriți ca hoții și îi jefuiți pe oameni, cu primejdia vieții voastre?" (3.71-74)2, p. 61, I. Un astfel de interogatoriu despre identitatea oaspetelui este ritualic, tot așa cum ritualul cere ca gazda să nu-și interogheze oaspeții decât atunci când ei sunt găzduiți și hrăniți 46. Adică ospitalitatea se adresează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]