7,041 matches
-
scris, băi, maimuțelor? Gheorghiță, lasă vorba. Nici n-am dictat subiectul și deja vrei să copii de la Ilaș? Clasă de oligofreni! Deci, lui Dogbănel îi plac pantalonii scurți, culoarea albastru, mașinile nemțești, filmele de comedie, Anna Lesko, cartofii prăjiți și profesoara de informatică. Se știu următoarele: Dogbănel are xy ani, o înălțime de 1,a metri, unde a egal cu xy, totul la pătrat, + 4, și greutatea de a + 2 kg. Punctul 1: Dacă x # y - 7, aflați ce greutate, înălțime
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
3 după-amiaza într-o zi de vară. Se mai dă înălțimea blocului egală cu xy + 2 metri. Facultativ, să se afle pe ce nume e trecut imobilul de la geamul căruia s-a aruncat Dogbănel. 3 puncte. Punctul 3: Dacă pe profesoara de informatică o cheamă Crina, să se afle dacă are sau nu are câine. 0,5 puncte. Punctul 4: Știind că temperatura în cameră era de 21 grade Celsius, să se afle numele firmei care a montat geamurile termopan și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
-a. Am fost primit la Liceul „Tudor Vladimirescu“, al cărui director era profesorul Gâlcescu. Profesor de limba romană era Constantin Pârvulescu. În amintirea acelui om minunat, consemnez, pentru prima dată, cele ce vor urma. (...Ă În „Amarul“ târg vorbiți despre profesoara de literatura română, Elena Roată. O asociez iubitului profesor de română din anul refugiului. Prima întâlnire cu profesorul Constantin Pârvulescu nu promitea nimic bun. Întârziasem la lecția lui, în care vorbea despre Călătorului îi șade bine cu drumul de Brătescu-Voinești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
este un orfan de război, fiul unei familii simple maghiaro-germane, a cărui copilărie se petrece la Szombathely. Talentele sale muzicale precoce sunt descoperite de mama sa, iar copilul, cu o ureche perfectă, are șansa de a fi elevul unei bătrâne profesoare din Viena, ea însăși elevă a lui Liszt, prietenă apropiată a Clarei Schumann și a lui Gustav Mahler. Madame Polkovska îl va propulsa, grație relațiilor ei vieneze, să debuteze la Festivalul Haydn de la Eisenstadt, la unul din cele două palate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
rezecție de omoplat, de unde este externat cu toracotomia dehiscentă, cu plămân vizibil efectiv în plagă și bacil Koch pozitiv atât din spută cât și din plagă, cu o greutate de aproximativ 30 kg fiind declarat irecuperabil. Este primit în familia profesoarei C.R. timp de un an, unde este îngrijit și ajunge la greutatea de 41 kg, fiind adus ulterior în Clinica noastră în august 1997 într-o pătură. Acest caz nu a fost inclus în studiul nostru statistic, dar este ilustrativ
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Cînd numărul de persoane ce țin de minoritățile naționale este suficient [?!], limba de educare din așezămintele preșcolare sau limba de studiere în așezămintele din învățămîntul mediu general poate fi, alături de limba de stat, și limba minorității respective“. Și totuși o profesoară de limba și literatura română din regiunea Cernăuți îndrăznește să afirme că, în pofida condițiilor istorice, românii din nordul Bucovinei „au păstrat cu sfințenie tot ce ține de psihologia și spiritualitatea unui popor: școală și biserică. Și poate din acest motiv
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
reușește să-l facă să pronunțe și să înțeleagă sensul câtorva cuvinte simple, Victor regresează; uită repede cuvintele. Unicul cuvânt pe care Victor îl întrebuința în mod adecvat era lait ("lapte"). Conștient de eșecul său, Dr. Gaspard Itard moare dezamăgit. Profesoara Uta Frith 31, pe baza studiului documentelor, emite teza autismului, ca explicație a cazului Victor din Aveyron. Este adevărat că simptomul major al autismului este lipsa comunicării cu anturajul. Dar Victor nu era surdo-mut, pronunța corect cuvântul "lapte" (ca și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
martie, 2008 Confesiuni cu sufletul la gură Romanul Epoca de fier*concentrează o serie de interogații dramatice adresate istoriei conflictuale a Africii de Sud prin intermediul unei eroine energice, în ciuda situației sale grave - bolnavă de cancer în fază terminală, doamna Curren, o fostă profesoară de limbi clasice, conștientizează, în preajma morții, catastrofa politică, socială și morală cauzată de apartheid, în același timp trăind o serie de revelații subiective esențiale. Metafora "vârstei de fier" revine în roman ca o reprezentare sugestivă a naturii barbare și iraționale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înțeles, dar căreia încearcă să i se adapteze, în ciuda sensibilității sale, devenită uneori cauză a izolării și alienării. Relațiile cu cei din jur sunt marcate, previzibil, de un puternic atașament matern, memoria primilor ani fiind dominată de prezența mamei, o profesoară tânără, a cărei fire deschisă și voluntară nu se încadrează în peisajul familial măcinat de reproș și frustrare. J.M. Coetzee reușește să reliefeze remarcabil figura acestei femei, a cărei onestitate pare să fi avut un mare impact asupra proceselor prin
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fete abia ieșite din copilărie. Două eleve insomniace, în desuuri răvășite, se prind într-un dans nocturn în sala de clasă, în timp ce pe tablă stau scrise cu cretă versurile lui Arthur Rimbaud. În pragul ușii răsare silueta alarmată a unei profesoare, în timp ce o făptură enormă, alcătuită din văluri lăptoase și mușchi cabalini, răsare lângă ele și le ține isonul, ridicată pe multe picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura e întruparea fantasmei recurente a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și domnul desemnează destinatarul întrebării În general, dacă vrem să ne referim foarte politicos la o persoană evităm pronumele personale lui, ei, în favoarea altor forme, cum ar fi pronumele de politețe dumnealui, dumneaei, pronumele posesiv său, sa: (105) a. doamna profesoară și soțul dumneaei - foarte politicos b. doamna profesoară și soțul său - politicos c. doamna profesoară și soțul ei - mai puțin politicos decât b. Într-o exprimare politicoasă, evităm pronumele personale în nominativ sau acuzativ el, ea și pronumele personale în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vrem să ne referim foarte politicos la o persoană evităm pronumele personale lui, ei, în favoarea altor forme, cum ar fi pronumele de politețe dumnealui, dumneaei, pronumele posesiv său, sa: (105) a. doamna profesoară și soțul dumneaei - foarte politicos b. doamna profesoară și soțul său - politicos c. doamna profesoară și soțul ei - mai puțin politicos decât b. Într-o exprimare politicoasă, evităm pronumele personale în nominativ sau acuzativ el, ea și pronumele personale în dativ lui, ei, în favoarea formelor pronominale conotate +politicos
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o persoană evităm pronumele personale lui, ei, în favoarea altor forme, cum ar fi pronumele de politețe dumnealui, dumneaei, pronumele posesiv său, sa: (105) a. doamna profesoară și soțul dumneaei - foarte politicos b. doamna profesoară și soțul său - politicos c. doamna profesoară și soțul ei - mai puțin politicos decât b. Într-o exprimare politicoasă, evităm pronumele personale în nominativ sau acuzativ el, ea și pronumele personale în dativ lui, ei, în favoarea formelor pronominale conotate +politicos, organizate în diverse grade de politețe (dânsul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în nominativ sau acuzativ el, ea și pronumele personale în dativ lui, ei, în favoarea formelor pronominale conotate +politicos, organizate în diverse grade de politețe (dânsul, dânsa; dumnealui, dumneaei; Domnia Lui, Domnia Ei, Domnia Sa): (106) a. M-am întâlnit cu doamna profesoarăi. Eai mi-a spus... - nepoliticos b. M-am întâlnit cu doamna profesoarăi. Dânsai / dumneaeii / Domnia Eii / Domnia Sai mi-a spus... - politicos (în diverse grade) 4.4.2. Său cu valoare de plural în româna veche și modernă În limba
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ei, în favoarea formelor pronominale conotate +politicos, organizate în diverse grade de politețe (dânsul, dânsa; dumnealui, dumneaei; Domnia Lui, Domnia Ei, Domnia Sa): (106) a. M-am întâlnit cu doamna profesoarăi. Eai mi-a spus... - nepoliticos b. M-am întâlnit cu doamna profesoarăi. Dânsai / dumneaeii / Domnia Eii / Domnia Sai mi-a spus... - politicos (în diverse grade) 4.4.2. Său cu valoare de plural în româna veche și modernă În limba română veche și modernă, până pe la începutul secolului al XX-lea (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dindelegan (ed.), Limba română. Aspecte sincronice și diacronice, Actele celui de-al 5-lea colocviu al Catedrei de limba română, 8-9 decembrie 2005, București, Editura Universității din București, p. 67-74. Croitor, Blanca, 2007, "Ce este acordul?", în Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan, la aniversare, București, Editura Universității din București, 2007, p. 57-66. Croitor, Blanca, 2008, "Aspecte privind acordul în determinare în limba română veche", în Gabriela Pană Dindelegan (ed.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica interpretării, București, Editura Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
decembrie 2008). Croitor, Blanca, 2009c, Acordul demonstrativelor cu sintagmele coordonate, în Limba română, 2. Croitor, Blanca, 2009d, Acordul în gen al sintagmelor N1 N2 (deputatul Ioana Popescu), în Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail (eds), Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 35-44. Croitor, Blanca, Ion Giurgea, 2009, "On the So-Called Romanian neuter", în Bucharest Working Papers in Linguistics, 11, 2, p. 21-39. Croitor, Blanca, Carmen Dobrovie-Sorin, 2011, "The Agreement of Collective DPS
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Company, p. 229-252. Mihail, Ana-Maria, 2009a, "Tiparul sintactic afectiv (Det) N1 de N2: origine și realizări în limba română veche (amărâtul de om, această ticăloasă de țară)", în Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail (eds), Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 125-134. Mihail, Ana-Maria, 2009b, " Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Vintilă-Rădulescu, prof. univ. dr. Mihaela Gheorghe, conf. univ. dr. Camelia Stan și conf. univ. dr. Cristian Moroianu (președinte). Am lucrat la această temă cu mult entuziasm și cu multă plăcere, fiind ajutată continuu de multe persoane, cărora le mulțumesc: doamnei profesoare Dindelegan, pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Am lucrat la această temă cu mult entuziasm și cu multă plăcere, fiind ajutată continuu de multe persoane, cărora le mulțumesc: doamnei profesoare Dindelegan, pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal; doamnei profesoare Rodica Zafiu, pentru încrederea oferită fără rezerve; domnului profesor Chivu, pentru grijă și delicatețe; domnului profesor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal; doamnei profesoare Rodica Zafiu, pentru încrederea oferită fără rezerve; domnului profesor Chivu, pentru grijă și delicatețe; domnului profesor Antonescu, pentru toate mustrările și încurajările, uneori nerostite, și pentru că m-a făcut să vin la Litere; șefilor de la Institut (domnul Sala și doamna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277−287. Dragomirescu, Adina, 2009a, "Verbele inacuzative/ergative din limba română: definiție, tipologie, inventar", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2009, p. 71−79. Dragomirescu, Adina, 2009b, "Est-ce qu'il y a/il y avait en roumain un auxiliaire a fi 'être' pour le passé composé ?", în: R. Zafiu (coord.), Grammaticalzation and
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
G., 1986, Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Nicolae, Alexandru, Adina Dragomirescu, 2009, " Omonimia sintactică a participiilor românești", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 193−207. Niculescu, Dana, 2008, Mijloace lingvistice de exprimare a posesiei în limba română, București, Editura Universității din București. Noailly, Michelle, 1998, "Emploi absolu, anaphore zéro et transitivité", în: A. Rousseau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Parascheva” s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu, la care a participat și părintele Marian Bocănescu. Iată mărturisirea lui: “În acea seară de luni, m-am hotărât să merg cu familia la icoană. Am luat-o cu noi și pe doamna profesoară Pară. La ora 19.30, a început Sfântul Maslu, la care am participat alături de ceilalți preoți. Ne-am întors la Huși cam pe la ora 12.30. Ceea ce urmează să vă povestesc nu mi s-a mai întâmplat niciodată în cei
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
politice din țările vecine ce suportau un regim, În mare, identic. Iar „ședințele de demascare” ale psihologilor și cercetătorilor atingeau, cu adevărat, caricatura unui Ev Mediu agresiv, plantat În mijlocul Europei secolului XX; și cazul cercetătoarei Irina Holdevici, astăzi autoare și profesoară universitară stimată, nu e singular, când era atacată În ședință publică pentru faptul că Își ocupă nopțile „pelegrinând, Învelită În cearceafuri, cu o lumânare În mână, pe acoperișuri etc.”! Presiunea publică, imediată, concentrată, era atât de mare Încât victima În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]