7,992 matches
-
-șef ca să-ți facă un pansament ca lumea, care să țină". În același timp, soția mea i-a pus în mînă o bancnotă de 20 de leva. "Nu duc biletul cu mai puțin de 100 de leva" a declarat hotărît rănitul. Mi se pare că această povestioară nu-i lipsită de savoare. Pentru a adăuga cîteva linii la acest portret, putem nota că în asprimea luptelor politice, revolverul, cuțitul și bomba sînt argumente folosite curent, iar Sofia este bogată în plăci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la montagne russe spre a face economie de treceri și tunele, precum și a rarelor stații de încrucișare, calea ferată, fără întîrzieri exagerate, a făcut față pînă la capăt. În spate, unde după plecarea spre front rămîneau diplomații asistam la debarcarea răniților, alături de "corespondenții de război", faună specială ce mergea de la bătrînul hîrșîit, albit în meserie (în majoritate englezi tăbăciți în expediții îndepărtate prin Africa și Asia...), la tipul de Tartarin cu tot felul de centiroane puse peste costume în carouri, cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și Asia...), la tipul de Tartarin cu tot felul de centiroane puse peste costume în carouri, cu cizme înalte și înarmați pînă în dinți. Toată această lume, împiedicată să urmeze armata, ardea de nerăbdare, uitîndu-se pe ferestrele spitalelor încărcate de răniți. Organizațiile sanitare ar fi fost insuficiente, în ciuda eforturilor foarte competente ale reginei Eleonora, fără ajutorul dat de statele străine: Austria, Germania, Rusia, Franța, România..., cu atît mai mult avînt cu cît era un mijloc de a studia pe trupurile bulgarilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
drumul lor, își numărau cu grijă pașii, respectînd întocmai ordinele date și, în urma acestor calcule atente, după o oră, un tir de șrapnele bine reglat îi lua pe sîrbi din somn divizia Drina pierzînd un mare număr de morți și răniți, victime ale acestei trădări ignobile marcate în frăție de arme. Atentatul a stîrnit indignarea generală. (Savov, în scrierile posterioare războiului din 1914-1918 a aruncat responsabilitatea asupra Regelui Ferdinand care l-ar fi imaginat și ordonat. Cred că Suveranul abdicat a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
momentul izbucnirii marelui război de trista încăierare din gara de la Roma, între călătorii a două trenuri alăturate ce urmau să plece. Într-unul, seminariști belgieni și francezi, iar în celălalt bavarezi, înfruntîndu-se pînă la o bătălie în toată regula, cu răniți, urlînd în loc să cînte Marseilleza și Wacht am Rhein. Pontiful, cînd i s-a povestit lupta dintre viitorii preoți ai aceleași confesiuni, a izbucnit în lacrimi, ceea ce probabil i-a grăbit sfîrșitul. Succesorul său, aristocrat genovez, fusese sub cardinalul Rampolla un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
emoționat să-i vadă, în spitale și taberele de prizonieri, pe sărmanii soldați români tăcuți și însingurați (nimeni nu le vorbea limba... ), învățase în grabă, cu dicționare și manuale de gramatică, limba română pentru a veni la patul lor de răniți sau în barăci ca să vorbească despre patria lor îndepărtată și de căminul părintesc din satul lor. Plin de avînt, făcînd schimb de fotografii, am scris pe a mea: "Monseniorului Zavoral, providență a prizonierilor români, devenit la rîndul său prizonier în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îndoielile nejustificate legate de loialitatea sau fidelitatea celor din jurul său (prieteni, asociați), este reticentă la ideea de a se confesa altora crezând că informația ar putea fi folosită împotriva sa, distinge semnificații ascunse în evenimente anodine, nu iartă dacă este rănită, insultată, disprețuită, percepe atacuri împotriva propriei persoane sau reputației sale la care reacționează coleric sau prin contraatac, pune sub semnul îndoielii, de o manieră repetată și fără nici o justificare, fidelitatea celor apropiați. În cazul personalității sensibile, se remarcă un sens
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cinematografia românească. Vreme de aproape 17 ani s-au făcut filme despre o singură zi. Pe aceeași temă, o grămadă de variațiuni. Corneliu Porumboiu iese din clișee. La el în film nu sînt arme, teroriști, securiști, parașutiști, taburi, morți și răniți. Pe pînza sa apare sărăcia, pe post de cenușă rămasă de pe urma anilor trecuți de-atunci. Nu e un film despre Revoluție, ci despre un talk-show avînd ca subiect Revoluția. De fapt, A fost sau n-a fost e un film
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
afectiv de ea, dar resimt acum o bună parte din această puternică legătură pe care o resimte prietenul meu. Și nu aș fi putut deplânge moartea sa, dar împlinesc îndurerat această deplângere prin și întru deplorarea intensă manifestată de același rănit prieten. Privesc la sarcofagul relei sortiri a omului de a trăi sub drapelul morții și a muri împrejmuit de efervescențele vieții. Recunosc, dincolo de masca mortuară, pe cel a cărui dispariție o regretăm împreună, el neputând să evite implacabilul destin poate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și mi s-a cerut să mă prezint la sediu cu 10-15 camarazi. Deci am participat la „rebeliune” tot ca „șef”. Datorită înțelepciunii și strategiei avocatului „PopescuBuzău”, nu s-a tras nici-un foc de armă, n-a fost nici—un rănit și în diminedața de 23 ianuarie ne-am lăsat „dezarmați” de un subofițer german. Am pus între ghilimele cuvântul „dezarmați”, de oare ce noi ne baricadasem în Palatul Primăriei fără nici-o armă de foc. Eram repartizați să apărăm ferestrele de la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mers înainte prin pădure pentru ca să ne îndeplinim misiunea. Când am ajuns la locul unde știam că au rămas carele cu muniție și armament, am găsit totul distrus de artileria maghiară. Caii, unii au fost uciși legați de copaci, iar alții răniți, și câț iva au rupt dârlogii cu care erau legați și fugiseră. Ne-am dat seama că nu mai putem să ne întoarcem pe același drum. Ne-am orientat, și am plecat printr-un lan de porumb pentru ca să intrăm în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise, ochi blânzi totuși, calzi, ușor umezi nu de lacrimi ci mai curând de însăși roua sufletului, de seva vieții, ochi de căprioară rănită. — E poetul Mihail Eminescu, oameni buni, ni s-a adresat medicul, e marele Eminescu al nostru, care, bolnav fiind, a plecat din spital, de la Doctorul Șuțu, și acum ne facem datoria să-l readucem la patul lui, în îngrijirea noastră
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
instituit definitiv imaginea lui Eminescu bolnav de sifilis, a Veronicăi Micle drept cauză a sifilisului (și transmițându-l mai departe, lui Miron Pompiliu, care-i era, cum crede Hanrieta, un fel de amant alternativ), a Corneliei Emilian ca „mamă a răniților” care și-a sacrificat timpul și energia pentru a da ajutor. Romanele lui Eugen Lovinescu din anii ’30 ai secolului trecut, care vor face iarăși carieră lungă, se bazează masiv pe ele. Nimeni n-a avut curajul, dintre eminescologi, să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se îndrăgostesc, fiecare merge pe drumul său. El reintră în viața studențească din capitală, ocazie pentru autor de a lăsa o mărturie despre această realitate la început de secol XX, ea se întoarce la Kiev, unde participă la luptele studenților. Rănită, e salvată de un ofițer, căruia îi va refuza cererea în căsătorie și, fidelă promisiunii făcute, reia legătura cu tânărul bucureștean, pentru ca, după o scurtă efuziune, acesta să o abandoneze, plictisit de idealismul ei. Oprită brutal din calea ei, fata
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
parte la războiul mondial, impresiile de combatant consemnându-și-le în memorialul Trei luni pe câmpul de război (1915), subintitulat „ziarul unui român, ofițer în armata austro-ungară, ce a luat parte cu glotașii români din Ardeal la luptele din Galiția”. Rănit, spitalizat la Sibiu, pleacă la sfârșitul lui aprilie 1915 la București. Colaborează la „Epoca” (rubrica „Vorbește Ardealul”), „Capitala”, „Tribuna” (București). Participă ca ofițer la luptele de la Oituz și Mărășești, e prezent în „Gazeta ostașilor” și în „România” (Iași), se află
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
de Litere și Filosofie, precum și la Conservatorul de Muzică și Arta Dramatică din București. Stagiul militar, concentrările și războiul din 1916-1918, pe care îl face pe front ca ofițer de rezervă, îl împiedică să iși termine la timp studiile. Cade rănit și e facut prizonier. După ce iese din spitalul de la Pitești, va fi internat în lagărul Stralsund din insula Danhölm (în Marea Baltica), unde îi întâlnește pe scriitorii D. Nanu, Gheorghe Brăescu, Eugen Todie, Horia Furtună, Titus Hotnog, Cezar Ț. Stoika, precum și
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
București, 1966; Pirpiric, București, 1966; Fluturele de ivoriu, București, 1967; Însemnările lui Pandele, București, 1967; Fluturele beat, București, 1969; Gheizerul înghețat, București, 1969; La vorbitor, București, 1969; Aventurile Tapirului, București, 1970; Acte și antracte, București, 1971; Păcală, București, 1971; Șoimul rănit, București, 1971; Lumea fără adjective, București, 1972; Robotul sentimental, București, 1972; Scrisoare neexpediată, București, 1972; Noapte bună, copii!, București, 1975; Pe cine alegem, București, 1975; Alexida sensitiva, București, 1976; Cronică de uzină, București, 1977. Traduceri: Maxence van der Meersch, Păcatul
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
se numără și Calistrat Hogaș. Se pasionează de limba latină, predată de Axinte Frunză, și de franceză. Absolvent al unei școli de ofițeri, în timpul primului război mondial este mobilizat și participă la luptele din Transilvania și din Moldova, fiind grav rănit. Obține licența în drept în 1920 și e numit magistrat la Turnu Severin. Profesează doar șase luni, principala ocupație fiind cea de expert oenologic. În 1930 fusese cooptat în conducerea Teatrului Național din Iași și în 1934 se angajează ca
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
eroul principal, nu? De la Pitești ne-au dus la Jilava. La Jilava, când am intrat În celulă, o deținută tocmai făcea o criză de epilepsie. Eu m-am speriat, pentru că erau niște convulsiuni și niște gemete, urlete ca de animal rănit... Acea persoană era Nina Dombrovschi 3, fata generalului Dombrovschi, care a fost numit primarul Bucureștiului după ce-au intrat rușii În București. Ea fusese condamnată la 25 de ani. Și i-am spus mamei atunci: „Vai, să nu rămân singură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o rămas cu haina, și ea atunci a țipat și-o fugit... Și pentru asta o luat 20 de ani, că i-o alarmat pe ceilalți... Și atuncea a Început focul. Și bineînțeles că n-o fost Între ei nici un rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o Început milițianul sau securist, ce-a fost, să-l interogheze pă Mâț. Și l-a Întrebat câți suntem: „Mulți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
suprafață. Cu toate acestea nu în alegerile din 1875 trebuia să se facă schimbare, alegerile din 1875 erau sortite să fie numai semnalul. Era întâiul asalt respins de puterea guvernului oligarhic, dar asalt destul de puternic pentru ca forțele învingătoare să rămâie rănite și definitiv atinse.20 anul 1875 245 civică - ironizată, în parte pe nedrept, de Caragiale - era menită să privegheze la „paza ordinei“ în orașe și să asigure securitatea acestora în timp de război; în anii respectivi - aflându-se sub influența
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după încheierea armistițiului, la 9/21 februarie 1878. Locuitorii Giurgiului au fost nevoiți să părăsească orașul începând de la sfârșitul lunii aprilie 1877, corespondenții de presă străini D-na Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, ia conducerea unui spital pentru răniți.104 Rușii nu se mai sunt în stare dc a învinge singuri după cum le era ambițiunea. După ce au cerut, tot la fel micii Serbii, istovită după rezbelul ce făcuse, ca să lupte din nou, același ajutor îl cere și de la Grecia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ieri prin oraș, ca să scape, a fost lovită de o sfărâmătură de obuz și omorâtă îndată“ - 5 august 1877, p.2). 104. Din inițiativa și sub conducerea Mariei Rosetti a luat ființă, în august 1877, la Craiova, un spital pentru răniți, „Ospiciul Independenței“, mutat o lună mai târziu mai aproape de front, la Turnu-Măgurele. 105. Serbia încheiase armistițiul cu Turcia la 28 februarie/12 martie 1877, și, cu toate insistențele rușilor, nu a putut să declare din nou război Imperiului Otoman decât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintâi în reduta Grivița.121 Afară de căpitanul Mărăcineanu, Regimentul al 8-lea de infanterie a pier dut pe căpitanul Pană Alexandrescu, pe sublocotenenții Horea, Ulescu, Iarca și Marcovici.122 Din Regimentul 5, căpitanul Roman Mihail și sublocotenent Botescu.123 Numărul răniților e mare. Bucureștiul este în fierbere și cu îngrijorare așteaptă știrile de pe câmpul de bătaie, pe care edițiile speciale ale ziarelor le aruncă în public. anul 1877 375 prin foc încrucișat. Pentru a ajunge la reduta Grivița II, ostașii Diviziei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evocat de Vasile Alecsandri în poezia Căpitanul Romano, din ciclul Ostașii noștri), sublocotenentul Gh. Botescu, sublocotenentul Justin Handoca; trupele românești au pierdut în bătălia de la Plevna, din 30 august/11 sep tembrie 1877, 793 de militari morți si 1 182 răniți, numărul total al pierderilor înregis trate aici de armatele aliate româno ruse fiind de peste 10 000 de ostași morți, răniți și dispăruți. La Grivița a fost luat un drapel turcesc de către vânătorii batalionului 2, comandați de A. Candiano-Popescu.124 Acest
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]