5,310 matches
-
trad. n.) 590 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 1. (trad. n.) 591 Narator al cărui rol este de a-l ghida pe cititor prin operă, astfel perspectiva asupra celor relatate poate fi mai ușor controlată; apare și tehnica povestirii în ramă, care va fi însă mult mai bine desăvârșită în Decameronul. 592 Tehnica narativă este cea a listei, a unei ample enumerări: „Aici Boccaccio amintește femeile nobile de la curtea napolitană și animalele pe care acestea le-au prins; în Teseida va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai mult ură decât iubire (acest tip de iubire va fi amplu ilustrat în Decameron, alături și de celelalte două.)”607 Episodul acesta al tinerilor reprezintă o lume închisă, un microcosmos îndepărtat în timp și spațiu de evenimentele din povestirea ramă, un deliciu pastoral, dar și spiritual. Donnele angelicate (Biancifiore, Fiammetta), deși excelează printr-un cumul de calități fizice, printr-o morală ireproșabilă, prin erudiție și inteligență, nu reușesc totuși să dobândească complexitate și, poate ceea ce este cel mai important pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să se emancipeze. Ironia chauceriană, nelipsită, vine din anacronism, asistăm la un cavalerism căruia îi lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un moment de echilibru doar o singură dată, în Deacameron. Pentru un autor căruia îi plac jocurile de oglinzi și schimbările de perspectivă, așa cum este Boccaccio (trebuie să ne amintim că niciuna dintre aceste lucrări nu este lipsită de o ramă a naratorului), pare inevitabilă scrierea unei opere precum Corbaccio, ca și a Elegiei - inevitabil mai curând nu din punct de vedere autobiografic, ci din punct de vedere literar.” 1034 Romanul are și meritul de a evidenția, o dată în plus, „excepționala
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fereastră se vindea copilul, abia născut, unei rude sau unor străini pentru a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fie cât mai scurte, se optează pentru formatul „vertical”, puține fiind cărțile tipărite În format „orizontal”. În general, formatul ideal este dat de raportul 5/8, În care 5 reprezintă lățimea, iar 8 Înălțimea formatului unei cărți. 6. Formatul ramelor albe ale paginii O pagină cuprinde, pe lângă formatul de text, și ramele albe ale paginii (care se mai numesc și albituri). Se Înțelege că, Întotdeauna, formatul de text este mai mic decât cel al paginii. Dimensiunile ramelor depind de formatul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cărțile tipărite În format „orizontal”. În general, formatul ideal este dat de raportul 5/8, În care 5 reprezintă lățimea, iar 8 Înălțimea formatului unei cărți. 6. Formatul ramelor albe ale paginii O pagină cuprinde, pe lângă formatul de text, și ramele albe ale paginii (care se mai numesc și albituri). Se Înțelege că, Întotdeauna, formatul de text este mai mic decât cel al paginii. Dimensiunile ramelor depind de formatul colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cărți. 6. Formatul ramelor albe ale paginii O pagină cuprinde, pe lângă formatul de text, și ramele albe ale paginii (care se mai numesc și albituri). Se Înțelege că, Întotdeauna, formatul de text este mai mic decât cel al paginii. Dimensiunile ramelor depind de formatul colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care se mai numesc și albituri). Se Înțelege că, Întotdeauna, formatul de text este mai mic decât cel al paginii. Dimensiunile ramelor depind de formatul colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
text este mai mic decât cel al paginii. Dimensiunile ramelor depind de formatul colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările studenților), există câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările studenților), există câteva exagerări: unele au
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările studenților), există câteva exagerări: unele au text puțin și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările studenților), există câteva exagerări: unele au text puțin și măresc ramele albe. Alteori
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările studenților), există câteva exagerări: unele au text puțin și măresc ramele albe. Alteori, pentru a face economie de hârtie, se micșorează la limită ramele, ambele practici dând cărții un aspect inestetic (În al doilea caz, lectura paginii este obositoare). Se pune problema dacă aceste albituri pot fi folosite pentru Însemnările și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat. În practica editorială (dar și În lucrările studenților), există câteva exagerări: unele au text puțin și măresc ramele albe. Alteori, pentru a face economie de hârtie, se micșorează la limită ramele, ambele practici dând cărții un aspect inestetic (În al doilea caz, lectura paginii este obositoare). Se pune problema dacă aceste albituri pot fi folosite pentru Însemnările și comentariile noastre la aceste cărți. Practica trebuie exclusă din capul locului, În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a făcut pe marginea cărților din biblioteca sa. În ceea ce privește formatul de text al unei coli A4, acesta are, de regulă, 14,5/23 cm, ceea ce Înseamnă că albiturile din jur pot avea circa 3 cm. Uneori, la lucrările de diplomă, rama de la cotor se mărește cu circa un cm, această suprafață fiind „absorbită” prin tehnica de compactare. 7. Textul scris Referindu-se la deosebirile dintre limba scrisă și cea vorbită, I. Funeriu (1998) remarca următoarele: Exprimându-se oral, vorbitorul are la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
una lângă alta, și decorăm cu măsline și verdeață. ȘNITEL CU BACON 700 g mușchi de vită tăiat felii, bătut cu ciocanul bine, condimentat, dat prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet. Îl prăjim în margarină Rama sau ulei. După ce l- am prăjit, îl aranjăm într-o tavă sau vas yena, felie lângă felie, peste care se pune câte o felie de bacon sau costiță afumată. În tavă, peste escalop turnăm un sos picant, făcut din 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
subțiri. Se face o cremă de lămâie din 500 ml de lapte care se fierb cu 400 g zahăr, 4 gălbenușuri și 2 pachete de budincă de vanilie. După ce s-a răcit, se amestecă cu 300 g unt sau margarină Rama frecată spumă și zeama de la o lămâie, până se face ca o spumă. Adăugăm 500 g vișine congelate, 2 borcane de gem de piersici și umplem astfel: o foaie de cacao, un strat de gem, un strat subțire de cremă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
modificare a poziției acestora trebuie să fie anunțată din timp. Se va continua cu fotografierea camerelor din diverse unghiuri. Examinarea fizică a zonei constă în repetarea activităților anterioare și compararea lor. Vor fi urmărite îndeosebi locurile ascunse: cărțile, dosul draperiilor, ramele tablourilor, birourile, stilourile, zona de dedesubt a meselor, scaunelor, deși imaginația intrușilor poate fi mult mai bogată. La o ambasadă vestică dintr-o țară a fostului bloc comunist s-au descoperit „corpuri străine” sub parchetul sălii. Cercetările electrice. Partea electrică
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
curs/seminar), pentru a trece apoi în cel de prieten (actualizând amintiri comune), în cazul în care interlocutorul ți-a fost coleg de clasă, iar acum îți este student. Dincolo de "rol", în literatura de specialitate se vehiculează și termenii "fațetă"/"ramă"36, care trimit de fapt către manifestarea în comunicare a Eul-ului social, a ceea ce locutorul dorește la un moment dat să prezinte interlocutorului (păstrând și coordonate ale Eul-ului pe care alege să nu le exteriorizeze), cu trimitere însă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ne exteriorizăm sau prin comportamentul nostru stabilim, pe cât se poate, o congruență între rolul pe care îl jucăm și contextul respectiv" (Iordănescu, 2006, p. 209). 36 Se consideră că îndeplinim, în anumite contexte, anumite roluri, "construind în același timp o "ramă" pe care o purtăm în permanență" (Iordănescu, 2006, p. 209). 37 "Spectacolul vieții", prezentat prin prisma comunicării, implică, de exemplu: reprezentația, scenariul, scena și culisele, actorii și rolurile (Gurlui, 2008, pp. 13-40). 38 Încă din Antichitate un număr mare de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]