7,841 matches
-
de judecată, constituit după toate regulile juridice, inclusiv cele ale regimului comunist din România. Prezentarea la televiziunea națională a procesului de judecare penală a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu a fost primită și urmărită cu interes de mulți concetățeni, care reclamau doar anumite corectări aparent formale. Spre exemplu, rolul celor doi avocați ai apărării li se părea că poate fi asimilat în film cu un fel de dubluri ale procurorilor. Firește, în cazul respectiv, dar cu precizarea specificului unui tribunal militar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
descoperirii posibile a unor interlocutori valabili și de perspectivă destul de aproape de factorii de decizie politică. Am fost martorul unor zguduiri ai căror eroi nu se puteau lăuda cu trecutul lor impecabil sau glorios. Erau puține la număr persoanele care puteau reclama eventuale drepturi bazându-se pe datele lor biografice. Toți sau cel puțin majoritatea puteau pune în balanța aprecierilor un trecut comunist care începuse să nu mai aibă căutare. Cei care puteau aduce pretenții de apartenență la vreunul dintre partidele istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mai bine fesenist. Trecuseră deja câteva săptămâni bune de la instalarea guvernului FSN și începuseră să circule tot mai intense zvonuri despre necesitatea intrării în normalitate, despre cerințele constante ale persoanelor care nu făceau parte din Frontul Salvării Naționale, ci se reclamau drept membri ai partidelor istorice, sau ale unor partide apărute în București, chiar în alte orașe. Dacă îmi aduc bine aminte, pe la mijlocul lunii ianuarie 1990, erau deja înregistrate peste 20 de partide, dintre care cele mai bine organizate erau: Partidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
În ciuda acestui sistem de apărare, Nicosia a fost ocupată de turci în 1570 și otomanii o vor stăpâni până în anul 1878. Zidurile venețiene care aveau o circumferință de aproape 5 kilometri rezistă și în prezent. Acestea au suferit unele transformări, reclamate de transportul modern. Cele trei porți de acces originale au fost lărgite și amenajate pentru trafic intens și pentru nevoile contemporane: parcare pentru mijloacele auto, teren de sport sau grădină publică. Ele sunt funcționale și astăzi: Poarta Pafos, care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fost agresată fizic, dacă a dormit în casa patronului, dacă a avut contact sexual cu cineva din casa unde fusese condusă de șoferul autoturismului, dacă i s-a oferit să bea alcool, vin sau suc de fructe, dacă are de reclamat ceva care să poată fi interpretat ca intenție de violență, sau abuz. Fata a declarat că fusese condusă de șoferul care o preluase din aeroport într-o cameră din casa unde fusese lăsată singură, cu ușa încuiată. Deși camera avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pe securitate,pentru denunțarea lui la șeful statului, privind păcatele pe care le purta asupra sa și faptele care au dus la decăderea lui din armată.Aceste acțiuni grosolane, au fost și vor fi resimțite, multă vreme, întrucât serviciile secrete, reclamă cadre bine pregătite, cu experiență și să lucreze în folosul statului, nu a unor instituții privatizate, a unor partide politice, sau persoane particulare indiferent ce funcții ocupă n stat,dar acestea sunt probleme de care trebuie să se ocupe alții
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-i spălase și-i avea în mână. Insă pe timpurile acelea legile erau cam aspre și nu cred că violatorul a scăpat prea ieftin, după cum ar fi dorit "victima" chiar dacă nu s-ar fi constituit în parte vătămată să-l reclame. După câțiva ani buni, am întâlnit o consăteancă, vecină cu fosta victimă și printre alte subiecte din discuțiile noastre a povestit despre nana Floare că plecase în lumea fără umbre și că la înmormântarea ei a participat și fostul ei
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
problemă, pentru că în ultima vreme nu se mai găsea carne. Baciul Gheza le mai procura el cu toată lipsa care era. Păsările însă, fiind sălbatice și răpitoare, mai mergeau prin vecini și ucideau cîte o pasăre,iar oamenii veneau și reclamau,motiv pentru care nea Gheza trebuia să plătească. Avea înțelegere cu vecinii, să nu le prindă și să nu le ucidă, deoarece el plătea paguba. Bufnițele stăteau pe umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vecinii, să nu le prindă și să nu le ucidă, deoarece el plătea paguba. Bufnițele stăteau pe umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un rege. Nea Gheza spunea că unii vecini nu mai veneau să reclame, pentru că bufnițele ucideau găinile, iar ei le puneau în oală la fiert. Unii chiar admirau isprava bufnițelor care-și făceau meseria de răpitoare.Erau însă foarte precaute să nu le prindă câinii să le ceară socoteală. Dar despre Vida Gheze
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Răpirea fetei de către teroriști Tot după sfârșitul acelor evenimente, însă mai târziu, un alt fost prieten, Petrică Dedu, a plecat și el pe calea fără întoarcere. Povestea că într o seară au venit la ofițerul de seviciu două femei să reclame că le-a fost răpită fata de către doi securiști-teroriști, îmbrăcați în civil, cu haine din piele, precum poartă securiștii și au băgat-o într-o mașină, ducând-o cine știe unde. Nu mai știau nimic altceva, doar faptul că în mod sigur
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
față de Restaurație s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu, fruntașul georgist Constantin Toma afirmă că aceștia reclamau: "libertatea opiniunilor în sânul partidului și selecționarea valorilor". Ei cereau, de asemenea, "să dispară sistemul teroarei și al exploatării. [...] Deciziunea să aparție majorității". Pe de altă parte, această opțiune permitea unora dintre conducătorii organizațiilor liberale din țară și din Capitală
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viața internă a unora din organizațiile partidului, în preajma alegerilor generale din 1931. În iunie 1931, Gheorghe Slama, președintele organizației de Albastru din Capitală, încercase să impună reguli mai severe de organizare la nivel local, producând nemulțumirea unora dintre georgiștii, care reclamau încălcarea principiilor unei conduceri democratice 144. În iunie 1931, PNL-Gh. Brătianu sărbătorea "un an de muncă rodnică". Vorbind, la ședința festivă, în numele Basarabiei, Ștefan Ciobanu aprecia că, influența mentalității rusești împiedicase, în această provincie, crearea unei tradiții a PNL sau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o politică bugetară severă erau măsuri menite să asigure statului venituri sigure. Înființarea creditului agricol, asanarea datoriilor și înlăturarea cametei erau necesare, în viziunea georgiștilor, pentru stabilizarea proprietății rurale. Pentru dezvoltarea industriei naționale, îndeosebi a celei petrolifere, programul liberalilor georgiști reclama raționalizarea producției și intervenția statului prin înlesnirea investițiilor pe termen lung. Privitor la politica socială se preconiza o reformă a sistemului de asigurări sociale în sensul asigurării unui ajutor efectiv pentru muncitori 264. Subliniind, mai ales, obiectivele partidului, fără a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democrația drept un fapt real, opus demagogiei, care impune voința națiunii, acționând ca o stavilă a rațiunii în fața pasiunii, georgiștii considerau că vechii liberali transformaseră democrația în scop și nu în mijloc, înlocuind-o cu "demagogia democratică"; în consecință, georgiștii reclamau corectarea democrației dezvoltate de vechii liberali, prin intervenția și prin autoritatea regelui. Este, de fapt, o revenire la concepte liberale mai vechi, precum cel al "guvernării limitate", potrivit căruia "un tip autoritarist de guvernare, poate fi uneori considerat din punct
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prezentă și în doctrina promovată de PNL, imediat după Primul Război Mondial: "Liberalismul nu crede posibil progresul decât prin evoluție și evoluția nu poate fi dobândită fără armonia socială"354. Adaptarea progresivă a liberalismului la modificările produse în societate era reclamată și de neoliberalul Mihail Manoilescu, dar pentru el, la fel ca și pentru Gheorghe Brătianu, formula unui "echilibru social" era preferabilă celei de "armonie socială", prezentă în ideologia vechilor liberali 355. Cu ocazia uneia dintre întrunirile organizației georgiste de la Iași
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
chiar cu prețul unei împăcări cu Gheorghe Tătărescu. Cea de-a doua grupare, alcătuită, din "organizațiile cele mai bune, care au exprimat d-lui Gh. Brătianu încredere permanentă", se pronunța împotriva colaborării cu alte partide politice, cerând ca șeful "să reclame succesiunea singur", sau să se retragă în opoziție, eliminând din partid pe cei ce nu-i dădeau concursul. Între fruntașii georgiști care adoptaseră această poziție se numărau C.C. Giurescu, Gh. Strat, Nicolae Zigre, Iuliu Coste, Constantin Hențescu, Mihail Sturdza și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tind să le preschimbe în sindicate de ambițiuni și de interese personale. A lupta, deci, nu pentru suprimarea partidelor, ci pentru triumful adevăratei concepții de partid, așa cum democrațiile sănătoase au cunoscut-o și aplicat-o, iată ceea ce conștient ori inconștint reclamă toate clasele sociale [...]". ("Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931.) Congresul nostru Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu Izbânda noastră [...este] de a fi adus Partidul Național Liberal la părăsirea unei atitudini de învrăjbire națională, aceea de a fi menținut neînchinat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la Realitatea, televiziunea care a făcut-o vedetă, însă era în continuare o persoană cunoscută. Profesii sociale. și așa am ajuns la o altă cauză pentru existența unor conturi-mamut. Persoanele care au foarte mulți prieteni au de obicei ocupații care reclamă o viață socială foarte bogată. Spre exemplu, jurnaliști, oameni din publicitate și PR, artiști, plus tot soiul de vedete aflate pe val sau în căutarea unui val care să le propulseze în vârf. Mulți dintre ei folosesc social media, măcar
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o grilă socială, iar „prietenii“ sunt, de fapt, contacte, atunci numărul acestora poate, teoretic, să ajungă, în timp, extrem de mare, chiar și pentru persoanele care nu au neapărat o viață socială foarte bogată sau o profesie din categoria acelora ce reclamă o agendă telefonică încărcată. Trăim într-o lume mică, în care conexiunile dintre indivizi sunt strânse, pentru că informația circulă rapid într-un spațiu fără granițe. „Ce mică-i lumea!“ obișnuim să exclamăm atunci când cons tatăm că avem prieteni comuni cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de mine, ia uite cum aruncă ăia cu chitarele!“. Basistul formației s-a uitat pe geam și a văzut cum instrumentele trupei erau aruncate fără nici un fel de grijă, în loc să fie tratate ca niște obiecte fragile. Carroll a încercat să reclame incidentul chiar în avion și la aeroport, imediat după debarcare, dar nu l-a băgat nimeni în seamă. Pe banda de bagaje, cutia arăta OK. La hotel însă, odată scoasă din cutie, a fost evident că respectiva chitară, un Taylor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
caracterizat drept comunicare dincolo de comunicare („communication, au-dela de la communication”). Receptorul este un alt element fundamental al constituirii discursului teatral, știut fiind faptul că fiecare semn teatral este pasibil unei operații de „resemantizare”, funcționând ca o interogație adresată spectatorului și care reclamă una sau mai multe interpretări. Receptorul este extrem de solicitat, deoarece teatrul spune mai multe lucruri în același timp, prezintă mai multe discursuri simultane sau intercalate. Este fals să considerăm receptorul pasiv în procesul comunicării teatrale, atâta vreme cât acesta există ca un
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
și evacuarea forțată din locuințe. Cum bancherul Rieger o pățise și el rău, sechestrat, bătut și deposedat de bani (valută) și de bijuterii, am fost rugat să intervin la autoritățile competente - părinții mei erau oripilați și insistau pe lângă mine să reclam samavolniciile. Dar cum nu aveam, de fapt, cui să mă adresez, căci nu cunoșteam „autorități“, am cerut audiență la comandantul organizației studențești, un ins dur, cu pistrui deloc încurajatori pe față, ca să spun așa, deși probabil pistruii erau atributul lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să trăiască împreună grație asimilării codurilor de conduită ale mediului urban: rezerva, distanța și grija de a oferi o aparență de sine normală. Această învățare era facilitată de formarea și creșterea conștiinței utilității reciproce, într-o epocă în care industria reclama forța de muncă și timpul indivizilor din clasele populare, care nu erau nici reticenți față de disciplina cerută muncitorului salariat, nici creduli față de promisiunile ce li se făceau. Revenea puterilor publice să acompanieze această mișcare, să neutralizeze riscurile sanitare, dezmățul social
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
4 insista, pe bună dreptate, asupra faptului că, istoricește, democrația n-a avut nevoie să se cunoască pentru a exista, și ea a ieșit cu bine tocmai din dezordinea înfruntărilor și a compromisurilor. Dar din momentul în care toată lumea se reclamă de la ea, în configurări mai mult sau mai puțin perverse, ignoranța o amenință. Astăzi, a veghea la întărirea democrației nu înseamnă doar denunțarea abuzurilor puterii, ci și valorizarea practicilor purtătoare de beneficii ale democrației. Or, partea cu adevărat democratică a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului. Este vorba în primul rând de intervenții punctuale, de la caz la caz, destinate mai curând să controleze prejudiciile urbanizării decât să sporească posibilitățile bunăstării. O concepție utilă asupra spațiului urban trebuia, în primul rând, să răspundă obiectivelor igieniste. Acestea reclamau o știință a creării intimității și a aprecierii spațiului privat care să preceadă implantarea echipamentelor colective. Devine imposibil de conceput o intervenție asupra urbanului independentă de istoria politicilor sociale. Ajutorul dat locuinței se lega de preocuparea de a-i îndrepta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]