189,597 matches
-
explicat pentru Gândul că pentru actualizarea listelor electorale permanente nu se pune problema nici a unui recensământ și nici a unei radieri, ci este ”o acțiune care este strict legală și instituțională, aceea de a vedea dacă până la data de referință prevăzută în lege legat de referendum au fost sau nu au fost operate datele în listele electorale”. Potrivit oficialului de la MAI, ”conform legii, în România, abilitat să verifice dacă administrația locală respectă legalitatea este prefectul. Este o acțiune de evaluare
Ministrul de Interne: Dl. Blaga citește corect din lege, dar interpretează politic () [Corola-journal/Journalistic/42963_a_44288]
-
Gauguin nu e nicicum obsolet, n-a ieșit din orbita impulsurilor cu adevărat prielnice. O artă cu un substrat prodigios de elementară vitalitate, la nivelul mileniilor, cum e aceea îndrăznită de Ilie Boca, nu poate să recuze atare trimiteri și referințe capitale. Dar, printre atîtea felurite priveliști pentru suflet, cîte înmănunchează actuala lui Expozitie, pe itinerarul miilor de studenți de la Academia de Studii Economice, eu nu-mi îngădui, totuși, să mă abandonez unui exercițiu identificînd prea lesnicios imaginile ficțiunii creatoare și
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
la minimum. Ediția critică trebuia, însă, să dezambiguizeze neclaritățile și trimiterile sumare din textele cărturarului, ceea ce George Ardeleanu a făcut cu multă acribie, introducând, pe lângă notele privind versiunile, o a doua serie de note. Acestea au un caracter explicativ, oferind referințe complete la autorii despre care vorbește Steinhardt, definiții ale unor concepte sau termeni mai puțin cunoscuți cititorului obișnuit, traduceri de citate sau identificarea unor trimiteri la Scriptură. Sistemul de note, deopotrivă util și ușor de utilizat, este dublat de un
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
realizate special pentru prezenta ediție sau preluate din traducerile canonice ale operelor respective. Nimic nu a fost, deci, lăsat la voia întâmplării, în această ediție, în care editologia se transformă, din seacă filologie, în artă. Impresia este subliniată și de referințele critice. Majoritatea îngrijitorilor de ediții înțeleg prin referințe o selecție a numelor de autoritate care s-au pronunțat despre autor, în general. Cam toți au grijă, dacă este vorba de autori mai vechi de 1941, să înceapă cu G. Călinescu
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
traducerile canonice ale operelor respective. Nimic nu a fost, deci, lăsat la voia întâmplării, în această ediție, în care editologia se transformă, din seacă filologie, în artă. Impresia este subliniată și de referințele critice. Majoritatea îngrijitorilor de ediții înțeleg prin referințe o selecție a numelor de autoritate care s-au pronunțat despre autor, în general. Cam toți au grijă, dacă este vorba de autori mai vechi de 1941, să înceapă cu G. Călinescu, iar mulți nu îl omit nici pe Nicolae
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
de 1941, să înceapă cu G. Călinescu, iar mulți nu îl omit nici pe Nicolae Iorga, cu toate opiniile lui inacceptabile despre orice fapt de literatură mai nou de 1750. Nu și George Ardeleanu: criticul alcătuiește un adevărat corpus de referințe, constând strict din textele care au întâmpinat, la apariție, volumul Incertitudini literare. Precedeul redă referințelor critice utilitatea exegetică și restabilește, totodată, peisajul receptării volumului și a autorului în epocă. Am lăsat intenționat la urmă studiul introductiv, deoarece merită o discuție
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
Iorga, cu toate opiniile lui inacceptabile despre orice fapt de literatură mai nou de 1750. Nu și George Ardeleanu: criticul alcătuiește un adevărat corpus de referințe, constând strict din textele care au întâmpinat, la apariție, volumul Incertitudini literare. Precedeul redă referințelor critice utilitatea exegetică și restabilește, totodată, peisajul receptării volumului și a autorului în epocă. Am lăsat intenționat la urmă studiul introductiv, deoarece merită o discuție aparte. Se știe că George Ardeleanu este și autorul monografiei de referință N. Steinhardt și
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
literare. Precedeul redă referințelor critice utilitatea exegetică și restabilește, totodată, peisajul receptării volumului și a autorului în epocă. Am lăsat intenționat la urmă studiul introductiv, deoarece merită o discuție aparte. Se știe că George Ardeleanu este și autorul monografiei de referință N. Steinhardt și paradoxurile libertății (2009). Studiul introductiv nu reia, totuși, ideile și analiza din această carte, așa cum ar fi făcut cei mai mulți editori, puși în fața nevoii de a alcătui o introducere, după ce au scris o monografie de autoritate. George Ardeleanu
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
acestei cărți să se gândească la un al doilea volum, „Dascăli.... de odinioară”, după modelul deja cunoscut și care ar fi o „replică bălgrădeană”, de asemenea utilă, la dicționarul bio-bibliografic Dascălii Blajului de Nicolae Comșa și Teodor Seiceanu, lucrare de referință pentru oricine se ocupă de Școlile Blajului.
Cartea de vizită a unui liceu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/4476_a_5801]
-
paradoxurilor pe care literatura pentru copii le activează și întreține. Genurile tradiționale - roman, poezie, poveste, teatru - coabitează cu și hrănesc genuri de frontieră, hibride - carte-obiect, carte-jucărie, carte-joc, audio-carte, carte activă -, sau genuri în vogă precum fantasy-a și manga. Reperele și referințele sale merg către cărți esențiale de istorie literară, literatură comparată, istoria artei, dar și de filozofie, estetică, semiotică, teorii ale imaginarului, traductologie, pedagogie, psihologie, sociologie sau psihanaliză. Printre cercetătorii literaturii și ilustrației pentru copii care rețin atenția autorului sînt nume
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
către cărți esențiale de istorie literară, literatură comparată, istoria artei, dar și de filozofie, estetică, semiotică, teorii ale imaginarului, traductologie, pedagogie, psihologie, sociologie sau psihanaliză. Printre cercetătorii literaturii și ilustrației pentru copii care rețin atenția autorului sînt nume deja de referință dar și recent afirmate: Isabelle Nières, Denise Escarpit, Francis Marcoin, Michel Manson, Mona Ozouf, Jacq Zipes, Sophie van des Linden, Maria Nicolajeva, Perry Nodelman, Pierre Bruno, Isabelle Cani, Florence Gaiotti, Hans Eino Ewers, Suzanne Pouliot, Noëlle Sori, Roberta Pederzoli, Elena
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
Schwartz întocmește o listă a celebrităților care au creat mituri) intră în alchimia artei sale combinatorii. Fascinat de paradox și parabolă, jucătorul de șah anticipează, în text, marile mișcări și modificările unor destine. Sunt destine care scurtcircuitează memoria colectivă, sunt referințe, combinații și speculații care aprind imaginația și sfidează logica elementară, configurând o arhitectură barocă a frazei. Există o memorie a lecturilor și una a experienței personale care fac front comun în această arhitectură a imaginației delirante. Descrierea și interpretarea evenimentelor
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
diferite procente de participare a uneia sau a alteia dintre fracțiuni. Însușirile sau defectele pe care le pot avea depind de măsura în care textura lor se apropie mai mult sau mai puțin de una din cele trei clase de referință. 1.2.2. STRUCTURA SOLULUI Particulele elementare ale solului determină prin dimensiunea lor textura unui sol. Organizarea acestor particule la nivel superior constituie ceea ce numim structura solului. Termenul de agregate structurale, des utilizat de diverși autori, poate fi considerat oarecum
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
rezistenței la penetrare, numai că piesa activă nu este ascuțită (este cilindrică), iar dimensiunile acesteia sunt relativ mari. 1.3.5. REZISTENȚA SOLULUI LA LUCRĂRILE AGRICOLE Lucrarea de bază a solului este arătura și aceasta este luată ca sistem de referință atunci când dorim să stabilim comportarea solului din punct de vedere al rezistenței opuse de acesta la diferite lucrări. Unii autori apreciază că din forța de tracțiune a tractorului aproximativ 41 % se consumă cu frecarea dintre plug și sol, 56 % din
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de lucru a agregatelor, prin cuplarea mai multor mașini, folosindu-se diferite modele experimentale de dispozitive de agregare. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 58. Creșterea capacității de lucru a agregatelor, în scopul reducerii consumului de combustibil pe unitatea de referință, a fost realizată, pe cale experimentală, și prin folosirea de viteze mărite la executarea lucrărilor agricole. În acest scop, în urma experimentărilor efectuate, sau determinat limitele tehnologice de viteza la care se asigură indicii calitativi de lucru corespunzători. În același timp, au
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
spus; ci pentru că accepți de-a gata spusele altora, fără ca acestea să răspundă unei nedumeriri proprii, unei răfuieli cu tine însuți. Adică pe negândite. [Ț] Nu trebuie deci să mire dacă, în aceste cursuri, se vor găsi - numai uneori cu referințe explicite - idei sau teme ce se pot regăsi în gândirea altor filozofi. Ceea ce importă este numai organicitatea integrării lor în mersul gândirii sale proprii, felul în care fac bloc cu neliniștile sale vii, izvorând și alinându-se din ele.“ Monografia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
onoarea de a-l numi - în prefața celui de-al treilea volum al seriei de cursuri. Semnată colectiv, ea a fost redactată de Constantin Noica, Mircea Vulcănescu și Constantin Floru. Fraza „Unii recenzenți au făcut o vină editorilor din lipsa referințelor la literatura chestiunii în subsolul textului lecțiilor, care n-ar fi lipsit dacă profesorul și-ar fi publicat singur cursurile“ îl vizează pe secretarul de redacție al revistei Saeculum. Putem presupune că această secțiune a prefeței i-a revenit lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu. Ei și-au propus ca obiect tipărirea acestora așa cum au fost expuse, și nu refacerea lor așa cum le-ar fi scris profesorul dacă ar mai fi trăit. În afara autorilor citați în text, ei s-au ferit să improvizeze referințe susceptibile de controversă, deși - judecând după textul studiului publicat de profesor în Gazeta Matematică - acesta, când scria, nu disprețuia referințele. Indicații, altele decât cele care figurează în text, n-au fost păstrate decât în măsura în care au figurat în textul primului editor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ar fi scris profesorul dacă ar mai fi trăit. În afara autorilor citați în text, ei s-au ferit să improvizeze referințe susceptibile de controversă, deși - judecând după textul studiului publicat de profesor în Gazeta Matematică - acesta, când scria, nu disprețuia referințele. Indicații, altele decât cele care figurează în text, n-au fost păstrate decât în măsura în care au figurat în textul primului editor și poartă, toate, arătarea că nu aparțin profesorului. Părerea editorilor este că numai în momentul în care cititorul va avea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard de Clairvaux. În realitate, precizarea lui Nae Ionescu e o polemică tacită (așa cum sunt foarte multe dintre luările lui de poziție) cu concluziile lui Mircea Eliade din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asemănări. Acestea nu dovedesc însă existența unei inspirații, necum pe aceea a unui plagiat. Nici nu avea cum să fie altfel. În scrisorile trimise de Nae Ionescu din Germania logodnicei sale - scrisori întru totul private -, Bergson apare numai ca o referință negativă: un gânditor ale cărui „scamatorii filozofice“ le respinge și de ale cărui „greșeli“ ține să se ferească. Trimiterile pe care le face la el în articole sunt scurte, tangențiale și nu relevă vreo simpatie, ci dimpotrivă, ascund cel mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Brukenthal din Sibiu ș.a.. 2. Muzeele de istorie și arheologie conservă mărturiile trecutului în numeroase localități. Cel mai complex edificiu este Muzeul Național de Istorie a României, cu tezaure de referință pentru spațiul românesc (Cucuteni, Pietroasa), cu documente din istoria poporului român, cu arme, uniforme militare, colecții de monezi, inscripții, drapele etc.. Se adaugă Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca, ce cuprinde mai ales vestigii arheologice din perioada antică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
b) private. 5. După modul de realizare: a) investiții în antrepriză; b) investiții în regie; c) investiții mixte. 6. După gradul de imobilizare a resurselor alocate: a) investiții terminate înainte de termen care vor fi puse în funcțiune în perioada de referință; b) investiții neterminate, începute în perioada de referință și continuate după terminarea acesteia; c) investiții în continuare, începute înaintea perioadei de referință care vor continua și după expirarea acesteia. 7. După destinație: a) investiții productive; b) investiții neproductive sau socialculturale
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investiții în antrepriză; b) investiții în regie; c) investiții mixte. 6. După gradul de imobilizare a resurselor alocate: a) investiții terminate înainte de termen care vor fi puse în funcțiune în perioada de referință; b) investiții neterminate, începute în perioada de referință și continuate după terminarea acesteia; c) investiții în continuare, începute înaintea perioadei de referință care vor continua și după expirarea acesteia. 7. După destinație: a) investiții productive; b) investiții neproductive sau socialculturale. 8. După importanța lucrărilor pentru obiectul proiectat: a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
imobilizare a resurselor alocate: a) investiții terminate înainte de termen care vor fi puse în funcțiune în perioada de referință; b) investiții neterminate, începute în perioada de referință și continuate după terminarea acesteia; c) investiții în continuare, începute înaintea perioadei de referință care vor continua și după expirarea acesteia. 7. După destinație: a) investiții productive; b) investiții neproductive sau socialculturale. 8. După importanța lucrărilor pentru obiectul proiectat: a) investiții directe care cuprind lucrările și dotările ce servesc la realizarea scopului pentru care
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]