5,445 matches
-
felul celor enunțate mai jos, pot atrage critici, ironii și controverse (cum, de altfel, s-a și întâmplat): "Mai bine cobor în subsolul în care sunt și-ți mărturisesc limpede că am fost de când mă știu un elitarist anti-egalitarist, nici republican, nici regalist, un naționalist europenizant, un tradiționalist sincronizant cu măsură și un autoritarist atent la tot ce ține de "protecția socială". Un rural(izant) anti-proletar(izant). Un paseist organicist pentru care progresul tehnologiei nu-i decât avansare ucigătoare. Un evoluționist
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
atît de lungi, acest lucru nu era imposibil"95. Pentru mine, concepția cea mai apropiată de aceea a lui Le Bon îi aparține lui Charles de Gaulle. Atașat prin toate fibrele ființei sale de democrație, cuprins de admirație pentru libertățile republicane, dezamăgit că Franța nu e Anglia o Anglie de dreapta autorul Psihologiei mulțimilor visa, ca toți cei din clasa sa și nu numai, la o putere care să fie stabilă fără a fi și autoritară 96. Istoria însă a hotărît
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de cîte ori o națiune traversează una dintre acele perioade în care are o imperioasă nevoie nu doar de o imensă înflăcărare a inimilor, ci și de mari capacități de spirit, se impune necesitatea unui guvern personal, fie sub formă republicană, fie de nuanță parlamentară"269. În ciuda tuturor evidențelor, amintim că avem de-a face aici cu o iluzie cît se poate de periculoasă, cu doar foarte puține excepții. Guvernele personale au putut efectiv să redea temporar strălucirea blazonului de mîndrie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este și el înconjurat de o curte. Se practică un cult al persoanei sale, toți caută să îi facă pe plac, să îl seducă. Cu atît mai mult cu cît "Franța este guvernată de un suveran ales, de un monarh republican, de aproape un despot luminat"335. Dar un astfel de cult nu va putea nicicînd să suscite venerația, admirația devotată pe care a cunoscut-o conducătorul Franței libere; și numai astfel de sentimente atrag mulțimile către conducătorul lor, așa cum magnetul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
partide și majoritatea instituțiilor. Peste tot masa organizată se confundă cu conducătorul ei. Ca și cum fiecare masă ar fi devenit proprietatea personală a liderului ei. Ne-am obișnuit să spunem partidul lui Marchais în loc de Partidul Comunist, partidul lui Chirac în loc de Partidul Republican Popular. Sistemul alegerilor, al alegerilor prezidențiale în special, ne furnizează o dovada că în zilele noastre un singur individ e îndeajuns pentru a trezi interesul și pentru a convinge cincizeci de milioane de telespectatori sau auditori, pentru a sugestiona întreaga
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
politice continentale și a problemei orientale. Deoarece, așa cum s-a remarcat, "Convenția, care a ținut să inaugureze domnia rațiunii pure, se va supune constant rațiunii de stat" (s. Ven.C.)10. Această rațiune de stat dictă conducătorilor politici ai Franței Republicane să revizuiască politică promovată de vechiul regim față de Imperiul Otoman, inaugurată de "revoluția diplomatică" din anul 1756, care a avut ca efect subminarea autorității Franței în problema orientala, ca urmare a renunțării la politica activă în Orientul European. Ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
față de evenimentele din Polonia. În consecință, reprezentantul diplomatic trimis la Varșovia, în anul 1792, a primit instrucțiuni clare să nu intervină, în nici un fel, în problemele interne sau externe ale acestei țări. Deoarece, în viziunea conducătorilor de atunci ai Franței Republicane criză poloneză trebuia exploatată în 34 Ibidem, p. 132. 35 Ibidem, p. 140. 36 Cf., Veniamin Ciobanu, Statutul juridic al Principatelor Române în viziunea diplomațiilor franceză și rusă 1802-1812, în vol. "Franța, model cultural și politic", Volum editat de Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sultanul și partizanii ideilor sale reformatoare urmăreau cu multă atenție evenimentele care se derulau în Europa. Problema cea mai delicată cu care se confruntau era aceea a atitudinii ce trebuiau să o adopte față de revoluția franceză, în general, față de guvernul republican al Franței, în special. În primul caz, atitudinea lor a fost contradictorie. Deși asasinarea lui Ludovic al XVI-lea l-a afectat profund, deoarece îl consideră un prieten apropiat, necunoașterea realităților politice din Europa nu l-a determinat nici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Rusiei realizarea unor importante obiective ale politicii sale orientale, îndeosebi. Explicația acestei flagrante inadvertente trebuie căutată, însă, în înseși contradicțiile din politica orientala și din cea nordică atât a vechiului regim, cât și a celor care i-au urmat, cel republican și cel imperial, aflate mereu în căutarea unor soluții cu ajutorul cărora să rezolve numeroasele și complicatele probleme cu care a fost confruntata Franța atât pe Continent, cât și în afara lui3. Principalul obiectiv pe care și l-a propus diplomația revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
by several stipulations of the treaty, analyzed în the following lines. Among them, the seventh point stands ouț, by which the First Coalition against France was founded, which introduced, at its turn, the array of those with whom first the Republican and, after that, the Imperial France hâd to confront în the following two and a half decades. The main objective of the diplomacy's revolution was to avoid the loss to Austria or to Russia of the European provinces belonging
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
conducătoare care, aproape în unanimitate, la adoptat în vre mea divanelor adhoc, el a fost confundat de cei mai mulți cu nuanța extremistă și exaltată a așa-zișilor „roșii“ din Muntenia, cari, începând de la 1848, sau manifestat, prea adeseori, ca revoluționari și republicani, până ce, de la 1876, au devenit partid de ordine și de gu vernământ, sub eticheta de partid național liberal. Din această confuzie a derivat și învinuirea adusă junimiștilor, ca și în genere așa zișilor conservatori, în realitate liberali moderați, de a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la o „clasă de mijloc“ improvizată și obsedată de politică. Radăcinile criticii junimiste se află, astfel cum sugerează Filitti, în radicalismul agitatoric al radicalilor munteni. Întradevăr, din rândurile boierimii liberale sa desprins atunci, în Muntenia, un grup extremist, utopic și republican. Membrii acestui grup sau caracterizat în mișcarea de la 1848 și de mai multă vreme încoace, prin nesocotirea contingențelor istorice, o înflăcărare a imaginației, credința, ca și în modelele franceze de atunci, că din orice agitații, frământări și turburări trebuie să
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
punând în discuție echilibrul dintre rezistența limesului și presiunea barbarilor; dintre costul războiului și resursele statului; dintre cheltuieli și intrări; dintre producție și consum; dintre sate și orașe; dintre autoritatea senatului și puterea imperială și, în centrul acesteia, dintre supraviețuirile republicane și tendințele monarhice; dintre tradiția clasică și irațional. Nesiguranța frontierelor imperiale de la sfârșitul secolului II a devenit tot mai mult vizibilă pe limesul vestic și sudic, unde s-au înmulțit enorm presiunile barbare cauzate de vastele mișcări migratoare ale altor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Decius În scurta sa perioadă de domnie, Decius (249-251), și-a propus să restaureze vechiul spirit religios roman. În anul 250 a publicat un edict prin care poruncea reîntoarcerea la religia păgână a statului roman. Cazurile de intoleranță din perioada republicană (509-27 a.Chr.) și a Principatului (27 a.Chr.-284 p.Chr.) erau foarte rare și legate totdeauna de subiecte de altă natură. În episodul celebru al senat-consultului De Bacchanalibus (186 a.Chr.) au fost lovite mai mult imoralitățile de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Mai departe, un plan de acțiune este cu atât mai "benefic" cu cât este, în mai mare măsură, girat de chiar cei afectați direct de consecințele sale. Hill observă că o astfel de valoare caracterizează viziunea și conduita politică a republicanilor și, prin urmare, e o valoare pe care "numai cei mai radicali, chiar dintre cei aflați în afara grupului țintă (al lui Nixon adăugirea mea) ar fi capabili să o chestioneze"261. În ultimă instanță, precizează Hill, asumpția lui Nixon, potrivit
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
determină să o accepte fie ca adevărată, fie ca plauzibilă și ale căror valori îi determină să accepte morala"534 implicată în povestioara sau gluma respectivă. Cum e de la sine înțeles, observă Lewis, Reagan folosește anecdota îndeosebi în fața unui public republican sau conservator. În ce privește mitul, criticul precizează că acesta "informează întreaga retorică a lui Reagan"535. Lewis folosește mitul într-un sens foarte larg, ce desemnează "orice poveste anonimă care se referă la origini și destin: explicațiile pe care o societate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cuprinzător"561: potrivit lui Lewis, definiția lui Reagan a eroului și eroismului individual este rezervată exclusiv acelor acțiuni individuale care contribuie la înaintarea națiunii pe calea libertății și a prosperității, în timp ce calitatea de "american" și nu altele, particulare, cum ar fi "republican", de pildă conferă individului exact statutul necesar în logica narativă. În cele ce urmează, William Lewis definitivează profilul poveștii americane, ilustrând rolul pe care însuși președintele american îl deține în cadrul propriei (macro)narațiuni. Acest episod al raționamentului său este unul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a acestor lideri a condus masele ezitante spre conflicte violente care, pe cât de profitabile au fost pentru industriile de armament și pentru aristocrații militari, pe atât de dezastruoase au fost pentru aceia care luptau. Pentru Kant, crearea formelor de guvernământ republicane în care conducătorii erau răspunzători pentru faptele lor, iar drepturile individuale erau respectate, ar conduce la relații internaționale pașnice, pentru că cetățenii ar fi aceia care ar trebui să decidă, în ultimă instanță, războiul (Kant 1970: 100). Atât pentru Kant, cât
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intenții temperate și pacifice în politica lor externă au fost abordate mai recent de Doyle, Russett și alții. Într-o reformulare a argumentului lui Kant că "federația pacifică" (foedus pacificum) poate fi construită prin extinderea numărului de state cu constituții republicane, Doyle afirmă că democrațiile liberale sunt unice în abilitatea lor și în dorința de a stabili relații de pace între ele. Pacificarea relațiilor externe dintre statele liberale este considerată un produs direct al ordinilor lor politice legitime, bazate pe principii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instaurată în relațiile internaționale până când toate societățile nu vor împărtăși aceeași ideologie universală. Wight l-a interpretat pe Kant în sensul că acesta ar fi crezut că pacea mondială poate exista numai când întreaga lume va fi formată din state republicane (Wight 1991: 421-2), cu toate că unii membri recenți ai școlii au contestat interpretarea sa (MacMillan 1995). Principalul punct care trebuie înțeles este că Școala Engleză a apărat societatea internațională de aceia ce sunt intoleranți cu deficiențele ei, nerăbdători să vadă schimbări
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica arsitocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, „În mod ideal republicani și În mod istoric legitimiști”, ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon Îi afecționează cel mai mult pe reacționari, În primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine de estetica și de stilistica pe care le practică - pe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
printr-o instanță superioară 145. Model ce se poate asimila celui al inteligenței democratice, unde inteligența ar fi fructul interacțiunii grupurilor în conflict asupra modului democrațiilor occidentale. 2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice. Comunicarea reprezentativă fondase cu timpul vechiul nostru sistem republican, occidental; la fel, comunicarea expresivă o ajutase în această sarcină. Dar a sosit tautismul. A) Comunicarea reprezentativă: religie republicană și laică. Mașinile politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
interacțiunii grupurilor în conflict asupra modului democrațiilor occidentale. 2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice. Comunicarea reprezentativă fondase cu timpul vechiul nostru sistem republican, occidental; la fel, comunicarea expresivă o ajutase în această sarcină. Dar a sosit tautismul. A) Comunicarea reprezentativă: religie republicană și laică. Mașinile politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice. Comunicarea reprezentativă fondase cu timpul vechiul nostru sistem republican, occidental; la fel, comunicarea expresivă o ajutase în această sarcină. Dar a sosit tautismul. A) Comunicarea reprezentativă: religie republicană și laică. Mașinile politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul însuși al separării laice, al cărui instrument este
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sugerează piesele detașate ale mașinii tehnice. Lizibilitatea mașinilor comunicativă, socială și tehnică, precum și tipul lor de vizibilitate, nu este decît o consecință a reprezentativității lor comune. Ca și distincția lor comună între explicit și implicit. Or, bila de biliard este republicană. Pentru a înțelege aceasta, trebuie să trecem prin Enciclopedie. Enciclopediștii cu Diderot în frunte ne-au transmis în același timp o dragoste excesivă pentru comunicare, pentru mașină, pentru o societate civilă eliberată de obstacolele sale146. Ei au pus primele baze
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]