11,123 matches
-
Voi analiza în alt capitol timpul alocat muncii deținuților, o activitate refuzată celor mai mulți (în special la Rahova și Jilava, deținuții petrec 23 de ore și jumătate pe zi în celule și doar jumătate de oră la plimbare, într-o curte restrînsă). Am considerat important să menționez că timpul nu se scurge economic, rentabil. Pușcăriile românești nu numai că nu produc profit societății, ca simbol al răscumpărării pagubelor aduse ei, dar nici măcar nu se pot întreține singure, fiind de fapt mari risipitoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen cultural desuet, dar cu reverberații în cultura societății libere. Manelele, cîntate pînă nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate acum de mase largi de oameni care nu au avut de-a face
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sentimentului libertății; dezinteresul complet pentru comunicare; o plăcere a vieții și a jocurilor. Aflat în derivă, minorul se asociază în bandă sperînd să găsească în ea un mediu de certitudine și siguranță, posibilitatea de a se identifica cu un grup restrîns, solidaritate și posibilitatea cunoașterii de sine și a celuilalt, satisfacerea nevoii de afecțiune și o sporire a sentimentului de putere. În general, la constituirea bandelor concură o serie de factori, printre care cei mai importanți sînt: apropierea domiciliilor, același loc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este o reacție "inevitabilă și logică la un regim violent și represiv"177, existînd incontestabil o patologie instituțională: detenția prelungită, aproape întotdeauna considerată nedreaptă, creează tulburări mintale grave. Iar traiul în comun 24 de ore pe zi într-un spațiu restrîns favorizează violența, transferul stărilor emoționale de la o persoană la alta făcîndu-se cu multă ușurință. Într-o secție de 100 de deținuți se produc mai mult de 500 de acțiuni violente într-un an: bătăi, mutilări, baricadări, greve ale foamei, sinucideri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a unui minimum de libertate și demnitate, de reabilitare de sine și restaurare identitară."226 Timpul liber depinde mai mult decît în libertate de resursele financiare ale fiecăruia, căci diferențele de statut social sînt mult mai vizibile într-un spațiu restrîns și supus privațiunilor de tot felul. Aristocrații sistemului îl consumă cu delicii tacticos savurate la vedere, pe cînd sclavii îl risipesc adesea în discuții nesfîrșite sau în reverii prelungite, în fața televizorului sau în cîntece despre libertate, iubire sau avere. Oricum
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Obligați să-și găsească de muncă într-un mecanism care nu avea nevoie de ei, acești oameni au instituit tot felul de legi, regulamente și ordine, care au bulversat restul personalului prin incoerența și contradicțiile lor. Adunați într-un spațiu restrîns, muncind adesea doar unii pentru alții, angajații DGP au dezvoltat o lume a zvonurilor și a bîrfelor la o amploare fără precedent, care a depășit cadrul instituțional. Deși solidari între ei în exterior, funcționarii se suspectează și se acuză reciproc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sosească la mijlocul lunii ianuarie, de avalanșa de solicitări de căsătorie. În același timp trebuia să urmăresc cât mai profesional campania alegerilor prezidențiale din luna februarie. În Cipru, ca în orice țară democrată, perioada preelectorală este, mai ales pentru lumea, mai restrânsă, diplomatică, un timp de analiză atentă și sistematică, de observație obiectivă a liniilor directoare avansate de fiecare partid în promovarea concepțiilor proprii de atragere a unui număr cât mai semnificativ din electoratul oscilant, nehotărât. Șefii misiunilor diplomatice erau asemenea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în jurul unui șef care dispunea de autoritate. În plus, șeful organizației locale putea fi recrutat din județul respectiv sau impus de la centru, așa încât liderii importanți puteau fi concomitent șefi ai mai multor organizații județene. Problemele principale se soluționau în cercuri restrânse, în culise. Familia Brătianu a jucat un rol deosebit în viața Partidului Național Liberal. Prestigiul ei politic, întemeiat de frații Dumitru și Ion C. Brătianu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost consolidat și sporit de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
guvernarea care se pregătea, Gheorghe Brătianu și-a exprimat de la început acordul. Un număr important de partide, între care și partidul liberalilor duciști, a refuzat colaborarea. Gheorghe Brătianu a sugerat atunci, ca guvernul de concentrare să se alcătuiască în formulă restrânsă, doar cu partidele care își exprimaseră deja acordul 384. Nicolae Titulescu și-a depus, totuși, mandatul, iar regele l-a însărcinat pe Alexandru Vaida-Voevod să formeze un nou cabinet, la 6 iunie 1932. Majoritatea liderilor politici au refuzat colaborarea la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de generalul Gomoi. Ba mai mult, prin intermediul generalului Nicolae Rădescu, membru al asociației "Cultul Patriei", nemulțumirile partidelor urmau să fie aduse la cunoștința regelui 564. Pentru accelerarea apropierii dintre georgiști și averescani, în februarie 1935, a avut loc o conferință restrânsă a conducerii celor două partide, la care au participat, de la georgiști, Gheorghe Brătianu, Arthur Văitoianu și Atta Constantinescu, iar de la averescani generalul Nicolae Rădescu și H. Teodorescu. În timpul discuțiilor s-a luat în calcul necesitatea unei acțiuni pentru îndepărtarea camarilei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un pact multilateral de asistență între U.R.S.S. și vecinii săi și un altul de asistență franco-sovietică. Germania ar fi fost invitată să adere la primul dintre aceste acorduri. În 1935, negocierile au fost finalizate, însă numai într-o formă restrânsă, prin două pacte bilaterale de asistență mutuală între U.R.S.S și Franța, în mai, și U.R.S.S. și Cehoslovacia, în iunie. Deși fusese lăsată la o parte, potrivit unei înțelegeri tacite între aceste state, România, prin intermediul lui Nicolae Titulescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
poate fi înțeleasă altfel decât prevede Constituția. Omul politic o poate totuși escalada, sub o formă oarecare, ajutat de evenimente de masă. Democrația intră atunci în conflict [...] cu Constituția. Este cazul duciștilor care vor să utilizeze o demagogie democratică și restrânsă ca focar de intrigă în jurul bancarismului tancredian, în scopuri revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare a unui sistem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe Iuliu Maniu. [...] Ion Sân-Georgiu" (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Casa Regală, dosar 6/1935, filele 4, 6, 16, 17, 33, 40, 44, 45, 47.) Liberalism și democrație (fragmente) "[...] În concepțiunea mea, pentru această cercetare, liberalismul are un înțeles mai restrâns. Și anume, ce a rămas util, viu și întreg în doctrina liberalismului în împrejurările politice și economice ale României de astăzi ? Într-adevăr, nu există un singur liberalism, după cum nu există nici o singură economie dirijată, care se potrivesc stărilor de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sau cu o viață socială extrem de bogată au un număr mare de prieteni pe Facebook. Care să fie limita suportabilă în această privință? Grupuri și grupulețe Senzația de superficialitate în relațiile online vine, între altele, din discrepanța dintre numărul relativ restrâns de prieteni adevărați pe care îi are un om de-a lungul vieții și numărul măricel de prieteni pe care îi avem pe Facebook. Utilizatorul obișnuit are, potrivit datelor publicate de Facebook, în jur de 130 de prieteni în rețea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
puteai să afli că la alimentară s-au băgat banane, cacao ori ciocolată chinezească sau că spectacolul de varietăți de la grădina de vară merită văzut. Cum presa susținea un singur punct de vedere, al partidului unic, dezbaterile erau rezervate cercurilor restrânse, în care gradul de încredere era mare. Circulau, așa cum circulă astăzi pe Internet, producții virale, care nu intrau în circuitul public, oficial. Spre exemplu, bancurile politice și anecdotele despre Ceaușescu sau alți lideri comuniști. Un fel de Internet de peșteră
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acum nu pot realiza aglomerația de avioane ce se afla în acea zonă, la joasă altitudine, între 70-90 m, unii chiar sub această cotă. Erau cel puțin 12 P-38 și 25-30 de Fw 190, toate într-un perimetru foarte restrâns. Erau avioane care zburau în toate direcțiile. Topografia terenului era de genul unei câmpii între dealuri. Mai târziu am aflat că lupta nu a durat decât 3-6 minute". Concomitent cu luptele din zona Bucureștiului, celelalte 150 de Lightninguri, din FG
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de 10 000 locuitori, adică 20 % din populația totală a orașului. Predomină locuințele sociale (64 %). Au fost realizate mai multe cercetări sociologice pentru diagnosticarea situației, a problemelor (au ieșit la iveală toate dificultățile legate de concentrarea populației într-un spațiu restrâns, precaritate, sărăcie, insecuritate, degradări etc.). Primele acțiuni s-au desfășurat în cadrul programelor "50 cartiere" și "Inițiativele locuitorilor". Dispozitivul Gestion Urbaine de Proximité a considerat prioritare: curățenia, securitatea, serviciile publice și îmbunătățirea cadrului vieții. Primele proiecte aprobate și derulate începând cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
separare urbană pentru competitivitatea orașelor lor. În Franța, revoltele din 2005 au arătat ce răsunet inter-național pot avea acestea asupra imaginii unei aglomerații urbane, deci asupra capacității sale de a atrage investiții. Și este vorba de tulburări rămase, totuși, geografic restrânse. O flacără a violenței la intersecția unei comune din periferie, contagiunea în alte câteva locuri au putut acredita ideea că Parisul era în flăcări. Aprinderea mediatică a arătat limitele strategiilor municipale în acest sens, care s-au mulțumit să ducă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
feudali s-au dovedit a fi o șansă pentru orașe 1; sub Ludovic al XIV-lea însă, nemulțumirea orașelor crește. Edictul din 1692, care prevedea sarcinile municipalității, urmărea să aducă pe linia de plutire casieriile statului. El agrava dominația oligarhiilor restrânse, care datorau totul regelui și nimic sufragiului locuitorilor; astfel, acest edict a alterat și mai mult consistența orașului ca instituție politică. Numai Parisul a făcut întrucâtva excepție și a ajuns să concureze statul. "Simplul fapt al concentrării fizice a populației
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
expus unor greșeli de calcul, economice și bugetare. La origine, orașele-grădină au fost concepute de către inițiatorul lor francez, Henri Sellier 12, "ca niște centre perfecționate de locuire", al căror scop nu era acela de a răspunde "problemei locuinței în sensul restrâns al cuvântului", ci "tuturor nevoilor individului, între care cele de relaționare cu comunitatea"13. Acest program viza astfel instituirea unei noi sociabilități populare urbane, prin dotarea fiecărui oraș cu o rețea de echipamente și de servicii de proximitate susceptibile să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a înființat în 1968 un Sistem de studii al schemei de amenajare a Franței (SESAME) însărcinat cu elaborarea de scenarii pentru Franța anului 2000231. Dar obiectivul principal al acestor lucrări prospective se axa cel mai adesea asupra studiului spațiilor mai restrânse. Cărțile albe și schemele de amenajare sugerau, la nivelul unei metropole, al unei regiuni sau subansamblu regional, obiectivele operaționale care aveau vocația de a impregna procesul decizional ce viza teritoriul respectiv. Planificarea urbană era principala traducere a demersului prospectiv în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de ani, tendința este mai degrabă de degradare a condițiilor de locuit ale celor mai defavorizați, un aspect pe care, după părerea profesioniștilor, nici opinia publică și nici guvernul nu l-au analizat cu atenția cuvenită 359. De fapt, odată restrânsă marea penurie din perioada postbelică, penurie care afectase "muncitorii normali"360, problema locuinței a fost redusă în cursul anilor 1970 la cea a persoanelor care au probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
formează o populație eterogenă, majoritatea dintre ei trăind fericiți 3, ci de acele familii din păturile inferioare ale clasei mijlocii care, împinse la marginea zonelor urbane, își văd visul de avea o casă individuală transformat în coșmar. Silite de posibilitățile restrânse și de constrângerile pieței funciare să se instaleze în zone pe care nu le-au ales, zone aflate adesea departe de echipamentele și de serviciile orașului, și prin aceasta condamnate la deplasări continue; exasperate de defecțiunile care distrug treptat construcții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
art. citat, 1996, p. 192. 472 Vezi D. Lorrain, art. citat., 1995. 473 D. Lorrain, "De l'administration républicaine au gouvernment urbain", în Sociologie du travail, nr. 4, 1991, p. 460. 474 De fapt, numărul studiilor asupra acestei chestiuni pare restrâns în Franța. Mai mult, aceste studii sunt adesea făcute de cercetători aflați în umbra marilor grupuri private ale serviciilor urbane. Cu toate acestea, pertinența economică a gestionării delegate nu pare să fie contestată de nimeni (pentru aprofundarea acestei chestiuni, vezi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
frumoasă descriere a acestui fenomen ne-o oferă pictorul secui Nicolae Barabás, care, abia sosit la București în 1831, ajunge în scurtă vreme să realizeze portretul generalului Pavel Kisseleff, comandantul trupelor de ocupație rusească, și astfel să pătrundă în cercul restrâns al persoanelor din înalta societate. Schimbarea era impulsionată, după cum remarca Barabás, de prezența ofițerilor și generalilor ruși în saloanele bucureștene: „Această epocă era foarte curioasă la București, unde lumea voind a se linguși pe lângă muscali a început să se lase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]