5,386 matches
-
mai multe ventilatoare, conducte de vehiculare a aerului, sisteme de reglare, sisteme de filtrare și guri de ventilare; ... e) ventilator - echipament de muncă care asigură aportul sau evacuarea aerului în sau dintr-un spațiu închis; ... f) conductă de ventilare - tubulatura rigidă sau flexibilă prin care se asigură vehicularea aerului; ... g) debit de aer - cantitatea de aer/unitate de timp care este vehiculată într-un spațiu închis prin secțiunea transversală a conductei de ventilare, pentru prevenirea formării atmosferei explozive/toxice; ... h) parametri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188564_a_189893]
-
sic!) al nostru ar fi fost împotrivă și ar fi fost cel care a moderat și a căutat să reglementeze pașnic conflictul. Mai departe spunea că noi facem pe nebunii prea mult și că la noi încă politica internă este rigidă față de ceea ce există la ei, unde Kadar este elastic. Spre exemplu, zicea: soția mea a fost în Franța, R.F. Germană și plecăm în Occident în fiecare an, iar vouă nu vă dă nici bani de schimb, vă lasă să cerșiți
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
o celebritate timpurie l? a catapultat ? i mai departe fă?? de contemporanii s? i. A devenit profesor universitar �nainte de a �mplini treizeci�de�ani. Un profesor universitar are un statut special �n Balcani. El adast? �n m? re? ia lui, �nconjurat de respect rigid ? i de singur? țațe, care �l izoleaz? de fluxul principal al vie? îi. Ceea ce �nsemna pentru Iorga o ? i mai mare singur? țațe, �n ciuda activit?? ilor lui publice 17. Avea leg? turi str�nse cu familia sa, dar Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilor lui publice 17. Avea leg? turi str�nse cu familia sa, dar Iorga nu a avut parte de tinere? e; nici urm? de n? zdr? v?nii, nici o gre? eal? prosteasc?. Gre? elile lui s? au datorat principiilor lui rigide, comise deliberat ? i niciodat? regretate dup? aceea. A avut el oare o copil? rie că cea mai mare parte dintre noi? Poate c? această a fost impresia pe care ne? a dat? o el prin afirmă? iile ? i prin unele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un biet loc doi. Na? ionalismul s? u cultural i? a dominat ? i scrierile istorice. El nu respectă nici o abordare filosofic? ? i nici o lege istoric? ? i nu apar? inea nici unei �? coli istorice�, considerate de el ca fiind prea restrictive ? i rigide. Era un na? ionalist romantic, un impresionist ? i posedă instincte s? n?toase ? i marele talent de a reconstitui un eveniment, dar �ntotdeauna pe baza documentelor ? i a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist ? i bizantinolog de faim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
câteva teze esențiale, și anume: 1. Conceperea învățării autodirijate este diferită de cea a pedagogiei normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne simțim). Toate aceste criterii evocă, de fapt, obtuzitatea tendinței de a ne crampona de clasificări artificiale, respectiv de a încerca să ajustăm forțat ceea ce este prin excelență multifocal, fluid și imposibil de încorsetat în „patul procustian” al unei etapizări rigide. Solidari cu o asemenea premisă, din considerente exclusiv didactice, ne vom organiza analiza în două registre distincte, dar conexe: unul care vizează tinerețea și altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este o activitate care se desfășoară în principal la nivel de organizație - termen generic, ce cuprinde atât instituții publice, cât și firme sau organizații nonguvernamentale. Nuisl (2002) remarcă faptul că preferința pentru termenul organizație este dată de semnificația mai puțin rigidă a acestuia, comparativ cu termenul instituție și mai puțin comercială decât termenul întreprindere. Structurile care desfășoară activități de educație a adulților au o proveniență organică, aceste organizații născându-se din profesionalizarea unor servicii oferite inițial ca produs secundar de către organizații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
competitiv. Învățarea organizațională este influențată de toți acești factori: de mediu, de atributele structurale și de procesele organizaționale, de cultură (convingeri, valori, norme) sau de strategii (Balasubramanian, 1995). a) Atribute structurale Într-o organizație în care structura este una centralizată, rigidă și care nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
câteva teze esențiale, și anume: 1. Conceperea învățării autodirijate este diferită de cea a pedagogiei normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne simțim). Toate aceste criterii evocă, de fapt, obtuzitatea tendinței de a ne crampona de clasificări artificiale, respectiv de a încerca să ajustăm forțat ceea ce este prin excelență multifocal, fluid și imposibil de încorsetat în „patul procustian” al unei etapizări rigide. Solidari cu o asemenea premisă, din considerente exclusiv didactice, ne vom organiza analiza în două registre distincte, dar conexe: unul care vizează tinerețea și altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este o activitate care se desfășoară în principal la nivel de organizație - termen generic, ce cuprinde atât instituții publice, cât și firme sau organizații nonguvernamentale. Nuisl (2002) remarcă faptul că preferința pentru termenul organizație este dată de semnificația mai puțin rigidă a acestuia, comparativ cu termenul instituție și mai puțin comercială decât termenul întreprindere. Structurile care desfășoară activități de educație a adulților au o proveniență organică, aceste organizații născându-se din profesionalizarea unor servicii oferite inițial ca produs secundar de către organizații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
competitiv. Învățarea organizațională este influențată de toți acești factori: de mediu, de atributele structurale și de procesele organizaționale, de cultură (convingeri, valori, norme) sau de strategii (Balasubramanian, 1995). a) Atribute structurale Într-o organizație în care structura este una centralizată, rigidă și care nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cognitive patogene, cu o reflecție distorsionată, precum și la învățarea rolului de victimă. Dar poate duce și la evoluția victimei spre rolul de agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele stau la baza acestei conduite. Diminuând manifestările victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
experiențe anterioare de abuz și/sau respingere, boli mentale etc.); interpersonal (generând conflicte familiale, la locul de muncă etc.); instituțional (generată de status socioeconomic scăzut, șomaj, izolare, discriminare și marginalizare socială, asocieri delincvente); structural (toleranța culturală a violenței, roluri sociale rigide, promovarea violenței ca metodă de rezolvare a conflictelor). Recunoscând agresivitatea ca parte a naturii umane, ținta programelor de reducere a ei o reprezintă violența îndreptată împotriva vieții, cu efect distructiv asupra vieții. Riscurile majore induse de manifestările de violență, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și regăsirea unității familiei cu un plus de capacitate de a face față adversităților. Familiile au capacități de adaptare diferite. Aceeași familie chiar, în cicluri evolutive diferite, poate avea o adaptabilitate diferită. Posibilele nivele de adaptabilitate ale familiei sunt: nivelul rigid (flexibilitate minimă). Este specific familiilor în care un individ controlează întreaga viață a familiei și ia majoritatea deciziilor; nivelul structurat (adaptabilitate scăzută către moderată). Comparativ cu nivelul rigid, familia are o viață mai democratică, la luarea unei decizii sunt consultați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avea o adaptabilitate diferită. Posibilele nivele de adaptabilitate ale familiei sunt: nivelul rigid (flexibilitate minimă). Este specific familiilor în care un individ controlează întreaga viață a familiei și ia majoritatea deciziilor; nivelul structurat (adaptabilitate scăzută către moderată). Comparativ cu nivelul rigid, familia are o viață mai democratică, la luarea unei decizii sunt consultați și copiii; nivel flexibil (moderat către înalt). Familiile care au o astfel de capacitate de adaptare se caracterizează prin egalitate între membrii familiei. Deciziile se iau în mod
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
corupție se referă la plățile neoficiale care sunt făcute pentru serviciile oferite de către furnizor În completarea celor promise de către stat și care sunt deja acoperite de către asigurarea medicală de stat (de către buget). Problema este că schema plăților oficiale este prea rigidă și că serviciile suplimentare pot fi oferite doar În cazul În care costurile acestora sunt acoperite prin plăți neoficiale. În acest caz de servicii medicale stricte, există o problemă semnificativă de asimetrie a informației, de multe ori, pacientul neștiind dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
România nu avea dificultăți deosebite în discutarea problematicii "Coșului 3"și în convenirea măsurilor înscrise în Actul Final pentru domeniile contacte umane, informații, schimburi culturale și educație. Aceasta ar putea părea paradoxal, dacă se au în vedere pozițiile înguste și rigide pe care Bucureștiul le adopta la reuniunile ulterioare din cadrul CSCE în aceste domenii, până în 1989. Dar, deși scurta perioadă de liberalizare din anii '60 era depășită, regimul de la București nu devenise încă opac și refractar în ceea ce privește problemele umanitare examinate în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
DANCY O etic] a îndatoririlor prima facie se bazeaz] pe ceea ce înseamn] s] ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanțe, în fața altor îndatoriri. Ele evit] astfel unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etică Smarta La susțin]torii tot mai îndoctrinați și legaliști ai normei dharma, au loc dezvolt]ri paralele și continue pe care le vom grupa în ceea ce numim etică smarta (derivat]). Școală de la Mimamsa este cea mai categoric] în ceea ce privește citirea rigid] a imperativelor scripturale. Consecință este c] toate îndatoririle - atât religioase, cât și seculare - ar putea fi împ]rțite între cele care sunt opționale sau prudente și cele obligatorii, si c] toate acțiunile înf]ptuite sunt instrumente pentru obținerea unui anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea atinge amploarea maxim] posibil] - o credinț] a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist] (Jaini, 1979, pp. 111-114). Substratul etic al acestei perspective „spirituale” asupra lumii este de a instaura o discipin] rigid] în favoarea renunț]rii, presupunând un mod de viat] individual și colectiv, dharma, care s] conduc] la acest principiu. O comunitate monastic] (samgha) este modelul preferat, deși poate fi acceptat] și o viat] social] care și-ar propune s] se ghideze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
succint. Ahimsa se refer] la nev]ț]marea ființelor conștiente și reprezint], probabil, conceptul fundamental al etici Jaina. Pornind de la înțelesul larg al conștiinței, aceast] etic] reflect] o „reverenț] în fața întregii vieți” care nu cunoaște compromis. Abținerile presupun obiceiuri nutriționiste rigide, cum ar fi refuzul consumului de carne, alcool, mânc]ruri specifice, proclamându-se împotriva abuzului, tratamentelor nepotrivite, exploat]rii etc. a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea animalelor, adic] baterea, mutilarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne permit identificarea principiilor obligației mai specifice, dar nedeterminate. (Pentru o teorie diferit] a universaliz]rii, vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) 2) Rigiditatea. Dincolo de lipsă de substanț] și de formalism, etică kantian] mai este acuzat] și c] duce la reguli rigide care nu iau în considerare diferențele dintre cazuri. Totuși, principiile universale nu impun tratament uniform; ele pot impune chiar tratamente diferențiate. Principii precum „impozitarea trebuie s] fie stabilit] proporțional cu capacitatea de plat]” sau „pedeapsă trebuie fixat] proporțional cu gravitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferențiat. Chiar și principiile care nu cer acest lucru în mod expres vor fi nedeterminate l]sând loc pentru aplicabilitate diferențiat]. 3) Abstractizarea. Aceia care accept] c] argumentele lui Kant identific] unele principii ale datoriei care nu impun o uniformitate rigid] avanseaz] o alt] versiune a acuzației de formalism. Ei susțin c] filosoful identific] principii etice, dar c] ele sunt „prea abstracte” pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are finalitate practic]. Principiile datoriei formulate de Kant sunt cu sigurant] abstracte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]