5,079 matches
-
obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un ecou Feigenbaum (dialog cu Guitta Pessis Pasternak în "Les Nouvelles Littéraires" din 27 februarie 1986). "Omenirea nu este decît mecanică", se pare. 34 Ed. Economica, 1980. 35 Ed. de
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
zarzavaturile, nucile și alunele, amestecă sosurile, mixează deserturile și cocteilurile, bate frișca, frămîntă aluatul și taie la mărime potrivită cartofii pentru prăjit toate aceste operațiuni într-un singur recipient. De această dată este vorba de a descrie PROPRIETĂȚILE ("comportamentul") unui robot de bucătărie. Înainte de a numi diversele componente ale aparatului, se încearcă să se demonstreze că are calitățile mai multor roboți pentru că "rade, toacă, amestecă etc.", este deci în același timp răzătoare, mașină de tocat și mixer. (43) [Blugii sînt o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru prăjit toate aceste operațiuni într-un singur recipient. De această dată este vorba de a descrie PROPRIETĂȚILE ("comportamentul") unui robot de bucătărie. Înainte de a numi diversele componente ale aparatului, se încearcă să se demonstreze că are calitățile mai multor roboți pentru că "rade, toacă, amestecă etc.", este deci în același timp răzătoare, mașină de tocat și mixer. (43) [Blugii sînt o stare de spirit, un semn de recunoaștere. O anumită idee de relaxare. De cînd au apărut, este incredibil cît de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cu alte cuvinte, dacă în timpul SDF s-a încercat identificarea satelor sărace la nivel național, în cadrul SDSCM, de pildă, sărăcia unei comunități a fost evaluată relativ la nivelul de dezvoltare al comunei sau orașului din aria de operare a programului. „Portretul robot” al unei comunități (sat, bloc, colonie, vecinătate urbană etc.) care să fie recomandată spre a fi facilitată a fost conturat în felul următor: - aparține unei localități eligibile (comună, oraș); - îndeplinește criteriile minime de eligibilitate; - nu a obținut anterior granturi FRDS
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru realizarea acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni de lucru cu tehnologii de ultimă oră. De ce o astfel de investiție? Asemănarea dintre un automobil
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a strivi candidatul și a stabili autoritatea de necontestat a directoarei de școală. Pentru mai multe informații Ariyoshi, T., Nakadai, K., Tsujino, H. (2004), „Effect of facioal color son humanoids in emotion recognition using speech”, 13th IEEE International Workshop on Robot and Human Interactive Communication, 20-22 sept., pp. 59-64. Hill, R., Barton, R. (2005), „Red enhances human performance in contests”, Nature, vol. 435, p. 293. 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în mit și să o ridice la rang de religie. Nu în ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este "frumusețea-fetiș", pe care Baudrillard o descrie ca o semioză identitară în care artificialul devine obiect al dorinței 129. Astfel, naturalul este treptat înlocuit de artificial, care devine scop în sine și conduce la apariția unei lumi tehnologice populate de roboți și umanoizi, de organisme cibernetice masculine și feminine 130. Aceste organisme artificiale creează în ultimă instanță o hiperrealitate care amenință să distrugă realitatea "organică" a lumii noastre, încurajând dezvoltarea a ceea ce Mary Rogers numește "trupuri de plastic" și "suflete de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-i controla pe oameni treptat, progresiv, prin intermediul utilizării unor tehnologii tot mai performante. Odată obținut acest control, comportamentul oamenilor se poate reduce la o serie de acțiuni mecanice. Și odată obținut comportamentul mecanic, oamenii pot fi înlocuiți cu mașini și roboți. Robotizarea forței de muncă umană reprezintă ultima fază în obținerea controlului asupra oamenilor aceștia nu mai pot crea nesiguranță și lipsă de anticipare, pentru că nu mai sunt implicați în mod direct în procesul de producție". (Ritzer, 1996, 101). Aceste concluzii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
supereroii revistelor de benzi desenate sau lunga listă de personaje "robotizate". Și în vreme ce eroul mitic reprezenta o copie a divinității prin puterile sale miraculoase, supereroul din cultura populară este o "copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3. Apropriat de la centru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
rămâne o știință a jocului de neoprit dintre stabilitatea și instabilitatea raportului de configurare a structurii comportamentelor umane și structurii lucrurilor care alcătuiesc complexitatea lumii. Economia este, prin excelență, o știință a lui homo faber. Pentru a nu deveni un robot al necesității și nici un demon al aspirațiilor, homo faber trebuie să oblige Economia să devină o știință a omului propriu-zis. Tiparele metateoriei și grilele cvasiconsistenței (Gândirea care se gândește pe sine) A. Ce ne transmite conștiența? Încercarea limitelor Povestea omului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de altfel, metafora mecanismului și tipul său de ordine a cunoștințelor care ne vin de la Platon și Aristotel. Punctul culminant al acestei filiații explicative îl constituie mecanismele cu autoreglare, automatele electronice. Depășirea acestui vârf este autoreproducerea gândirii artificiale și inventarea roboților care proiectează urmași robotici. Cezura este produsă de altceva decât expresiile cele mai sublimate ale mecanismului: sisteme cu autoînvățare. Un astfel de „mecanism” nu este egal cu sine în timp pentru că își schimbă prin învățare criteriile de ordine, substanța cantitativă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Vrei să mai stai. Asemenea răspunsuri de papagal dau doar iluzia unei înțelegeri. Adevărata ascultare activă presupune să tragem concluzii și asupra sensului care se ascunde dincolo de ceea ce spune cealaltă persoană. Ignorarea sau minimalizarea sentimentelor SOȚIA: Mă simt ca un robot; toată ziua aceeași poveste cu copiii. SOȚUL: Copiii ăștia chiar că-ți ocupă tot timpul. MARGARET: Sunt deprimată. JANET: Ți s-au cam înecat corăbiile. în timp ce aplică ascultarea activă, multă lume ignoră sau minimalizează intensitatea sentimentelor despre care i se
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
artificiale, prin aspectul său expandabil și evolutiv, oferă astăzi imaginea unor realități digitale (inclusiv în zona societală și politicăă construite sub forma teritoriilor de date. Acestea din urmă sunt ipostaziate în diferite tipuri de încorporări sau întrupări: de la agenți inteligenți, roboți software (softbotsă sau roboți ai cunoașterii (knowbotsă la organisme digitale, specifice vieții artificiale. Ingineria genetică, științele cognitive, nanotehnologia sau protezările biologice, realitatea virtuală și telerobotica, democrația cibernetică sunt câteva dintre domeniile care concurează pentru concretizarea ontologiei virtuale și a ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
expandabil și evolutiv, oferă astăzi imaginea unor realități digitale (inclusiv în zona societală și politicăă construite sub forma teritoriilor de date. Acestea din urmă sunt ipostaziate în diferite tipuri de încorporări sau întrupări: de la agenți inteligenți, roboți software (softbotsă sau roboți ai cunoașterii (knowbotsă la organisme digitale, specifice vieții artificiale. Ingineria genetică, științele cognitive, nanotehnologia sau protezările biologice, realitatea virtuală și telerobotica, democrația cibernetică sunt câteva dintre domeniile care concurează pentru concretizarea ontologiei virtuale și a ideologiei postumanului. Entitățile virtuale care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
potențialul de putere a corpului”. (Featherstone și Burrows, 1995, p. 2Ă În al doilea rând, termenul cyborg se adaugă altor concepte utilizate în istoria ideilor pentru a denota analogia om-mașină de-a lungul timpului, precum corpul/mecanism-ceas, automatele, androidul sau robotul antropormorfizat, iar termenul cyborgizare completează suita noțiunilor diacronice de mecanizare, industrializare, sintetizare ori artificializare a umanului. Astfel, sintagma „omul Turing” (vezi Bolter, 1986Ă care, prin relaționarea dintre om și testul Turing, insinuează prezența automatelor inteligente nu poate fi înțeleasă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate continua, de la miturile antice ale lui Pigmalion sau Dedalus la automatele sau păpușile mecanice ale secolului al XVIII-lea, construite de Vaucanson sau de von Kempelen (vezi Riskin, 2003Ă, de la mitul lui Golem din secolul al VI-lea la roboții umanoizi ai lui Rod Brooks din anii ’90. Mecanologia își găsește subiecți reprezentanți în toate timpurile, iar ceea ce pare astăzi hipertehnologizarea ființei umane (sau robotizarea excesivăă nu este decât o hiperbolizare a relației om-tehnologie din toate epocile. Antropologia dovedește această
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină din toate timpurile și sub diversele ei nume. Totuși, cyborgul trebuie diferențiat de formulările precedente ale analogiei om-mașină, chiar dacă uneori este confundat în special cu robotul (vezi cercetări în domeniul roboticii în Goldberg, 2000, sau Moravec, 1999Ă sau cu androidul, concept popularizat mai ales prin serialul de televiziune Star Trek. Asfel, odată cu fondarea științei ciberneticii, termenul cyborg a devenit operabil și, spre deosebire de celelalte accepții tehnologice istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interacțiunea în noi forme, sporite și extinse. De asemenea, domeniul inteligenței artificiale se leagă de robotică, de teleoperare (prin sistemele om-robotă și de teleprezență (termenul inventat de Marvin Minsky în 1979 la laboratorul de inteligență artificială de la MIT, după ideea robotului telecomandat din povestirea științifico-fantastică Waldo scrisă în 1940 de Robert A. Heinleină. Aceste discipline proclamă existența umanului dincolo de barierele locale ale corpului și relaționează omul de roboții mobili precum cibernetica realizează fuziunea dintre om și ordinator. Toate aceste științe noi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Marvin Minsky în 1979 la laboratorul de inteligență artificială de la MIT, după ideea robotului telecomandat din povestirea științifico-fantastică Waldo scrisă în 1940 de Robert A. Heinleină. Aceste discipline proclamă existența umanului dincolo de barierele locale ale corpului și relaționează omul de roboții mobili precum cibernetica realizează fuziunea dintre om și ordinator. Toate aceste științe noi raportează omul, și în special inteligența umană, mașinii computaționale sau roboților în primul rând în vederea îmbunătățirii capacităților cognitive și perceptive ale ființei umane. Astfel, natura și condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
A. Heinleină. Aceste discipline proclamă existența umanului dincolo de barierele locale ale corpului și relaționează omul de roboții mobili precum cibernetica realizează fuziunea dintre om și ordinator. Toate aceste științe noi raportează omul, și în special inteligența umană, mașinii computaționale sau roboților în primul rând în vederea îmbunătățirii capacităților cognitive și perceptive ale ființei umane. Astfel, natura și condiția umane se află în centrul oricărei concretizări a virtualității tehnologice, de la robotică și teleprezență la agenți ai cunoașterii. O istorie a inteligenței artificiale se
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
francez al secolului al XVIII-lea putea vorbi de „omul-mașină”, transumaniștii discută astăzi de „mașina-om” (vezi Wagar, 2002Ă, mașina care „gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea construi propriile progenituri electronice prin intermediul roboților computerizați (vezi în primul capitol discuția critică cu privire la inteligența și viața artificialeă. Transumaniștii își imaginează un viitor tehnologic în care ordinatoarele sunt dotate cu o „voință” (chiar dacă rudimentarăă și cu un „instinct” de autoapărare, cu o capacitate de a „gândi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lua decizii și de a-și hotărî propria soartă. Atât prin prisma inteligenței sintetice, cât și prin filtrul ingineriei genetice, ființa umană poate câștiga o serie de libertăți, însă poate pierde altele. De pildă, predicția lui Moravec (1988Ă este că roboții inteligenți ai viitorului vor supraviețui după autoextincția omenirii, iar ecranizarea „Eu, robotul” (2004Ă, regizată de Alex Proyas după celebra carte a lui Isaac Asimov lansează posibilitatea ca roboții să încalce cele trei legi etice ale comportamentului robotic și să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inteligenței sintetice, cât și prin filtrul ingineriei genetice, ființa umană poate câștiga o serie de libertăți, însă poate pierde altele. De pildă, predicția lui Moravec (1988Ă este că roboții inteligenți ai viitorului vor supraviețui după autoextincția omenirii, iar ecranizarea „Eu, robotul” (2004Ă, regizată de Alex Proyas după celebra carte a lui Isaac Asimov lansează posibilitatea ca roboții să încalce cele trei legi etice ale comportamentului robotic și să facă o crimă în rândul omenirii. O posibilă consecință a acestei evoluții este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă poate pierde altele. De pildă, predicția lui Moravec (1988Ă este că roboții inteligenți ai viitorului vor supraviețui după autoextincția omenirii, iar ecranizarea „Eu, robotul” (2004Ă, regizată de Alex Proyas după celebra carte a lui Isaac Asimov lansează posibilitatea ca roboții să încalce cele trei legi etice ale comportamentului robotic și să facă o crimă în rândul omenirii. O posibilă consecință a acestei evoluții este revolta mașinilor de a scăpa de sub controlul uman, din captivitate și din sclavie, un adevărat scenariu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]