23,741 matches
-
germinează ușor, care au mai mulți muguri și dau, deci, mai multe roade, ale căror fructe sunt mai ușor de cules sau de curățat. De pildă, În cazul porumbului cultivat, planta are doar câțiva știuleți cu boabe mari, În vreme ce soiurile sălbatice sau semi-domesticite au știuleți foarte mici, cu boabe mărunte. Diferența este cel mai bine redată de contrastul Între uriașa floare a soarelui folosită În industrie, care este plină de semințe, și ruda sa pitică, ce crește În păduri. Dincolo de criteriul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locale este importantă și din alt punct de vedere. Toate culturile moderne care au o valoare economică sunt produsul soiurilor locale. Până prin 1930, agricultura științifică presupunea, În esență, un proces de selectare dintre soiurile locale existente. Acestea, Împreună cu strămoșii lor sălbatici și „abaterile” reprezintă „plasma germinativă” sau capitalul de semințe pe care se bazează agricultura modernă. Cu alte cuvinte, după cum spunea James Boyce, varietățile moderne și agricultura tradițională sunt complementare, nu interșanjabile. Agricultura secolului al XX-lea Agricultura științifică și industrială
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mare decât diversitatea speciilor din zonele temperate. Un acru de pădure tropicală va avea un număr mult mai mare de specii de plante, chiar dacă vor fi mai puțin, indivizi din fiecare soi, decât un acru de pădurea temperată. Așadar, natura sălbatică din ariile cu climă temperată arată mai ordonat pentru că este mai puțin variată, și probabil că acest lucru joacă un anumit rol În cultura vizuală a occidentalilor. Favorizând policultura, agricultorii din zonele tropicale imită natura din punct de vedere al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Langston, Forest Dreams, Forest Nightmares: The Paradox of Old Growth in the Inland West, University of Washington Press, Seattle,1995. „Când se elimină cioturile dintr-o pădure cu ciclu de producție scurt, se elimină În același timp 10% din speciile sălbatice (mai puțin păsările), iar când sunt Înlăturate cioturile și arborii căzuți din pădurile amenajate, care au maturizare rapidă, dispar 29% dintre specii. Pe măsură ce se renunță la diverse elemente ale pădurii, În numele uniformității simpliste denumite „managementul intensiv al lemnului pentru cherestea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai importante. Pentru o abordare science-fiction a Încercării de a crea „un om-obiect tehnocrat”, independent de „natură”, vezi C.S. Lewis, That Hideous Strength: A Modern Fairy Tale for Grown-Ups, Mcmillan, New York, 1946. Există și cazul problematic și interesant al grădinii „sălbatice”, În care forma precisă pe care o capătă „dezordinea” este minuțios proiectată. Este vorba despre un plan estetic menit să aibă un anumit efect asupra ochiului, o Încercare de a copia natura brută. Paradoxul acesta este la fel de complex ca și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care Îl dădea În legătură cu designul ziarului grupării Spartakusbund, Die Rotte Fahne [Stindardul roșu]: „Nu cred că un ziar trebuie să fie simetric, aranjat ca o pajiște englezească... ci că, mai degrabă, ar trebuie să fie neîmblânzit Întrucâtva, ca o livadă sălbatică, să fie plin de viață și de tinere talente” (citat În Ettinger, Rosa Luxemburg, p. 186). Luxemburg, „Organizational Questions”, p. 291 (sublinierea Îmi aparține). „Nu se mai poate realiza o trezire a energiei revoluționare a clasei muncitoare În Germania În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
începutului de secol și a perioadei interbelice. Micromonografiei Fălticeni (1987) - scrisă în colaborare cu Ștefan S. Gorovei - îi urmează interviurile din Portrete în timp (1990), reportajele de călătorie din volumul De la Vest tot la Vest (1992). Romanul Pasaj de rațe sălbatice (1996) se situează, ca formulă, în succesiunea strânsă a cărților anterioare. Înrudit cu protagoniștii din celelalte romane și proze scurte, pictorul Camil Dunea, originar dintr-un sat basarabean, e un înstrăinat, trecut prin seisme sociale care i-au zdruncinat psihicul
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu Ștefan S. Gorovei), București, 1987; Portrete în timp, Iași, 1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe sălbatice, Iași, 1996; Fălticeni - mon amour (în colaborare cu Paul Miron), Iași, 1996; Călin Alupei (în colaborare cu Aurel Istrati), Iași, 1996; Oleacă de taifas, Iași, 1998; De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene, pref. Florin Faifer, Iași, 1999; Iulia Hălăucescu, Iași
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
I. rostind un protest contra nedreptăților vremii și manifestând un vibrant atașament față de ținutul natal și față de dezmoșteniții soartei. „Sângerarea rănilor în suflet” este metafora caracteristică a poeziei sale din anii ’30, iar nota originală - cum spunea G. Călinescu - o „sălbatică năvală de umbre ereditare”. În timpul celui de-al doilea război mondial poetul s-a aflat la Moscova în calitate de corespondent militar al ziarului „Moldova socialistă”, unde a publicat numeroase poezii și articole cu mesaj antirăzboinic. În perioada postbelică devine un „cronicar
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
naturală, pe care și-o explica, în principal, prin diferențele de esență confesională dintre cele două popoare 24. În surse străine (Thietmar de Merseburg, Otto de Freising) și, în mod curios, chiar locale, cehilor le-au fost atribuite trăsături detestabile - sălbatici, cruzi și prădalnici. Devastările la care cavalerii bohemi, aliații lui Friedrich I Barbarossa, au supus orașul Milano în anul 1158, întăreau elitele europene în această opinie 25. În pofida faptului că principii din Cehia recunoscuseră de timpuriu și incontestabil supremația regatului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unui popor, cele lingvistice au fost evidențiate în primul rând, cu toate că în Evul Mediu n-au fost singurul și nici cel mai important criteriu al delimitării de celălalt. Încă în societățile primitive străinul era considerat barbar, care urlă ca animalele sălbatice sau „mut“ - nemec -, în orice caz, cineva cu care nu te poți înțelege. Pentru desemnarea limbii vorbite în Cehia și în Polonia, sursele interne și străine au folosit timp îndelungat sintagmele lingua slavica, lingua Sclavorum. Cosma de Praga nu făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a comunismului, București, Editura Humanitas, 1999, a programa un viitor deja trăit. Istoria revoluției proletare era introdusă în grafic, cu epoci diferite drept variabile și cu lupta de clasă a „celor mulți“ drept constantă. Proletarul era, în acest caz, bunul sălbatic al epocii moderne, indistincția și promiscuitatea în care trăia fiind identificate, pieziș, cu egalitarismul teoretic al marxismului, spiritul comunitar cu cel de clasă, ignoranța cu inocența, iar sărăcia cu inapetența pentru corupătoarea proprietate privată. Similitudinea conduitelor dă naștere oricând anonimatului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asta i-am pus punct! Venetia arată de parcă ar fi lovit-o. CÎteva secunde, pare că a rămas fără grai - apoi, privirea i se fixează asupra mea, cu o asemenea ferocitate, că mă fac mică. — Și ea e? Întreabă gesticulînd sălbatic. Fătuca asta fără minte, obsedată de tot ce apare nou prin oraș, e cea cu care vrei să-ți petreci restul vieții? Luke, e o ființă de o superficialitate crasă! N-are pic de creier! N-are În cap decît
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pentru adolescenți. DVD-uri educative, cu filme și muzică instrumentală clasică pentru copiii foarte mici, menite să le dezvolte inteligența, creativitatea și urechea muzicală și să-i ajute să descopere jocurile, apa, culorile, numerele, sărbătorile, sunetele, formele, animalele domestice și sălbatice, anotimpurile etc. „Mary, Mary, quite contrary,“/„How does your garden grow?“/„With silver bells and cockleshells,“/„And pretty maids all in a row“. Se spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
multe afișe publicitare. Probabil că fiecare dintre ele ar trebui analizat arhetipal (căutând care este elementul lui dominant: mitul, figura, peisajul etc.). Dar setul tuturor acestor afișe ne induce un comportament anarhetipal. Fiindcă unul dintre ele este plasat În Vestul sălbatic, cu cowboys, vite, cai etc., altul este situat În Thailanda, cu frumoase asiatice, altul În Europa sau În Turcia, altul În Australia, cu canguri, iar altul la Polul Nord, cu eschimoși și foci. Cultura contemporană exercită asupra noastră un efect anarhetipic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îmbine știința tradițională cu noile descoperiri foarte șocante din fizica secolului XX. Acestora li se adaugă diversele forme de manifestare ale New Age-ului, ale unei religiozități, desigur, poate kitsch, dar care funcționează ca Întoarcerea unui refulat mondial, a unor gândiri sălbatice, magice, șamanice, pe care le invoca Mihaela, a unor sisteme gnostice și hermetice pe care mentalitatea pozitivistă modernă le-a cenzurat. Iată că această tendință a redefinirii postmodernității În termeni hermetici pare a fi ajuns să domine În dauna descrierii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar putea să o facă nu mai funcționează. Ne aflăm Într-o societate concurențială crudă, unde În momentul În care dorești ceva trebuie să-ți afirmi dorința de a-l avea, trebuie să-l câștigi prin competiție (foarte neloială și sălbatică adesea), și nu să aștepți ca el să vină de la o presupusă societate civilă, de la o revoluție care girează patern jocul de roluri, Împarte funcții și distribuie premii. Legitimarea socială și politică Ștefan Borbély: Dă-mi voie, te rog, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dezaxarea ei morală. „Cele douăsprezece porunci - spune patetic Potiomkin în Biserica Albă - sunt hotarele lumii în care trăim, secole la rând, popoare, limbi, datini. A încălca aceste hotare înseamnă a te situa în afara lumii civilizate, înseamnă a fi un om sălbatic, un om strașnic, că nu în zadar celor ce nu recunosc poruncile li se zice: «nu au nici un Dumnezeu».” Expresia cneazului se cade a fi luată în sens etic mai larg: omul „fără Dumnezeu”, fără credință în ceea ce este frumos
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu judecățile de valoare emise
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
pe o insulă era un obicei care se răspândea pe atunci în Occident ca un fel de imitare a pustiului care era ales în Orient ca loc de asceză; insula asigura aceeași izolare ca și deșertul, iar natura dezolantă și sălbatică și animalele feroce erau similare cu asprimea naturii egiptene sau siriene. Însă prima activitate, caracteristică pentru viziunea lor despre lume, a asceților care s-au stabilit la Lérin a fost aceea de a face insula mai frumoasă și mai primitoare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chiar Ieronim ne lasă să înțelegem din biografiile sfinților scrise de el. Lipsește complet și motivul luptei cu diavolul ca și elementul pitoresc cu care, în mintea noastră, este întotdeauna asociată: urzelile dușmanilor, ispitele diavolului, pericolele mortale reprezentate de fiarele sălbatice. Așa cum am spus deja și cum credeau creștinii în mod obișnuit după Constantin cel Mare, călugărul este noul martir. Martiriul său este însă nesângeros; ar fi putut fi deosebit de aspru și de dureros ca în cazul lui Antoniu și al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata. Cea dintâi carte, culegerea de povestiri Sâmbăta morților, îi apare în 1968. Predilecția autorului pentru proza scurtă se relevă de la început, păstrându-se în Roata (1968), Ciobanul și cireșul sălbatic (1973) și chiar în construcția romanelor ce vor urma, compuse din fragmente ce pot exista și independent. Lumea satului bucovinean, întâmplări din timpul războiului și din anii imediat următori, ritualuri vechi și obiceiuri mai noi alcătuiesc universul scrierilor lui G.
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Baladele Arborei (1977) și Nord (1979), de manieră tradițională, își extrag substanța din același spațiu predilect, la care G. revine mereu cu nostalgie. SCRIERI: Eminescu în versuri ucrainene, București, 1958; Roata, București, 1968; Sâmbăta morților, București, 1968; Ciobanul și cireșul sălbatic, București, 1973; Curs de istoria literaturii ucrainene, partea I: A doua jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet pe
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
care asigură foștilor cenzori și gardieni ai ortodoxiei poziții privilegiate și venituri garantate. Astăzi, regulile ratingului sunt cele care definesc condițiile audienței, iar «scandalul» este cel care face evenimentul. În aceste condiții, slăbiciunea mecanismelor regulatoare ale pieței economice interne („capitalismul sălbatic») are un efect nefast asupra pieței mijloacelor de comunicare, Încurajând abandonul regulilor de etică profesională de către principalii săi actori, prea puțin Îngrijorați de eventuale sancțiuni judiciare sau de discreditare În ochii publicului. Apelul la sentimente este mai constant decât folosirea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
autentic, nu îi transformă versurile în simple pastișe. Ciclurile de poeme se centrează pe o imagine sau pe un simbol. În Sărbători trupești laitmotivul este dansul, și titlurile sunt sugestive: Danț pe aproape de păcat, Melodie pentru dansul pântecului. În Vedenii sălbatice poetul recurge la imagini a căror simbolistică trimite spre peisajul autohton, ca fundal al unor ocupații ancestrale: culesul viei, poveștile ce „curg în ulcele”, „raiul turnat într-un picior de plai”, „câmpuri împușcate cu flori neîncepute”, iezii, alături de care cerul
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]