6,083 matches
-
suficient bun simț, Încât să nu distrugă imaginea de sine a adversarului; Îi repugnă lipsa de echilibru a lui Cațavencu, admonestându-l familiar pentru că nu Ține la propria demnitate („Scoală-te, ești bărbat, nu Ți-e rușine! (cu ton aspru) Scoală-te!”). Zoe are mai multă diplomație decât s-ar putea crede, dovadă și faptul că transmite informația tatonând reacția lui Cațavencu și-i dozează sarcinile pe care trebuie să și le asume acesta În cadrul manifestației publice. Atitudinea ei nu e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
surprinde prin fereastră tabloul Întrunirii opozanților - polițaiului Întreține o anume complicitate partinică și creează un climat de gașcă prin jocul de cărți. Au jucat stos, atmosfera e Încinsă, de Întrunire amicală Între bărbați, bazată pe simpatii politice: „PRISTANDA: [...] Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
la altă masă alături. Cu fața spre masa noastră și cu spatele la comèdie. Șade rezemat Într-un peș, șade, șade, șade, și se uită lung și galiș la cocoane, se uită, se... Eu, cum m-a făcut Dumnezeu cu ambiț, mă scol ca să plecăm: cocoanele nu! că să mai ședem, că Încă nu s-a isprăvit comèdia. Încep să mă-ncruntez la bagabontul și mai că-mi venea să-l cârpesc, dar mi-era rușine de lume; eu de! negustor, să mă pui
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să le aducă celor două femei pe care le Însoțește la teatru o gustare: „... merse cu damele, mama și fata, la teatru. Peste câteva minute de la ridicarea cortinei, pe când damele urmăreau cu cel mai viu interes desfășurarea comediei, el se sculă și, pretextând că merge la bufet să le aducă prăjituri și apă rece, plecă frumușel din lojă. Coborî, ieși din teatru, se aruncă Într-o birje, merse acasă, Își luă bagajul, se duse la gară și se sui În tren
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din secolul al XVI-lea (DÎ) arată că în toate contextele linearizarea sistematică este să > nu; linearizarea nu > să nu este atestată în aceste texte. (42) a. să nu știe oamini mulți (DÎ.1521: I) b. Iară cine s-ară scula, oricarele din neamul nostru, să nu aibă treabă cu această moșiie (DÎ.1594: X) c. eu, împăratul, la domneta Mihaiu voievod rogu-te, în cestu rându să nu mergi la Moldova (DÎ.1600: XXXII) În rarele situații în care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1620: 61v) (95) a. Dzeu,cinre asămănra-se-va ție?(PH.1500−10: 70v) b. Pără câ<n>du, Doamne, întorci-te pără în cu<m>plit, aprinde-se-va ca focul mâniia ta? (PH.1500−10: 76r) d. Cinre se va scula mie pre cei <ce> facu rreu sau cinresta-va cu menre pre ceia <ce> facu fărădelege? (PH.1500−10: 80v) e. Până cândrăbda-voiu voi? (CC1.1567: 84r) f. Până cându păcătoșii, Doamne, până cându păcătoșii laudă-se? (CC2.1581: 32) g.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să se întoarcă să-i vindec pre ei (NT.1648: 17r) c. Derept însă porunceaște să păzească mormântul până a treia zi, să nu cumvavină ucenicii Lui noaptea să-l fure pre El și vor zice oamenilor că s-au sculat den moarte (NT.1648: 38v) d. Carele ș-a doi ș-a trei, ce săîn voroavătocmăsc în numele Tău (DDL.1679: 43) Dislocarea infinitivului este foarte rară: (155) și așa fu a setoțimântuispre pământu (CV.1563-83: 48r; Stan 2013) Și structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la distanță. (169) în trupu se ivind(CC1.1567: 96v) (170) Deci îț făție sicriu de lemn ce nu putredește(PI.~1650: 8r) Deci unde-ț va plăcea ție loc, acolo te sălășluiaște tu și muiarea ta (PI.~1650: 6v) Scoală și ia coconul și pre muma Lui și te du în pământul lui Israil (NT.1648: 4v) 4.3.2 Dislocarea predicatului complex Un alt fenomen de dislocare discutat în bibliografie (Todi 2001: 114 pentru cronicile muntenești; Stan 2013: 283
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
afective, să ia atitudini În legătură cu Întâmplări și personaje. Avem convingerea ca lucrarea noastră oferă un prilej de consultare și dezbatere pentru colegii de specialitate și Își aduce o contribuție la perfecționarea actului de predareinvatare a limbii si literaturii romane in scoală. Autorii "CREATIVITATEA - este o stare În continuă evoluție de investigare neîntreruptă și fecundă, asemănătoare "stării generale" de care vorbesc marii matematicieni.” PARTEA I CONSIDERAȚII TEORETICO - ȘTIINȚIFICE DESPRE CREATIVITATE 1.DEFINIREA CONCEPTULUI DE CREATIVITATE "Dezvoltarea psihică nu ar fi posibilă În afara
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
asigure perfecționarea exprimării elevilor, În sensul logicii ideilor, a capacităților de a desfășura raționamente coerente și de a nuanța, Îmbogăți și exersa un vocabular suficient. În concluzie, am putea spune că exercițiile de compoziție din lecțiile de compunere desfășurate În scoală au o importanță majora deoarece:contribuie la formarea deprinderilor de a conversa, de a comunica, În mod nuanțat, cu semenii, de a vorbi În public; - sunt instrumente care asigură Însușirea conștientă și personal - creatoare a cunoștințelor de la toate obiectele de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de diureză cu doze fracționate, presupune ingestia de cantități mici de 200-300ml, la 2-3 ore interval, În cursul zilei și, obligatoriu, noaptea la culcare. Este de preferat ca prizele să fie cu o oră Înainte de masă, iar dacă pacientul se scoală noaptea pentru a urina să consume din nou, cu acea ocazie, 200ml lichid. Avantajele acestei scheme sunt evidente, evitându-se creșterile tensiunii arteriale și asigurându-se o diluție a urinii și În cursul nopții (atunci când, fiziologic, are loc o concentrare
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
93). Trecând la comune populare [chinezii, n.m.] au săvârșit o serie întreagă de abateri, au băgat acolo toate cratițele și toate oalele (sic!). S-a desființat și viața de familie, i-au băgat cum ne înjurau capitaliștii: "la cazan îi scoală cu goarna, îi duce la muncă cu goarna, îi culcă cu goarna, îi pune la instrucție la cataramă, merg pe principiul înarmării întregului popor". Foarte multe bazaconii, care compromit socialismul în lume. De cele ce se petrece în comunele populare
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu era Îngrădit cu sârmă ghimpată, nimic, dar numai În jurul orășelului puteam să ne plimbăm. Și ne-au băgat Într-o cameră mare, pe la 10 - În luna octombrie era deja Întuneric -, și am stat acolo până dimineața. Dimineața ne-am sculat, am Început să umblăm prin comună, și ne-am găsit fiecare un loc unde să intrăm, undeva unde să avem ceva deasupra capului. Încă nu era iarnă, dar era frig. Acolo n-am găsit nimic În case: nimic, absolut nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o casă de scânduri: „Stați aici și dimineață plecăm la lucru”. Acolo a rămas un cetățean, ca nu cumva să se fure - mare lucru nu aveau ce lua de la noi, că nu mai aveam nimic. Ne-au dus, ne-au sculat la cinci ca la șase să fim la locul de muncă. Erau cu noi oameni care știau să lucreze cu mașinile, știți, ca să scoată apa din minele alea - erau cu apă, dar nu erau sub pământ, ci deasupra. Se lua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mor? Mă duc”. Nu era țipenie de neamț; În tot satul erau vreo 3-4 jandarmi români. Nici nu veneau ăia acolo. Veneau așa, din când În când, și se uitau de departe. În fine, Într-o dimineață, când nu se sculase Încă nimeni, tata a intrat În sat și a Început să meargă pe la casele țăranilor să ceară ceva de pomană. N-aveau nici țăranii, că era vai de capul lor. Noroc că noi, stând acolo, În Siret, care era o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost bătuți măr și a doua zi n-au mai venit. Au fost bătuți și li s-a spus că dacă mai vin, „să știți că vă omorâm”. Cu ăștia am scăpat atunci. Și Într-o dimineață tata s-a sculat și ne-a luat pe toți... Am supraviețuit, v-am spus, că mai aducea ceva de mâncare. Ne-am dus prin pădure - ne-au explicat țăranii cum să ajungem. Nu știu ce s-a Întâmplat cu ceilalți: unora le-a fost frică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe tatăl dumneavoastră dacă a visat ceva. Vă amintiți vreun vis din acea perioadă? Mama, Dumnezeu s-o ierte, Într-o noapte, după ce s-a trezit, tata a Întrebat-o ce a visat și ea spunea: „Lasă-mă, nu mă scula, nu mă scula, visez că plec acasă”. Mi se pare interesant. Fac interviuri și cu supraviețuitori ai Holocaustului din lagărele din Germania și nimeni nu-și amintește nici un vis. Nu știu. Visul nostru era să fie bine. (decembrie 2002) „Jidanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dacă a visat ceva. Vă amintiți vreun vis din acea perioadă? Mama, Dumnezeu s-o ierte, Într-o noapte, după ce s-a trezit, tata a Întrebat-o ce a visat și ea spunea: „Lasă-mă, nu mă scula, nu mă scula, visez că plec acasă”. Mi se pare interesant. Fac interviuri și cu supraviețuitori ai Holocaustului din lagărele din Germania și nimeni nu-și amintește nici un vis. Nu știu. Visul nostru era să fie bine. (decembrie 2002) „Jidanii nu primeau nota
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai am ceva lemne, făină... - dar dacă dura mai mult... Adică era și o spaimă pe care copiii, bineînțeles, o Înțeleg mai puțin, dar oamenii maturi vedeau că lucrurile sunt foarte complicate... Cum decurgea o zi tipică În colonie? Te sculai dimineața, dacă aveai ceva de-ale gurii luai, dacă nu - stăteai, te gândeai... Puteai să ieși În ghetoul ăla, dacă voiai, te mai Întâlneai cu o fetiță și mai stăteai de vorbă, veneai acasă la prânz, dacă aveai ce să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cei care traversează pontoanele noaptea sunt În mai mare pericol decât ziua, că sunt aruncate lucrurile și oamenii care nu pot să sară În bărcile acelea, fără milă... Și atunci ne-am mutat spre fundul magaziei, iar când ne-am sculat dimineața, ce să spun, că alături de noi erau deja cadavre: erau deja oameni Înghețați... Dimineața am ieșit să ne ducem spre convoiul care urma să treacă Nistrul - aici eram Încolonați, am mers lângă tata, mama... — Erați tata, mama, bunicii? — Eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scânduri, dar eram fericiți că avem o cameră... Partea din dreapta a camerei era bombardată, era o ușă oarecare, găurile din pereți erau astupate cu cârpe, cu ziare, cumva... numai să nu sufle vântul. A doua zi dimineața, când ne-am sculat... Că era plin cu tot felul de insecte pe pereți și era ceva groaznic, era un miros groaznic, că ei ung podelele cu tot felul de Îngrășăminte... Dar eram fericiți că am ajuns acolo. Tata a reușit, nu știu de unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au plecat. Și noi ne-am speriat foarte tare. Eram Înfricoșată de ce am văzut: mâini, picioare... - am fugit și am zis că nu mai trec niciodată pe acolo... Cum decurgea o zi tipică la Djurin? — O zi tipică... Dimineața ne sculam, eram fericiți că ne sculam, beam apa aia fiartă și ieșeam după cartofi, după surcele, să fim activi, ca să fim și noi folositori părinților și ne Întorceam seara. Nimeni nu ne cerea socoteală, să ne Întrebe unde am fost, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am speriat foarte tare. Eram Înfricoșată de ce am văzut: mâini, picioare... - am fugit și am zis că nu mai trec niciodată pe acolo... Cum decurgea o zi tipică la Djurin? — O zi tipică... Dimineața ne sculam, eram fericiți că ne sculam, beam apa aia fiartă și ieșeam după cartofi, după surcele, să fim activi, ca să fim și noi folositori părinților și ne Întorceam seara. Nimeni nu ne cerea socoteală, să ne Întrebe unde am fost, ce am făcut, dacă am mâncat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era nimeni... Și, evident, nu ne-am dus lângă acei oameni ca să luăm tifos sau păduchi, că se vedea că erau de mai mult timp acolo, așa Încât ne-am plasat În zona unde era mai liber. Dimineața, când ne-am sculat, ne-am dat seama care era explicația, de ce găsisem acel loc liber: acolo erau numai cadavre - deci ne cazaserăm În zona cadavrelor. Ne-am speriat, desigur, și ne-am retras... Ei, atunci deja tata a Început să devină nervos, În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ca și mama, numai că voința lui era mai mare și era și un bărbat În plină forță. A făcut boala, tifos exantematic, și a dus-o pe picioare... Adică nu că ne-ar fi povestit, dar În timpul nopții se scula și aiura cumplit, era complet În afara conștiinței, iar dimineața pornea din nou la treabă... La Începutul anului 1943 deja, când am văzut noi că avem șanse să scăpăm, nemții au Început să se retragă... Și acum, nu că aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]