5,139 matches
-
sau a unei leziuni a unui individ infectat. Transmisia poate apărea chiar dacă nu există simptome. Herpesul genital este clasificat drept infecție cu transmitere sexuală. Acesta poate transmisă unui copil în timpul nașterii. După infectare, virușii sunt transportați de-a lungul nervilor senzoriali către corpul celulelor nervoase, unde aceștia rămân pe tot parcursul vieții. Cauzele reapariției pot include: funcția imunitară scăzută, stresul și expunerea la lumina soarelui. Herpesurile orale și genitale sunt, de obicei, diagnosticate pe baza simptomelor prezente. Diagnosticul poate fi confirmat
Virus herpes simplex () [Corola-website/Science/302362_a_303691]
-
Limba prezintă mai multe tipuri de inervație: - senzitivă: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni), prin acești nervi putem simți temperatura alimentelor; - motorie: de la perechea XII de nervi cranieni(hipogloși), acești nervi intervin în mișcările limbii în deglutiție, în masticație. - senzorială: această inervație constituie calea de conducere a analizatorului gustativ: Protoneuronul (primul neuron) căii gustative se află în ganglionii anexați nervilor VII (ggl geniculat), IX și X (ggl inferior pentru ambii nervi), dendritele lor vin la baza rădăcinii limbii, de unde vor
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
poziții în raport cu metafizica, epistemologia, etică, filosofia politică și estetică. În metafizica, Rând sprijinea realismul filosofic, si respingea ceea ce ea consideră a fi misticism sau supranaturalism, inclusiv toate formele de religie. În epistemologie, ea consideră toate cunoștințele că bazate pe percepția senzorială, a căror valabilitate o consideră axiomatica, si rațiunea, pe care o descria ca fiind „facultatea care identifică și integrează materialul furnizat de simțuri.” Ea respingea orice idee de cunoaștere neperceptivă sau "a priori", inclusiv noțiunile de „«instinct» și «intuiție» sau
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
dezideratul principal al oricărei atitudini în filosofie și resping cu fermitate modelul idealist al realității în tradiția lui Hegel. În mod deosebit este criticată teza metafizicianului englez Francis Herbert Bradley, după care realitatea nu ar fi un produs al percepției senzoriale, ci o reprezentare spirituală, în consecință neabordabilă cu mijloace de investigare științifică și inaptă de orice posibilitate de previziune. Moore susține că principala sarcină a filosofiei ar fi analiza și clarificarea semnificației noțiunilor, discutând critic afirmațiile altor filosofi. Consideră că
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
uza- tele noastre simțuri, dar nici nu acord gratuite cecuri în alb vas- tului imaginar. O bună cumpănire între constrîngă- toarea dependență de real și zona eterată a invizibilului se va dovedi finalmente mediul unde se plămădește opera și unde senzorialul nu este cu totul uitat în beneficiul exclusiv al ipoteticului. Dacă lucrurile imaginate de noi există, și există, la fel de adevărat este și faptul că ceea ce nu ne imaginăm există, de asemenea. Ce cale trebuie urmată spre a nu ne lăsa
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
create de om. Termenul estetică își are originea în termenul grecesc "aistheton" însemnând ceva capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor. În filosofie termenul este introdus de A. G. Baumgarten în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în care sunt structurate imaginile
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
își are originea în termenul grecesc "aistheton" însemnând ceva capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor. În filosofie termenul este introdus de A. G. Baumgarten în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în care sunt structurate imaginile statice și în mișcare pentru
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
aplicarea sistemelor și organismelor biologice în obținerea unor produse și servicii. Institutul de Știință și Tehnologii Alimentare definește biotehnologia ca o știință care folosește tehnicile biologice în creșterea plantelor, a animalelor sau culturilor microbiene în scopul ameliorării cantitative, calitative sau senzoriale a alimentelor derivate, a ușurării procesării lor sau a creșterii eficienței economice. Conform Societății Americane de , biotehnologia se ocupă cu studiul oricărei tehnici care folosește organisme vii, sau părți ale acestora, pentru a obține sau modifica produse, îmbunătățirea caracteristicilor unor
Biotehnologie () [Corola-website/Science/303414_a_304743]
-
sistem semiotic imanent. Nouă modalitate de formatare a lumii intens digitalizate, e spațiul simulacrului prin excelență. Cyberpunk-ul e narațiunea “modului tehnologic de a fi în lume” . "Universul virtual" nu e atât un "metaunivers", situat dincolo de simțuri, căci presupune o implicare senzorială, cât un "paraunivers", situat în vecinătatea celui real. Separarea ciberspațiului de realitatea virtuală e imposibilă întrucât ele sunt în interdependenta, chiar în suprapunere a semnificaților. Văzută că “utopie dialogica” (Frederic Jameson) această lume își conturează o poetica a genului în
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
lucruri, dintre ființă și esență, putem spune că lucrurile naturale nu-și conțin rațiunea suficientă a propriei lor existențe (esența nu include niciodată existența lucrurilor). Toate câte au existență și-o primesc de la altceva. Este deci imposibil ca prin cunoașterea senzorială a lucrurilor să avem acces direct la rațiunea lor suficientă. În plus, așa cum se află el acum, intelectul uman nu poate să înțeleagă nici măcar substanțele create imateriale, cu atât mai puțin esența substanței increate. Nu Dumnezeu este obiect prim al
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
înțeleagă nici măcar substanțele create imateriale, cu atât mai puțin esența substanței increate. Nu Dumnezeu este obiect prim al cunoașterii noastre, ci creaturile Sale, deci „quidditatea” lucrurilor materiale; de la acestea trebuie să pornim . Ființa lui Dumnezeu nu ne este nici accesibilă senzorial nici evidentă prin natura conceptelor pe care intelectul le abstrage din senzații. Natura gândirii noastre nu are acces direct la ființa infinită. Este necesar un efort prin care intelectul să interogheze experiența, să cunoască esența pentru a deduce existența ființei
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
fără a judeca, cum sunt lucrurile materiale (pietrele), având înclinații necesare orientate spre autoconservare. Plantele, de exemplu, au asemenea înclinație. Animalele, pe de altă parte, au apetit natural pe care însă și-l exercită fără judecată. Ele au o cogniție senzorială dedicată în întregime obținerii scopurilor conjuncturale, dependente de circumstanțele accidentale. Înclinația naturală și percepția senzorială îi permit animalului să caute ceea ce i se potrivește, să se îndepărteze de ceea ce îi dăunează și să se opună obstacolelor. Omul are în plus
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
de exemplu, au asemenea înclinație. Animalele, pe de altă parte, au apetit natural pe care însă și-l exercită fără judecată. Ele au o cogniție senzorială dedicată în întregime obținerii scopurilor conjuncturale, dependente de circumstanțele accidentale. Înclinația naturală și percepția senzorială îi permit animalului să caute ceea ce i se potrivește, să se îndepărteze de ceea ce îi dăunează și să se opună obstacolelor. Omul are în plus intelectul sau facultatea de judecare ce îi permite să acționeze independent de înclinația naturală sau
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
individul (în timp și spațiu) pentru a lua contact și cunoștință despre „altceva” și, reîntorcându-se, aduce mesajul informațional. 3. precogniția - ghicirea viitorului sau a unor fapte și lucruri ascunse. 4. retrocogniția (postcognitia) - ghicirea trecutului. 5. percepția dermato - optică - impresia senzorială transmisă de la distanță, telestezie 6. extracorporalitatea 7. radiestezia - capacitatea de a identifica resurse subterane. 8. interacțiuni om - plante, om - animale 9. înregistrarea gândurilor 10. fenomene la limita vieții 1. Transmutația atomică de slabă energie ( efectul Kervran) 2. poltergeist - mișcarea în
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
ceva la nivelul speculațiunii). Și la Aristotel apare termenul de gândire speculativă atunci când este vorba de divinitate, de transcendență. Immanuel Kant (1724-1804) - face distincția între sensibilitate și intelect, și între intelect, rațiune și speculațiune. Intelect - se referă la obiectele perceptibile senzorial, la stări de fapt și la situații obiectuale. Rațiune - se ocupa cu formele gândirii, referitoare la esența lucrurilor individuale exprimabile prin cuvinte articulate. Esența se refera la ce este-le lucrului individual; nu e vizibilă, ci conceptibilă, de aceea are
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
proprietăți ale obiectelor sensibile și la relațiile între acestea. Obiectele sunt : - naturale: piatră, frunză, astrele, planetele, galaxiile (objacio - a sta în față, a se opune, a sta la baza senzațiilor și percepțiilor); Nu există obiecte care să nu fie perceptibile senzorial (perceptibil senzorial = a putea fi recepționate cu cel puțin unul din cele cinci simțuri). Proprietățile sunt legate de obiecte. Aristotel: Proprietățile sunt obiecte. Proprietățile sunt de două tipuri: permanente și accidentale. Relațiile sunt raporturi între obiecte sau între obiecte și
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
obiectelor sensibile și la relațiile între acestea. Obiectele sunt : - naturale: piatră, frunză, astrele, planetele, galaxiile (objacio - a sta în față, a se opune, a sta la baza senzațiilor și percepțiilor); Nu există obiecte care să nu fie perceptibile senzorial (perceptibil senzorial = a putea fi recepționate cu cel puțin unul din cele cinci simțuri). Proprietățile sunt legate de obiecte. Aristotel: Proprietățile sunt obiecte. Proprietățile sunt de două tipuri: permanente și accidentale. Relațiile sunt raporturi între obiecte sau între obiecte și proprietăți. În măsura în care
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
psihic doar în anumite condiții), caracter de amenințare permanentă pentru individ și caracter negativ al consecințelor agenților stresori. Există două categorii de agenți stresori: unii care acționează pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agenții psihogeni) și stimulii senzoriali externi, care devin agenți stresori psihici veritabili atunci când bombardează repetat scoarța cerebrală și când au intensitate peste medie. Parametrii de acțiune ai unui agent stresor: intensitate, durată, repetabilitate, noutate și bruschețe. Asupra individului acționează constelații de agenți stresanți. Clasificarea agenților
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
sintaxe logice în care sunt admise doar tautologiile (propoziții analitice) și propoziții de experiență de forma „x are proprietatea z” , prin care se descrie experiența empirică. Potrivit lui Carnap, numai termenii care alcătuiesc propoziții de experiență (propoziții prin care exprimăm experiența senzorială) au semnificație. Mai mult, numai propozițiile de experiență, a căror valoare de adevăr sau falsitate poate fi verificată prin confruntarea cu experiența empirică, au sens. Rezultatul analizei lui Carnap este acela că filofosia speculativă (de exemplu metafizica) este fundamentată pe
Rudolf Carnap () [Corola-website/Science/304160_a_305489]
-
lucru despre un lucru”. Antistene susținea că unui lucru nu i se poate atribui nici un epitet, nu putem afirma propoziția „omul este bun” ci doar „omul este om” și „bunătatea este bună”. Concluzia lui Antistene este că există doar individualul senzorial și nu concepte generale. În "Metafizica", Aristotel se referă la simplicitatea teoriei lui Antistene, teorie din care rezulta că aproape orice propoziție este adevărată iar definiția conceptului imposibilă. Reprezentanții cinismului sunt: Antistene, Diogene, Crates, Hipparchia, Metrocle, Monimos și Onesicritos. Școala
Cinism () [Corola-website/Science/304208_a_305537]
-
formă spiralată și conține membrana bazilară, a cărei rezonanță este diferită pe lungimea sa, depinzând de frecvența undelor sonore. La suprafața membranei bazilare se află un strat celular cunoscut sub numele de organul lui Corti, care este format din celule senzoriale (cili). Vibrațiile care trec prin canalul cochiliar pun în mișcare membrana bazală și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele către d, unde acestea din urmă vor fi transformate în senzații auditive
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
bazilare se află un strat celular cunoscut sub numele de organul lui Corti, care este format din celule senzoriale (cili). Vibrațiile care trec prin canalul cochiliar pun în mișcare membrana bazală și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele către d, unde acestea din urmă vor fi transformate în senzații auditive. Păianjenii au Urechile reptilelor au doar un oscior (ciocănașul), spre deosebire de cele ale mamiferelor, care au trei. Probleme cu urechea sau sistemul de
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
fost enunțată ideea că sentimentul de bine și de veritabil, trăit în transa provocată de un ritual care comportă un element repetitiv (rugăciune, mantra, sunet ritmat și dans), se datorează unei inhibiții a funcțiunilor logice printr-un bombardament cu stimuli senzoriali (auditivi, vizuali, tactili, motori), fapt ce elibera conștiința de delimitările spațiale, temporale și corporale. Pierderea acestor repere spațio-temporale dă astfel persoanei impresia "fuzionării cu Divinitatea", "cu Universul", ceea ce e numit "sentimentul oceanic al experienței mistice" (d'Aquili). Imageria medicală modernă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
arăta ce se întâmplă în creierul uman în timpul unui ritual susținut. Experiențele lui Newberg din anii 1990 au demonstrat că, într-adevăr, în timpul meditației budiste sau rugăciunii creștine se activează într-o primă etapă talamusul (poarta de intrare a informațiilor senzoriale) și lobul prefrontal (sediul atenției), alături de sistemul limbic (responsabil de emoții). Într-o fază ulterioară, supraabundența de informații senzoriale induce hipotalamusul și hipocampul să inhibe regiunea lobilor parietal și temporal drept, unde se găsește sediul percepției limitelor noastre corporale, al
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
că, într-adevăr, în timpul meditației budiste sau rugăciunii creștine se activează într-o primă etapă talamusul (poarta de intrare a informațiilor senzoriale) și lobul prefrontal (sediul atenției), alături de sistemul limbic (responsabil de emoții). Într-o fază ulterioară, supraabundența de informații senzoriale induce hipotalamusul și hipocampul să inhibe regiunea lobilor parietal și temporal drept, unde se găsește sediul percepției limitelor noastre corporale, al contactului cu mediul și al conștiinței de sine. În rezumat, în astfel de stări, sistemul cerebral al atenției și
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]