5,099 matches
-
Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică", în: M. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe", în GALR, I, p. 332−357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], "Categoria diatezei", în GALR, I, p. 480−482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p. 1. 12 În această lucrare, am adoptat definiția ergativității dată de Dixon (1994), precum și tipurile de ergativitate propuse de acest autor. Alegerea nu a fost, desigur, întâmplătoare: Dixon descrie ergativitatea, mai ales din punct de vedere tipologic, dar și sintactic, nu din perspectiva lingvistului de birou, ci din aceea a omului care a făcut eforturi enorme de a învăța unele dintre aceste limbi, pentru a putea intra în contact cu vorbitorii lor. Acest lucru nu înseamnă că, deși acceptat și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
necesară, pot fi utile pentru o prezentare generală a fenomenului de care mă ocup. 13 Dixon (1994: 33−34) înregistrează și alte limbi în care marcarea are bază semantică sau care combină marcarea pe baze semantice cu cea pe baze sintactice: folopa (Papua Noua Guinee), wakhi/waxi (limbă sud-est iraniană). 14 Oyharçabal (2000) vorbește, referindu-se la limba bască, despre codificare nominală (prin caz, postpoziții, particule, topică) și codificare verbală (prin acord). 15 E. Woolford, "More on the Anaphor-Agreement Effect", Linguistic Inquiry, 30
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dakota etc. 23 Alte limbi de același tip înregistrate de Dixon (1994: 80−81) sunt: cecena, ingușa, acehnese, baniwa do içana, hokan, tsova-tush, crow. 24 Dixon (1994: 91−93) prezintă o serie de limbi în care categoria numărului influențează relațiile sintactice: arabana, kalaw lagaw ya, ciukotă, gumbaynggir, diyari, gahuku, warlpiri. 25 Situația din limba dyirbal, în pofida diferențelor genetice și structurale foarte mari, ridică un semn de întrebare asupra naturii și a caracteristicilor cazului acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru citirea "Tata s-a întors". 41 Citirea "Mama s-a întors" nu este permisă în cazul acestui exemplu, ceea ce subliniază că nici complementul de agent, funcție pe care o ocupă nominalul mama în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în cartea din 1994 (în mod paradoxal, Ergativity a apărut în același an cu L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
paradoxal, Ergativity a apărut în același an cu L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
distincția dintre cazurile locale și cazurile nonlocale nu e riguroasă. 60 Vezi Stan (2005: 146). 61 Lingvist rus din secolul al XIX-lea. 62 Conform acestei distincții (Anderson 1971: 3), nominativul latinesc, specializat pentru marcarea subiectului, este un caz pur sintactic, pe când acuzativul apare în ambele ipostaze: sintactic (Romam videre 'a vedea Roma') și local (Romam ire 'a merge la Roma'). 63 T. Givón, "Typology and Functional Domain", Studies in Language, 5, p. 163−183, apud Palmer (2007 [1994]: 174). 64
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu e riguroasă. 60 Vezi Stan (2005: 146). 61 Lingvist rus din secolul al XIX-lea. 62 Conform acestei distincții (Anderson 1971: 3), nominativul latinesc, specializat pentru marcarea subiectului, este un caz pur sintactic, pe când acuzativul apare în ambele ipostaze: sintactic (Romam videre 'a vedea Roma') și local (Romam ire 'a merge la Roma'). 63 T. Givón, "Typology and Functional Domain", Studies in Language, 5, p. 163−183, apud Palmer (2007 [1994]: 174). 64 M. Shibatani, "Passives and Related Constructions", Language
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, 19, The Syntax of Pronominal Clitics, New York, Academic Press, p. 65−95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o relație directă cu un nume în acuzativ; nu este obligatorie prezența acuzativului în context, ci capacitatea construcției verbale de a se construi cu un acuzativ. Tranzitivitatea este o caracteristică pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o propoziție, a doua este realizată ca Ac./Erg.; c) Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a argumentelor se poate determina întotdeauna pe baza sensului verbului. 2 D. M. Perlmutter, "Impersonal Passives and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Fourth Annual Meeting of the Berkeley Linguistic Society, p. 157−189. 3 D. M. Perlmutter, P. M. Postal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dormit de Henric VIII'. Acest tip de structură există și în limba română: Ion a locuit în această casă/ Această casă a fost locuită de Ion. 9 Deși în unele limbi în care diferența dintre inacuzative și inergative este vizibilă sintactic se consideră că verbele psihologice sunt inacuzative − Roberts (2007: 160) arată, de pildă, că în engleza veche, verbele psihologice aveau construcție inacuzativă − criteriile semantico-sintactice de stabilire a inventarului de verbe inacuzative din română exclud verbele psihologice, vezi infra, 3.3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tare", iar principiul selecției argumentelor nu se poate aplica limbilor ergative, în măsura în care noțiunea de subiect este relevantă pentru acestea (vezi Capitolul 2, 4.1.2.). 71 Acest exemplu ilustrează, o dată în plus, că verbe cu același sens pot avea comportament sintactic diferit de la o limbă la alta: engl. calve este inergativ, pe când rom. a cheli este inacuzativ. 72 A. E. Goldberg, Constructions: A Construction Grammar Approach to Argument Structure, Chicago, University of Chicago Press. 73 R. Jackendoff, "Twistin' the Night Away
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de inacuzativitate, ci un fenomen care afectează în măsură diferită unii dintre membrii clasei (fără a fi legat de o anumită subclasă semantică). Adoptând soluția existenței inacuzativelor primare și a celor derivate, alternanța cauzativă nu poate fi considerată un test sintactic. 104 R. M. W. Dixon, "A Typology of Causatives: Form, Syntax, and Meaning", în: R. M. W. Dixon, A. Aikhenvald (eds.), Changing Valency: Case Studies in Transitivity, Cambridge, Cambridge University Press, p. 30−83, apud Gerner (2007: 151). 105 B.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Greutatea cărții a rupt masa, subiectul este eventualitatea statică. 129 Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55 Ergativitatea din perspectivă tipologică 278 Adina Dragomirescu 61 De la tipologie la sintaxă 199 Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative 225 Teste sintactice de delimitare a clasei 243 A fi și a avea 245 Concluzii 275 Limbi ergative 277 Inventarul verbelor inacuzative/ergative 350 339
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
afirmăm că nici Noua Bucătărie Franceză nu este una inocentă, care cultivă doar naturalețea culinară. Înstrăinarea de materia primă se face la fel de sistematic, numai că, în gramatica practicii culinare, ea nu mai are loc la nivelul morfologic, ci la cel sintactic. Bucătăria chineză lucrează direct asupra fiecărui ingredient, modificându-l radical în raport cu starea sa primară, naturală, iar școala lui Escoffier obține același efect de înstrăinare prin mascarea alimentului; ambele demersuri se produc la nivelul ingredientelor, adică al „cuvintelor“ care alcătuiesc preparatul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de tip discreționar). Pe măsură, însă, ce politicile publice de ajustare se perfecționează, se instalează o dominanță a intervențiilor non discreționare inițiale, urmate tot de intervenții non-discreționare. Așadar, prin structura unei politici guvernamentale de ajustare vom înțelege, de fapt, structura sintactică a acelei politici. Acest lucru nu este întâmplător dacă luăm în considerare faptul că mecanismul de transmitere a impulsului de orice fel în economie este, în ultimă instanță, o chestiune de sintaxă. Prin urmare, observăm faptul că avem o echivalență
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de la București. Discursurile erau Întotdeauna, la cererea părții române, pregătite dinainte, nu se improviza, și nu se improviza, În primul rînd, deoarece Nicolae Ceaușescu era incapabil să improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punctul de vedere sintactic, dar și un prost orator din punct de vedere al exprimării, cu o vorbire sacadată și deficientă. Nu era un om limitat ca inteligență. Era un om limitat ca formație intelectuală. Și, natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
silabe la capăt de rând * Folosirea corectă a accentului în limba română Morfosintaxa * Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea, topica * Fraza. Propoziția principală și propoziția secundară/subordonată. Elementele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea, topica * Fraza. Propoziția principală și propoziția secundară/subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent * Propoziția și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea, topica * Fraza. Propoziția principală și propoziția secundară/subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent * Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție Scrierea funcțională * Tipuri de scrisori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]