6,897 matches
-
la IPI; acum e la Timișoara. S.B.: Apare într-o ședință de partid subiectul. Dar cu Vasile Miftode? D.T.: A fost oprit la catedră la UAIC, la Istoria Filosofiei. De la Miftode Vasile chiar am învățat metode și tehnici de cercetare sociologică. Era un om care umblase prin Franța, făcuse niște stagii împreună cu profesorul Dumitrescu. Era la facultate un nucleu care iniția cercetări sociologice: el, Bourceanu, Neculau. Mie chiar mi-au plăcut seminariile susținute de Bourceanu, am rămas foarte apropiat de el
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la catedră la UAIC, la Istoria Filosofiei. De la Miftode Vasile chiar am învățat metode și tehnici de cercetare sociologică. Era un om care umblase prin Franța, făcuse niște stagii împreună cu profesorul Dumitrescu. Era la facultate un nucleu care iniția cercetări sociologice: el, Bourceanu, Neculau. Mie chiar mi-au plăcut seminariile susținute de Bourceanu, am rămas foarte apropiat de el. S.B.: Mai departe. D.T.: Pe Movilă Mitu și pe Popescu Tiberiu i-am întâlnit în catedră, dar nu am avut tangențe cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
anecdote, cu istoria anecdotică a filosofiei, cu întâmplări din viața privată a marilor filosofi. A terminat facultatea la București. A rămas în "memoria amfiteatrelor", ca să citez o carte de-a sa. S.B.: Pe Petre Dumitrescu l-ați avut la doctrine sociologice contemporane. D.T.: Am mai vorbit de el. Era absolvent de București prin '60, într-o promoție foarte bună, coleg cu Gheorghe Vlăduțescu. Era un profesor foarte bun, a prins o bursă în Franța, era documentat, informat. Mai ieșea din curs
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Era absolvent de București prin '60, într-o promoție foarte bună, coleg cu Gheorghe Vlăduțescu. Era un profesor foarte bun, a prins o bursă în Franța, era documentat, informat. Mai ieșea din curs, dar studiase, el ne-a învățat doctrine sociologice. Orientat, pe linie, dar știa doctrine. S.B.: Dar Raveica cum era în relația cu partidul? D.T.: Stătea în fundul sălii, la ședințe - am stat și eu de câteva ori cu el; era un grup acolo cu Știrbăț și cu cei mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
conducere: senat, consiliu profesoral. O altă problemă discutată este raportul dintre generații și promovarea cadrelor didactice". Gheorghe Platon cere sprijinul organelor de conducere pentru soluționarea problemei Analelor. Adrian Neculau vorbește despre înființarea unei stații pilot în cadrul unei întreprinderi pentru practica sociologică și face demersuri pentru publicarea volumului III al lucrării Sociologia în acțiune. Și Grămadă susține reînființarea Analelor. D.T.: Problema Analelor a fost una recurentă. S.B.: Știți cumva când s-a reușit reînființarea fasciculei filosofie a Analelor? D.T.: Cred că pe la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
1. "Studiul privind rezultatele cercetării științifice în domeniul tehnicii și gradul de orientare a acesteia în producție. Termen: 30 ianuarie. Colectiv: Acad. Cristofor Simionescu, Mihai Todosia, Constantin Huiu, I. Porumbescu, Ion Grigoraș, Petre Dumitrescu, Ermil Larger. 2. Studiu statistic și sociologic privind gradul de cuprindere în învățământ a populației de vârstă școlară. Termen: 20 martie. Colectiv: Gribincea Leonid, Alexandrescu Elisabeta, Oharciuc Marian, Radu Aurel, Karețki Aurel. 3. Analiză asupra modului în care organele și organizațiile de partid din județul Iași au
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de idei în lumea contemporană. Erau și niște recomandări, dar erau și cărți traduse ale unor mari autori. S-a înființat Editura Politică, cu Seria "Idei contemporane", care era excelentă. Plus că mai veneau Bourceanu, Carpinschi, Todosia în domeniile economic, sociologic și politologic și puneau în discuție variate teorii și doctrine. S. B.: Ce notă dădea doctrinei marxiste? Ei erau declarați marxiști. D. T.: Todosia nu a fost dogmatic și avea o calitate: prezenta substanța fiecărei doctrine economice așa cum era ea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
uri, nu mai spun „provocări“, ci challenge-uri. 3. Managerul. E o anexă la powerpoint. E expert. Îți arată statistici, grafice colorate, analize de perspectivă. Știe. N-are timp de pierdut. Îți livrează platitudini și bun simțisme, pe bază de studii „sociologice“, evaluări de manual și scamatorii probabilistice. A învățat lucruri clare și definitive. Știe reguli. Toate regulile. Nu poate fi contrazis. Lucrează pe bani, să ne-nțelegem! Nu e prostul nimănui. Nu acceptă bla-bla-uri intelectuale. Un text se judecă după lungime
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ar constrînge toate elementele împerecheate la origine să se îndepărteze. De aici decurg o serie de consecințe : pe plan cosmologic, imposibilitatea de a concilia niște extreme care, în pofida unui vis nostalgic, nu vor putea fi niciodată gemene, iar pe planurile sociologic și economic, o permanentă oscilare, în exterior între război și comerț, iar în interior între reciprocitate și ierarhie. Dintre aceste bipartiții în serie, cea dintre albi și indieni reține în special atenția. Dacă vom consulta primul mit brazilian care a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pe bărbații adulți, pînă acolo încît în satele cel mai greu afectate nu se număra decît o femeie la doi sau trei, uneori chiar patru bărbați. Apărută, se pare, la începutul secolului XX, maladia kuru a avut așadar și consecințe sociologice : scăderea poligamiei, proporție crescută de bărbați celibatari și de văduvi capi de familie, o mai mare libertate a femeilor în alegerea unui partener de viață. Dar, dacă maladia kuru este de origine infecțioasă, mai era nevoie să se găsească și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
că la orele cutare fix, îmi iau geamantanul și plec. Până la plecarea în Suedia s-au mai petrecut două evenimente, aparent neînsemnate, despre care aveam să aflu mult mai târziu. Printre studenții noștri, catedra de pedagogie a împărțit niște fișe sociologice cu un chestionar ce trebuia completat și predat nesemnat în care să fie consemnate și evaluate aprecierile lor despre fiecare profesor și orele de cursuri și seminarii pe care le ținea în anul care se încheia. La Geografie, punctajul maxim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lor; ... b) propune Guvernului programe privind ameliorarea continuă a condițiilor de viață a persoanelor vârstnice; ... c) urmărește aplicarea reglementărilor legale privind persoanele vârstnice și sesizează organele competente despre abaterile constatate; ... d) formulează teme de cercetare și contractează elaborarea de studii sociologice privind viața persoanelor vârstnice cu instituții și unități specializate în domeniu, realizează analize proprii și elaborează puncte de vedere referitoare la îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice; ... e) avizează proiecte de acte normative care privesc persoanele vârstnice, avizul fiind
LEGE nr. 16 din 6 martie 2000 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127356_a_128685]
-
o unitate confederativă (cu toate provocările care decurg de aici asupra canonului fundamentelor sale politice, elaborate pe temeiul suzeranității naționale), Europa viitorului va trebui, așadar, să găsească înțelepciunea și resursele de a construi și un nou cetățean. Este nevoie așadar, sociologic majoritar, de un nou actor social capabil în mod autentic să se deschidă față de un "celălalt" privit într-o grilă relațională partenerială. Nimeni nu va mai fi izolat de nimeni, iar cine se va insulariza mai departe se va adînci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
speranță socială angajantă ("are rost" să pornească o acțiune comunitară), se automotivează, simt și știu că "merită" să aibă inițiative sociale, economice, politice, pentru că ele vor avea un ecou stimulativ, sporindu-le resursele comunitare. Din nefericire, societatea românească contemporană trăiește sociologic majoritar la limita subzistenței, fapt ilustrat convingător de către conținutul barometrelor de opinie publică și al altor cercetări românești de amploare în intervalul 1993-2010, conturînd un pattern existențial precumpănitor dezangajant. Un alt factor relevant este reprezentat de instituțiile politice, structurate în funcție de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunitară naturală împotriva încălcării libertății, în schimb, în cazul celorlalte, subiectul individual și colectiv este covîrșit de o societate discreționară, în fața căreia rămîne fără replică (și care îngăduie acesteia din urmă să-și extindă continuu supravegherea și supunerea). Un "indicator" sociologic elocvent este "familiarizarea cu gunoiul de lîngă noi", care devine o expresie socială a însușirii nesimțirii publice ca formă de firesc interpersonal într-o societate în care subiectului social nu-i mai rămîne decît soluția derizorie a victimizării. În sfîrșit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experiența persistentă a nerînduielii, a neașezării, precum și rememorarea unor raporturi dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură reușita individuală "în fața celorlalți", precum și "izbînda grupului" nu sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
retractil, pe baza principiului asumat implicit: Putem vorbi oricît, o facem degeaba, că oricum nu ne ascultă nimeni pe noi". Așadar, anticipăm, ipotetic, că țările în care speranța socială este deficientă (Gavreliuc, 2008) în care, la nivelul opiniilor, subiecții apreciază sociologic majoritar că "nu are rost" să te lansezi într-o solidarizare comunitară și să te angajezi public în favoarea unei cauze (iar România se încadrează, neîndoielnic, în acest registru) ar manifesta o rezervă importantă în valorificarea eficientă a discuției de grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diversitate interși intranațională din punct de vedere cultural, după cum pot fi semnalate numeroase subculturi în cadrul culturilor naționale, acestea din urmă putînd fi calificate doar convențional ca fiind omogene și lipsite de contradicții interne. Totuși, prezumția de omogenitate are un suport sociologic consistent, căci s-a remarcat dincolo de orice dubii că la nivel macrostructural, reprezentanții anumitor națiuni activează comportamente sociale specifice față de cei ai altor națiuni, care pot fi evidențiate ca tendințe medii pe eșantioane și care permit comparații pe dimensiunile respective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ediție a cărții sale Culture and organization: Software of the mind (2001), G. Hofstede a adăugat și o a cincea pereche de dimensiuni: perspective pe termen lung/scurt. Dacă primul pol al acestui continuu (PTL) descrie culturile alcătuite din subiecți sociologic majoritar orientați spre moderație, spirit adaptativ, orientarea spre recompense viitoare, cel de-al doilea (PTS) lămurește cum opțiunea implicită a membrilor societății este spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca unii (puțini sociologic) subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național. în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezvoltare. 7.5. Modelul psihoantropologic realizat de A. Fiske într-un demers sintetic de amploare, profesorul Alan P. Fiske, de la Departamentul de Antropologie al Universității California din Los Angeles (1994, 2000, 2007) a realizat o sinteză a studiilor antropologice și sociologice privitoare la dimensiunile culturale și la relaționările interpersonale și grupale care derivă din acestea, evidențiind patru forme elementare ale relațiilor sociale: împărtășirea cu "celălalt" (communal sharing), care descrie relația în care oamenii tratează diadele sau grupurile din care fac parte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele mai relevante resurse în managementul intercultural. 7.8. Modelul dimensiunilor culturale rezultat din proiectul World Values Surveys (WVS) Harta cea mai cuprinzătoare a unor dimensiuni culturale specifice elaborate în urma unor studii la nivel structural societal, cu o metodologie precumpănitor sociologică, a fost realizată de către echipa coordonată de către profesorul Roland Inglehart (1997) și colaboratorii săi (Inglehart, Norris, 2004; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010), în cadrul celui mai amplu proiect de cercetare a valorilor culturale la nivel mondial: World Values Surveys. Profilul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață funcțională, au ajuns la un nivel fără precedent al prosperității și echilibrului societal și biografic, depășind nevoile primare de subzistență, ele au ajuns să producă un tip sociologic majoritar care rîvnește la mai mult decît achizițiile materiale de prim ordin (hrană, securitate fizică și economică), care reprezentau cîmpul de luptă al generațiilor precedente (ce trecuseră prin crize structurale, războaie, foamete). Astfel, pe ansamblul lumii, culturile naționale se distribuie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
istoric, care țin de un anumit set de atitudini sociale fundamentale asumate implicit și de un anume ansamblu valoric asistențial. însă atunci cînd se studiază "patologiile" sistemului, se realizează precumpănitor o analiză (inter)individuală (strict psihologică) sau una structurală (strict sociologică). De aceea, o abordare care să aducă laolaltă registrele individual (personal), structural (societal), organizațional, dar și, mai ales, cultural pare a fi necesară și urgentă. Astfel, în sinteza de față am urmărit diagnoza sănătății organizaționale din mediul educațional prin intermediul modelului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în rețelele sociale eficace. De asemenea, relația negativă dintre cinismul social și independență (r = -0,29, p < 0,05) indică și la nivel interpersonal "chemarea" către interdependență, cu atît mai pregnantă cu cît înclinația cinică este mai pronunțată. Astfel, personajul sociologic majoritar din mediul educațional se arată a fi angajat în relații manipulative (corelația între cinism social și Mach este r = +0,41, p < 0,01), încărcate de suspiciune, ca o altă expresie indirectă a neîncrederii generalizate asumate. Corelația pozitivă dintre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]