6,537 matches
-
București, a luat contact cu mine, și-a luat toate informațiile și recomandările și în toamna anului 1935 eram cu bagajele gata pentru a porni spre SUA. Americanii (SUA) sunt foarte grijulii. Nimeni nu aplică mai mult ca ei dictonul: „socoteala bună face amiciție bună”. Mă prezint la legație pentru îndeplinirea formalităților. După ce le arăt că sunt invitatul și bursierul fundației Rockefeller, o domnișoară se prezintă cu un lung formular-chestionar. - Sunteți căsătorit? - Da. - Plecați cu soția? - Încă nu știu. Aștept răspunsul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din insula mare a Brăilei. Dar aceștia de aci, sunt departe de a fi harnicii oameni ai bălții brăilene. Aceia i-au speriat pe nemți prin puterea lor de muncă, prin sobrietatea lor, prin inteligența lor. Am făcut cuiva, odată, socoteală de munca băltărețului. Muncea toată ziua cu năvodul la pescuit. Noaptea pe la ora 9, venea cu carul de pește la Vîlciu, la cântărit peștele și luarea avizului. Încărca peștele în lotcă și pleca cu el la vale la Brăila, cale
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam în schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de neconceput, întrucât o treime din recoltă reprezenta mult. Eu însă nu făceam socoteala în bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime din suprafață. Sistemul îmbrățisa cu totul alt aspect. În plus eram acoperit în anii slabi, nefiind legat de o arendă fixă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
sau cu Vînătoarea de lupi. Personajul, până atunci mască a sfâșierii interioare, un Raskolnikov, nici mai mult nici mai puțin, s-a zburlit cu toată trufia lui de scriitor român de succes și a spus ca n-are de dat socoteală decât propriei conștiințe. Mă gândesc că pentru a mărturisi lucruri atât de jenante pentru sinele tău cel mai profund și ascuns, măcar la nivelul anului 1988, ca acelea pe care neîntrebat, Alexandru Paleologu i le dezvăluie lui Stelian Tănase, trebuie
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de închisoare a lui Nicolae Mărgineanu a apărut printre primele, prin grija familiei, destul de curând după decembrie 1989 (Amfiteatere și închisori, Dacia, 1991). Ea s-a remarcat de la apariție prin calitatea specială a depoziției, aparținând unui psiholog și putând da socoteală de impactul recluziunii asupra psihicului uman nu bizuindu-se pe intuiție ci pe experiența și competența profesională. Zece ani mai târziu, la Fundația Culturală Română îi apăreau Mărturiile asupra unui veac zbuciumat, care conțineau nu doar memoriile de închisoare ci
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
interioritate, schimbarea autentică este precedată întotdeauna de un moment de strângere la sine, de revizuire totalizatoare, de punere în bună ordine a vechiului, de așezare a lui în ultimele cadre definitorii. Apariția noului este precedată de o prealabilă încheiere a socotelilor cu starea anterioară. Toate aceste operații (adunarea la sine, perspectiva întregului, înglobarea, depășirea, trecerea dincolo de acest întreg) umplu universul viu al interiorității, punctând adaptarea inerentă ipostazelor sufletești aflate în zona intermediară dintre două stadii de dezvoltare. Ele compun planul general
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
6 morți; ziarul străin care a indicat cel mai mare număr de decese produse de mineriadă a fost La Repubblica - 21 de morți (și 650 de răniți). Estimările mele indică însă o cifră și mai mare, dacă sunt puși la socoteală și cei care au decedat în urma maltratării lor de către polițiști, foști membri ai Securității și mineri: în jur de 40 de morți (și peste 1.000 de răniți). Societatea românească se află și actualmente în criză morală, atât timp cât, la mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fi ele sancționate. Primul grad de vinovăție ar fi reprezentat de membrii fostului aparat de represiune care au amenințat, intimidat, batojocorit, maltratat, torturat ori chiar ucis: este limpede că aceștia se cuvin a fi chemați în instanță pentru a da socoteală în privința vinovăției lor concrete. Lor li se alătură colaboratorii multiinstituționali ai fostei Securități care au participat de facto la privarea de libertate și la detenția unor prizonieri de conștiință. Cel mai pregnant exemplu pentru acești colaboratori ai torționarilor ar fi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ea este legată în modul cel mai intim cu viața. Există în spatele creației poetice și al artelor plastice o artă de a trăi, în care experiențele vieții sînt adunate într-o intuiție practică. Ea nu înseamnă o încheiere științifică a socotelilor, deși cunoașterea științifică, ce s-ar cuveni să-i stea la dispoziție, se poate întrețese în ea. Marele humor ne trimite dincolo de orice experiență limitată și, de asemeni, dincolo de orice imagine pe care o poate configura fantezia. El folosește ca
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
stare devine cu ușurință o încheiere pentru viață și acțiune. În însăși noțiunea de sentiment total, nu este însă conținut faptul că el trebuie să fie o încheiere definitivă. Aceasta poate însemna foarte bine numai o oprire pe drum, o socoteală practică, necesară ca să-ți poți continua existența, arătînd că trăirile trecutului sînt profitabile pentru viitor. Mai este importantă însă, pe lîngă asta, în contextul în cauză, și o situație de un interes psihologic general. Un sentiment total are, în esență
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu defecte. Unele au numai tartajul, fără file. Altele sunt tipărite pe file mai mici decât coperta, au caractere deosebite, sunt cu paginile murdărite de cerneală tipografică. Mă enervez. Când cer un exemplar ca să-l duc directorului, să-i cer socoteală, D. nu mai găsește teancul. L-a ascuns!? Exasperat iau niște ghivece cu pământ și le trântesc pe podele. De abia atunci mi se mai dau cărți pe care le pot arăta ca probă... Dar gâlgâi de indignare... și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
prin roșul aprins al vinului spaniol Rioja, prin înșelătorul Barolo, și popularul Lambrusco, și prin acele vinuri nepretențioase din cârciumioarele de pe malul Dunării și din Alsacia, cafenelele din Valais sau barăcile de pe plaja Estoril. Fără să-i mai pun la socoteală, deși șovinismul mă obligă, pe regii noștri, prinții și ducii de Burgundia și Bordeaux care precedă prin grandoare toată această mulțime burgheză sau țărănească de carafe, ulcioare, tigve și sticle cu vin provenit din vastele vii milenare... CONCLUZII "VINUL" CARE
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
supraviețuitori au reușit să transforme România într-o democrație care funcționează destul de rezonabil și într-o economie de piață. 5. Care sunt succesele cele mai notabile înregistrate de România și Europa de Est în ultimele două decenii? Guvernul este responsabil și dă socoteală publicului, atât prin alegeri cât și prin presă. Oamenii pot face bani și au posibilitatea să aleagă cum doresc să-și ducă viața. 6. Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? Sfera socială. Familiile rămân mult
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ceea ce i-a izbutit Estoniei (recăpătarea unei culturi politice cu susținutul ajutor al Finlandei) nu i-a reușit Letoniei și așa mai departe. În plus, există și riscul de a compara cantități incompatibile, iar dacă mai încercăm să punem la socoteală și Rusia situația se complică și mai mult. 7. Care ar fi problemele pe care țara și regiunea trebuie să le adreseze în viitorul apropiat? Reforma aparatului administrativ de stat ar fi o primă urgență. Imediat legat de aceasta ar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
acolo la prins de viermoloi. Zâtul e cel care te pândește din spatele copacilor, pe viscol cumplit, când mai curând ți-ai săpa drum prin zăpadă spre izbă, dar tu trebuie să copiezi poemele lui Fiodor Kuzmici... Dacă mai punem la socoteală faptul că vederea iubitei face ca mândrețea ta de coadă să se zbată ca un șoricel, asociind frica excitației, cine naiba mai știe ce e Zâtul? Tolstaia imaginează o lume post-nucleară (să zicem că totul se petrece la vreo 200
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
timp ca mecanismele pieții de consum să bage pe gât prostimii noua senzație. Manageri versați au obținut venituri imense pe care le-au risipit în petreceri de pomină. Escroci cu ștaif și papion au hăcuit sume fabuloase fără să dea socoteală. În anii ’70, rock-and-roll-ul ajunsese industrie, publicul dependent, lumea permisivă. O (reăântoarcere la spiritul rebel încerca punkul. Indicatorul vânzărilor (+profitulă îneca mișcarea în dulce surogat disco. Rafinamentele new-wave și synth-pop veneau deja din mecanismul showbiz, programatic și pragmatic. Să ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mea Stâlpii noii puteri în România, apărută în 1996, am documentat teza: dat fiind că în societatea comunistă acumularea capitalului privat era prost văzută și, mai mult, condamnată de lege, după ’89 clasa capitaliștilor s-a format în principal pe socoteala statului, prin rapt din valorile imobiliare, din fondurile fixe și chiar din capitalul social al întreprinderilor sau organizațiilor comerciale de stat. Abia ulterior acești „capitaliști de stat” au fost acompaniați de antreprenori capitaliști care au inițiat afaceri proprii și au
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
dintre ele fuseseră deficitare în aplicarea angajamentelor asumate. Un motiv în plus pentru a sublinia o dată mai mult seriozitatea și responsabilitatea cu care trebuie să privim procesul de aderare la UE. Semnificația alegerilor localetc "Semnificația alegerilor locale" Înainte de a face socoteli numerice - cine a câștigat, cine a pierdut -, voi exprima opinia că 6 și 20 iunie reprezintă zilele cele mai fericite din istoria vieții politice postdecembriste. În aceste zile au apărut o serie de semne emblematice de maturizare a electoratului român
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
tocmit la sânge cu Năstase, speculând faptul că Alianța îi oferise 20 de locuri eligibile în Parlament, și a stors de la acesta 32 de locuri eligibile: 22 de deputat și 10 de senator. Mi-am dat seama de la început că socoteala pe care și-a făcut-o Năstase este un miraj și i-am spus acest lucru. Acum, când am văzut efectele acestui aranjament în dispozitivul forțelor electorale, eu cred că Năstase mai mult a pierdut decât a câștigat. Imediat după
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
o direcție despre care nimeni, afară de Cel-de-Sus, nu știe unde duce. Paradoxal sau nu, totul se petrece cu privirea întoarsă înapoi, ca și cum trecutul dictează viitorul, iar bătrânețea e garanția vigurozității, nu depozitara experienței și titulara conturilor bancare. Dacă se face socoteală, în rock-biz afirmația precedentă este exactă: bătrânii de la Rolling Stones au făcut profit cât nimeni alții, iar concertul „de reunire“ Led Zeppelin, măcar că fără bateristul original, a atras public la care prea puține trupe de azi pot speră. E oare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
în fața ONG-urilor grupate în Coaliția pentru un Parlament Curat, care l-a trecut pe lista celor incompatibili moral. Iar Andrei Pleșu, care a fost ministru de externe, a conchis sarcastic: „Înseamnă că avem ambasadori milionari.“ Din salariu nu ies socotelile, din bursă nici atât, mai nou Geoană spune că soția sa a lucrat în Franța ca arhitect, ceea ce ar trebui să se poată dovedi destul de lesne, că doar n-a lucrat la negru. Trebuie să existe o firmă care să și-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Pentru mine nu există divertisment mai suculent decât Năstase plângând pe umărul săracilor. Parcă și văd marele corp social costeliv: pe un umăr lăcrimând Năstase și pe celălalt Dan Ioan Popescu. Dar acesta e ocupat la Parchet, nu ies la socoteală toate casele, terenurile, mașinile, sute de mii de euro. Firește, totul este un atac murdar, prigoană politică, mâna lui Băsescu. Și Iliescu ne-a spus că e criză. De la înălțimea statutului de fost președinte al României, el a denunțat tensiunea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
permite nici un pas înapoi. De la tribuna Camerei a zis răspicat că are conștiința curată față de parlament, de liberali și de colegii din coaliție. Este felul lui de a-i spune președintelui Băsescu să-și vadă de treabă, el nu dă socoteală decât în fața forului care l-a învestit și a oamenilor pe care îi conduce. Mai mult decât atât, în zilele următoare l-a primit în audiență și mai ales în văzul lumii pe Dinu Patriciu, venit să-i prezinte „chestiuni
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
la congres. Așa a scăpat Geoană în câștigător. Dacă manevra Geoană-Iliescu reușea, Năstase ar fi fost pus între paranteze în partid. Alianța D.A. ar fi urmat să-l disloce de tot, prin revocarea lui din fruntea Camerei Deputaților. Iată că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Împăcarea cu Iliescu îi atrage lui Geoană fulgerele aripii reformiste, Ilie Sârbu spune că la congres nu s-a votat unitatea, ci schimbarea. Iar Alianța D.A. marchează un spectaculos autogol în
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
munte, care urlară care mai de care: Asta nu! asta nu! La asta nu ne învoim. Dar oamenii își închipuiră că vor fi mai tari decât toate râulețele astea răsculate și începură să sape temelia. Și-au făcut, însă, rău socotelile. Într4-adevăr că râulețele erau ziua cuminți, că nici unul nu se mișca și că lucrătorii puteau să lucreze, săpând și aruncând pământul afară; dar, peste noapte, Peleșul dădea semnalul din fundul văii și atunci râulețele răspundeau într-un glas, pornind unite
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]