5,251 matches
-
o clipă istorică. De fapt, în primul deceniu de după 1989 era de ajuns să ieși din casă și luai parte la fabricarea istoriei. Unii stăteau în fața televizoarelor îndopându-se cu carnea pe care o visaseră de când erau copii, apoi își sorbeau cafeaua și fumau țigările Kent pe care le cumpăraseră ani de zile pe sub mână. Când aerul devenea irespirabil de la fumul de țigară și de la gazele provocate de carnea tocată, nevasta gâfâia de pe fotoliu: bărbate, hai să ieșim puțin până se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se scărpină după ceafă: ia papucii ăia de pluș și când vă strig intrați fffrumos. Și noi înlemniți în fața mahonului cu clănțău argintiu apoi respecte, dle doctor! și ia așezați-vă acolo!, cu Iolescu la capătul celălalt al curcubeului persan sorbind o țigară - adică tot timpul acordat - și mi-am strigat dreptul de tinerețe și sănătate mentală în scris și oral cu Zorneasca trăgându-mi mesajul la capătul curcubeului, iar în ciotul de țigară rămas am dat citire textului despre cadânele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
gratii solul roșu și bocnă cu alb pe la poli al planetei Marte - Septembrie. Mai întâi pe lângă gardurile stufoase și pereții ciuruiți apoi spărtura când! o roată de foc sfârâi pe lângă zidurile murdare de dincolo și mănușa vorace a crăpăturii mă sorbi în aerul ei mort unde Haralambie nu respirase vreodată iar Gheorghe s-ar fi ofilit pe loc - o planetă aridă, viețuită numai de camioane roșii umflate de băutură și haleală. Însă răcni ca o împușcătură când trupul meu descărnat țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
refuza cârnațul și berea de la ora 10). Pe parcursul expozeului Leo reuși să calculeze mintal cât ar trebui să dea la întreținere ca să nu-l bată iar administratorul și cât avea de încasat pe meditații în săptămâna respectivă. Încrezătoare, studentele îi sorbeau considerațiile despre ciocoii balcanici în opoziție cu cei cisalpini. Ca un omagiu adus inocenței magistrului, toate purtau sutien la vedere. Toamna se arătă in cash la ferestre. Pe la 11, un zmeu mare se zvârcoli deasupra orașului. Frunze roșcate ațâțătoare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de ruinele blocului de garsoniere cu o fundă topaz și, plin de ticuri, pătrunse în bufetul de la subsol. La o masă joasă, cu bereta-joben verde dată pe ceafă, marele șef, Iolescu, profețea. Cu boticul pe genunchiul său, domnișoara Clito îl sorbea din priviri. Obraznic, un Motorola 369B făcea cu ochiul de pe singurul scaun rămas liber. Aici se trânti plin de hotărâre Leo și ceru un lichior cu votcă de ananas. Șeful râse, iar pulpele lui Clito puțin se desfăcură nervos. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a celulelor hepatice și gata! la treabă. Înainte de culcare, Adelina se ungea cu cremă antivarice, deși nu văzusem să aibă probleme de genul ăsta. Preventiv însă. Mirosea exact ca bunică-mea, unsă toată și înfofolită-n foi de varză. Apoi sorbea din câteva sticluțe cu tincturi: de coada-calului, de rostopască, de ochiul-boului. Urmau cele zece minute de meditație, în care gândea pozitiv și accesa energiile cosmice, pătrunzând în biblioteca universală. Toate astea din poziția lotus și cu un zâmbet pancreatic pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pună comprese cu ceai de mușețel pe ochi și să stea cu picioarele urcate pe perete, pentru relaxarea circulației. Din poziția aceea îmi șoptea: bună dimineața, soare, să ai o zi ca o zmeură! Apoi eu serveam micul dejun, ea sorbea apa dintr-un pahar în care pusese argilă cu o seară înainte. Mâncând, îi povesteam de câte-n lună și stele. De câteva ori am constatat că rămăsesem singur în casă. Ușa de la intrare era larg deschisă, Adelina plecase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din antichitate aveau obiceiul să Înalțe astfel de movile, de pământ sau chiar din piatră, deasupra mormintelor. Bineînțeles că nu deasupra fiecărui mormânt, ci doar deasupra mormintelor mai importante. (Zare Îl privește fix pe profesor de parcă ar vrea să-i soarbă cuvintele. De fapt, mâna lui dreaptă, ascunsă bine În stânga, scrie cifra trei pe caiet. Elevul Zare ascultă atât de concentrat expunerea despre tumul nu pentru că Într-adevăr l-ar interesa, ci pentru că Încearcă să-l păcălească pe Mușu, colegul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
inutile, neputincioase, stupide, În vecinătatea acestor forme, culori, spații, mișcări de aer și legături ale trupului cu ele. Modul În care privirea se Încăpățânează să rămână agățată de firul subțire de apă, urechea se ațintește la zgomotul lui, buzele-l sorb, nu are nimic comun cu abstracția cuprinsă de cuvântul „timp“. Ar putea să numească somn toate acestea, dar, cum singurătatea nu cere cuvinte, cum și așa există prea multe față de nevoile noastre... Despre mirosul alb și Înalt al acestor ciorchini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pietre albe / linse de arșița portocalie, / ... / Mediterana densă de sare lovind nisipul...), galbenul încearcă o fixare în clipa prezentă sau o eternizare a prezentului (insecta rămâne în racla chihlimbarului, unduirea continuă a frunzelor la geam, exprimată gerunzial, înghițiturile de prezent, sorbite pentru a rămâne într-un acasă perpetuu), verdele sine qua non (existent în cele ale naturii și în cele prin care omul caută - stângaci - să copieze natura, garanție, totodată a jurământului celui mai simplu: Jur pe verdele de mai / sfințit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-și dori / Adevărul în anemonă pitit. Obârșia a toate însă este, până la urmă, doar eul: tot în eu e ce-o să fie! Totuși, psalmic, animat de credință mereu, își strigă adesea către dumnezeire neîmplinirile: sângele meu, Doamne, din care mă sorbi / și-mi faci drumul de-ntoarcere, ca la orbi, / și faci din el predici despre Bine și Rău / Curgându-l de la Ana la Caiafa / și din Călău scoți Victima / și din victimă faci iarăși Călău. O parte dintre textele care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
verii. Ape, povesti, povestiri Povestea picăturii de apă D. Cocoru Plouă! Mă cunoașteți desigur, sunt picătura de apă! Când plouă, eu ud pământul ars de secetă. Curăț aerul de praf și-l răcoresc. După ce am ajuns pe pământ, plantele mă sorb prin rădăcini. Apa este una din marile bogații ale planetei noastre fără apă, viața ar fi imposibilă. Este foarte important să păstrați curate apele țării! O apă murdară, poluată, înseamnă boală, suferință sau chiar moarte pentru plante și animale. Multe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
să spun, îmi dădeau oamenii tot ce-mi trebuia: aveam grăunțe din belșug, apă întruna proaspătă. Dar să știi, tu, cucule, că oricâtă bogăție ai avea, nu-s ca grăunțele adunate de tine și ca apa de izvor, când o sorbi, colo, după pofta inimii. Ehei! Stam eu și mă tot uitam pe fereastră și-mi tot ziceam: mai bine flămând și însetat în padure decât cu de toate acolo, în colivie! — Și ce făceau oamenii cu tine? — Nimic, cucule; mă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mijlocul unei păduri, găsi urma copitei unui cerb, plină ochi de apa ploilor. Vroi să se strecoare în unda rece dar, în clipa aceea, un biet lup, slab de i se vedeau coastele, dădu buzna dintr-un desiș, se repezi, sorbi apa, tulbură ce mai rămăsese, apoi se năpusti în cealaltă margine a pădurii după o căprioară care tocmai trecea. Raza călători mai departe. Munți, dealuri, văi; ai ce cutreiera în lume când te-ai așternut la drum. Pe-un câmp
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de oțel al puștii lui se prelinge sângele. Înfiorată, raza călătorește mai departe. Când vrei să rătăcești, ai unde. Așa, raza ajunge deasupra unui târg. Într-o casă mare, bogată, într-un salon o mulțime de femei și de bărbați sorb ceaiul aromat. Râs, vorbă și-un vals molatic se desprinde de pe clapele pianului, sub degetele subțiri și albe ale cântăreței. Ce mâini frumoase! Iar la degetul cel mic o piatră prețioasă, un diamant, parcă atrăgea raza; din înalt ea se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte și adânci ca pe o tămâie, balsam reînviat „ascuns în umbrele tăcerii”. Groapa comună de la Jilava unde sângele și țărâna Căpitanului s-au amestecat cu sângele și țărâna Nicadorilor și Decemvirilor, ea se va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ochi adânci și cealaltă foarte frumoasă, două Cleopatre de facturi diferite însă cu figuri neprovocatoare, ingenui. Echilibrul se stricase... se instală tăcerea și ele îndrăznețe se așezară la masă. Nu serviră decât o băutură răcoritoare și una din ele vorbi, sorbind din pahar, uitându-se la ei plină de nonșalanță, - Fără popou... în rest tot ce doriți! Liniștea ca o șopârlă îi prinse nepregătiți... o secundă se insinuă subversiv și tăcerea se prăbuși printre ei după care unul, chipurile revoltat vru
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
te-ai calmat călcând munții peste un copac anemic pe care l-ai crescut cu lapte de la sânul tău și, smirnă din cuibarul părăsit; ai evitat verdeața impusă mocnit de Împăratul Verde, ca să zbori spre palatul de cleștar și ai sorbit ploaia repezită care ți-a făcut inima fleașcă și ți-a moleșit picioarele înfierbântate. În magazinul de amintiri zburdai în rochița cu o geometrie filigranată uluitoare și-ai luat pentru noi certitudini sinusoidale despletind șuvițele unor nădejdi așteptate cu nerăbdare
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
prințul uitărilor din deșert și tu, împărăteasa așezării cuvintelor căutate și cântate am înșfăcat energia nebiruită; tu n-ai ezitat să-ți descoperi secțiunile intim pârjolite de aspirații inocente, năzuind împreună să ne atingem părțile nebronzate de pasiunea amintirilor... am sorbit lacomi în ciuda Împăratului Verde dintr-un pur imbold erotic, atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
îți publicasem al doilea roman. Aveai cronici excelente. — Da? — Articole în reviste, interviuri în ziare. — Dar nu se vindea. — O, dar vânzările ar fi venit, Michael. Vânzările ar fi venit. Numai dacă... — ... aș fi perseverat. Exact, dacă ai fi perseverat. Sorbi prelung din paharul cu apă. La scurt timp după asta, mi-ai scris o scrisoare. Probabil că nu-ți amintești ce-ai scris în ea. Îmi aminteam foarte bine. Dar înainte de apuca să vorbesc, spuse: — M-ai anunțat că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să mai lipsesc de la serviciu. — Probabil că sâmbăta este ziua lui cea mai aglomerată. Era presat de pacienți. — Eu cred că meritam mai mult decât o mângâiere pe creștet și câteva antibiotice, asta-i tot. Mușcă dintr-un crevete și sorbi puțin vin: manevre care părură să-i potolească enervarea. În orice caz. Își ridică privirea și zâmbi. În orice caz, a fost foarte drăguț din partea ta. Un gest foarte drăguț și cu totul neașteptat. Dacă dorise să fie ironică, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
voi ați crescut atât de mult prețurile, încât galeriile mai mici nu-și pot permite să le cumpere și toate sfârșesc în colecții particulare. Deci ceea ce faceți voi de fapt este să privați țara de propria cultură. Simplu ca bună ziua. Sorbi din vin, ușor stingherită. — Oare cu cât timp înainte și-a pregătit acest mic discurs? întrebă Hilary. — E un punct de vedere, spuse Roddy și are dreptul să și-l spună. Se întoarse spre Conrad, sperând să învioreze atmosfera. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
am spus. Aștept să mai scadă prețurile. Se zice că se vor prăbuși. Doar nu crezi că îmi aparține? Nimeni nu cumpără chestii de-astea - se închiriază. Nu mă costă decât zece lire pe lună. Îl iau de la Rumbelows. Am sorbit din ceai și am spus cu dispreț: — Eu îmi cheltuiam banii pe cărți când eram student. — Lasă vrăjelile astea! Graham arătă cu mâna spre șirurile de casete de pe comodă și de pe pervazul ferestrei. Astea sunt cărțile mele. Ăsta este mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o partidă rapidă de Scrabble? Joan zâmbi plină de speranță spre cei din jurul mesei și toți trei am făcut tot posibilul să-i ocolim privirea. Graham recurse din nou la pretextul că trebuia să strângă farfuriile, Phoebe se concentră să soarbă încet vinul rămas în pahar, iar eu m-am arătat brusc absorbit de traducerea afișului Sindicatului Polonez, care mă privise drept în ochi în ultimele trei seri. Dar după câteva secunde, am simțit că ceilalți doi se bizuiau pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și pielea ei era cenușie și translucidă în lumina argintie de afară, pâlpâind uneori și devenind albastră când fulgerele brăzdau cerul nopții. Deși era acoperită mai mult de jumătate astă-seară, a fost suficient să mă pironească locului, lângă cuvertura bleu, sorbindu-o lacom cu ochii mei sticloși și impotenți din ușă - era un loc sigur, întunecat. Am stat și am privit; dar curând, în mod ciudat, m-am pomenit că îi priveam fața - fața pe care o văzusem zilnic în ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]