5,220 matches
-
că vorba potrivită e „obișnuință”. A luat cutia pe care i-o Întindea Faulques și a stat așa, privind-o, fără s-o deschidă. Pictorul a deschis-o pe a lui, trăgând de clapetă. Era caldă, și un șuvoi de spumă i s-a curs printre degete. - Trăiești singur, atunci, a murmurat Markovic, gânditor. Faulques bea cu Înghițituri scurte, privindu-l. Fără să spună vreo vorbă, s-a șters la gură cu dosul palmei. Celălalt dădea din cap cu scurte gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
trăire religioasă profundă. Se poate afirma că A. continuă „linia” ortodoxismului, dar nu într-o manieră tocmai „ortodoxistă”: pe lângă influențe gândiriste, apar inflexiuni argheziene, alteori voiculesciene ori barbiene. Modalitatea în care interpretează - într-un excepțional articol inserat în volumul Din spumele mării, 1995 - Sonetele lui V. Voiculescu poate oferi cheia de lectură pe care autorul a hărăzit-o propriilor texte: Sonetele sunt rodul experiențelor spirituale de tip isihast, senzualismul nu este decât o chestiune de limbaj poetic, cu alte cuvinte erosul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Meșterul Manole, Greul Pământului și Steaua Zimbrului, delimitează simbolic o vatră a spiritualității românești, un spațiu al „genezelor”, alcătuind un sistem poetico-filosofic articulat, ale cărui axe de referință sunt folclorul și istoria. În articolul Mitologia românească, inclus în volumul Din spumele mării. A. subscrie la interpretarea pe care Mircea Eliade o dă Mioriței, în care se regăsește „cheia” propriului poem dramatic: „Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numit-o «creștinism cosmic» pentru că, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993; Pledoarie pentru biserica neamului, Craiova, 1995; Din spumele mării, îngr. și postfață Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1995; Clujul universitar al generației 1946, Cluj-Napoca, 1996; Poeme alese, pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1998; Atitudini, Cluj-Napoca, 1999; De dincolo de ape, îngr. și postfață Ioan-Nicu Turcon, Cluj-Napoca, 2000; Du-te vreme, vino vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Iordanes le-a numit leges bellagines? Pot afirma că tăinuirea lor cu premeditare este o crimă asu-pra identității noastre spirituale și a trecutului nostru pusă la cale de bande de neis- prăviți sau de lichele. Numai idioții și criminalii pot spume despre aceste tăblițe de plumb că nu sînt adevărata noastră istorie și prima carte scrisă despre religia crucii născută pe aceste meleaguri în urmă cu 9000 de ani. Imaginile îngerilor, simbolul crucii folosit pe numeroase tăblițe, zecile de imagini ale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
temperaturilor normale și joase sub formă de piese fasonate. Sunt caracterizate prin coeficienți de conductivitate termică și densități mici, stabilitate chimică și rezistență mecanică bună, sunt nehigroscopice, neinflamabile și necorozive. Dintre acestea mai utilizate sunt spuma de poliuretan, polistirenul expandat, spuma fenolică. Spuma solidă de poliuretan are , densitatea cuprinsă între 30 si 130 kg/m3 și se folosește de la - 200oC la 100oC. Se folosește la izolări în sistemele frigorifice, la conductele magistrale îngropate în sol, pentru transportul lichidelor calde, ușor congelabile
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
și joase sub formă de piese fasonate. Sunt caracterizate prin coeficienți de conductivitate termică și densități mici, stabilitate chimică și rezistență mecanică bună, sunt nehigroscopice, neinflamabile și necorozive. Dintre acestea mai utilizate sunt spuma de poliuretan, polistirenul expandat, spuma fenolică. Spuma solidă de poliuretan are , densitatea cuprinsă între 30 si 130 kg/m3 și se folosește de la - 200oC la 100oC. Se folosește la izolări în sistemele frigorifice, la conductele magistrale îngropate în sol, pentru transportul lichidelor calde, ușor congelabile (țiței, păcură
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
-și organizeze spațiul propriu. Prin acest experiment, li s-a oferit copiilor posibilitatea și libertatea totală de a-și materializa spațiul școlar propriu, având o ipostază dublă: de arhitect și de subiect. Ca material de construcție unic a fost folosită spuma de poliuretan În forme diverse de blocuri triunghiulare, trapezoidale și dreptunghiulare, de culoare neutră alb-gălbuie. Acest material, fiind relativ elastic și semirigid, elimina o impresie de insecuritate pe care ar lăsa-o un material prea elastic, prea ușor sau prea
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă cu reverberații folclorice - face să tacă, într-un psalm, zbuciumul interior, dăruind aspirația spre necuprinsă odihnă: „Că pre tot craiul potoale, / Ca spuma mării cea moale”. Accentuat, un element de mișcare - zbaterea valurilor - figurează suferința lăuntrică, intensificată de mânia divină: „Ț-ai pusu-ț asupră-mi mânia ta svântă / Preste mine valuri trec de nu s-alintă”. O metaforă a glacialității sugerează teama, distanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
infecții Metotrexat 15-25mg/sapt Greață, supresie medulară, toxicitate hep,CI sarcină Ciclosporina-inhibă ciclofilina celulară, inhibă producerea fct infl IL-2, IL-4, IFN, TNFalfa, ef antiprolif L 4mg/kgcorp/zi în perfuzie continuă Ef renale, HTA, tremor, cefalee, parestezii Proctita, proctosigmoidita Local-microclisme, spume, supozitoare - Corticosteroizi:Cortenema, Colofoam, Cortifoam - 5-ASA-Salofalk Trat oral 5 ASA3.4g/zi, 2,4-4,8 mesalazină Corticosteroizi 3040mg/zi 18 RCUH extinsă ușoară/moderată 5ASA doză maximală-3-4 săpt Lipsă r corticosteroizi 20-40 mg/zi redusă progresiv , odată cu reintroducerea 5 ASA
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
e mai ușor decât o repartiție echitabilă. O contribuție unică, proporțională cu proprietatea realizată, prelevată asupra familiei și fără cheltuieli suplimentare în sânul consiliilor municipale, ar fi de-ajuns. Gata cu această fiscalitate tenace, cu această birocrație devorantă, care este spuma și parazitul corpului social; gata cu aceste contribuții indirecte, cu acești bani smulși prin forță și prin viclenie, cu aceste capcane fiscale puse pe toate căile muncii, cu aceste piedici care ne fac încă și mai rău prin libertățile pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
calomnioase sau inepte ale relei credințe și ale ignoranței, a putut să-și conserve în Franța rangul onorabil la care a fost ridicată de fondatorii și maeștrii săi în secolul al XIX-lea. Societatea Economiștilor nu a încetat să reunească spuma științei economice, dar de ceva timp în sânul său au apărut numeroase goluri. În 1845, ea l-a pierdut pe Théodore Fix, judiciosul autor al Observațiilor asupra, clasei lucrătoare; în 1847 pe Eugène Daire, căruia cititorii noștri îi cunoșteau savantele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a deșertăciunii, de altfel de origine populară: Lumii cânt cu jale cumplită viață, cu grije și primejdii, cum iaste și ața... Fum și umbră sunt toate, visuri și păreare, ce nu petreace lumea? și în ce nu-i cu dureare? Spuma mării și nori supt ceriu trecător... Punctul vital îl formează trecerea psalmodică a împăraților: Unde-s a lumii împărați? unde iaste Xerxis? Alexandru Machidon? unde-i Artaxerxis? Avgust, Pompei și Chesariu? Ei au luat lumea, pre toți i-au stins
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trecător... Punctul vital îl formează trecerea psalmodică a împăraților: Unde-s a lumii împărați? unde iaste Xerxis? Alexandru Machidon? unde-i Artaxerxis? Avgust, Pompei și Chesariu? Ei au luat lumea, pre toți i-au stins cu vreame, ca pre niște spume. Luând pildă de la polonul Jan Kochanowski, mitropolitul Dosoftei (1624-1694) publică în 1673 Psaltirea în versuri. Talentul nu-i lipsea, dovadă comentariul la capul de bour dintr-o epigramă, mic tablou: Pre cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei mișcări, încît, tăiate, unele versuri apar ca niște momente în perpetuă desfășurare cu capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el își face cale. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni puși să sune, prin adânci păduri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cîntă-n cuibul cald, Având rubine pliscuri și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poeții români (Bolintineanu, Alecsandri, Eminescu, Coșbuc). Impulsiunile sălbatece împrumutate de la poetul Nopților sunt de un delir factice, totuși de o artă deplină pentru un începător atât de tînăr: E-n mine-o herghelie de armăsari. Sunt unii Mai albi ca spuma albă zvîrlită-n vânt de mare, Mai albi decât e coama Licornii legendare, Iar alții, fără pată, sunt negri ca cărbunii. Sub regimil simbolismului se observă apoi primele creionări ale așa-zisului tradiționalism, care nu este la început decât o foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și atitudinilor politice ale acestuia. În acest sens, textele debutului lasă să se întrevadă siguranța și virulența polemistului din articolele de mai târziu: "Ungurii nu sunt superiori în nimica națiunilor cu cari locuiesc la un loc; și acest palat de spume mincinoase cu care au înșelat Europa e, de aproape privit, forma ridicolă a unor pretențiuni ridicole. Kant numește ridicolul risipirea spontanee a unei așteptări mari într-o nimica întreagă, adică: parturiunt montes, nascitur ridiculus mus"257. Laboratorul activității jurnalistice eminesciene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunul. Cetate! rezidență-imperială Mirelui-popol, d-angeli custodită, Tindă cerească și universală!” Imaginația lucrează, aici, prin acumularea de suavități. Suavitățile sînt luate, apoi, În primire de retorica ideologică și morală a poetului și, În multe cazuri, suavitățile, viziunile mari, armoniile pier În spuma frazelor goale. O energie aeriană extraordinară ascunde erosul heliadesc. O parte, o fază a erosului. Cea de Început, de dinaintea stabilizării lui. Căci, vom vedea deîndată, Heliade este În poezia erotică mai moralizator decît oriunde. Simțul (plumbul) datoriei se afirmă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o copleșire dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină, Ochiul vede dulce discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare Ca surîs ferice p-un chip suferind; Ochiul se Îmbată: vă uitați pe mare, Valul alb de spumă trece clocotind... Ce, treherat de delfini cu aripe lucioase, Revarsă ici și colo torente de fosfor”... ................................................................... Într-un poem marea este cristalină, În altul geme cu turbare și se despică În fața corăbiei fragile. Însă, indiferent de stare, calitatea ei fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suflă-n vele; Scînteie-albastră mare sub ploaia sa de stele. Și luncile-eterate cu florile de foc Plutesc strălucitoare, strein și magic joc! Vezuvul varsă focuri În aria senină Și unda ce primește văpaia de lumină Răspunde printr-o ploaie de spumă și fosfor, Pe urma care trage pe mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia de spumă și fosfor, unda albastră, parfumurile acvatice și aromele de pe țărmuri participă la realizarea acestui leac pentru melancolie. Un leac care este, totodată, un excitant pentru fantezie, un narcotic care produce acea stare de beție a ființei, regimul favorabil al sublimului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
etc. Un vers din Conrad mi se pare că rezumă această iubire vinovată pentru categoriile antinomice. Un vers frumos, inspirat: „Iar neaua sa eternă ce luce sub lumină, RÎu d-ambru, se Îngînă cu purpura divină Și se răsfrînge-n marea de spumă și d-azur C-un cer ce-atîtea stele Îl fac și mai obscur”. Un cer devenit obscur din cauza numărului mare de stele - iată o propoziție ce trădează o finețe a gîndirii lirice: obscuritatea ca efect al acumulării luminii, Întunericul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]