6,333 matches
-
de acum înainte modelul RM, apare și o a doua coordonată, și anume intensitatea, adică măsura în care votantul susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
fi evaluat, demersul sistemic se bazează pe un soi de ,,evaluare internă” sau „autoevaluare” ea însăși atașată unei deschideri și chiar unui fel de provizorat. La limită, se poate ajunge la o evaluare fără judecare, fondată numai pe constatări. Altfel spus, obiectivul evaluării nu constă în a raporta o acțiune educativă la un ansamblu de valori, mai mult sau mai puțin absolute, în vederea unei condamnări sau aprobări ci de a ajunge la o descriere suficient de sistematică pentru a putea percepe
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
o tragere/împingere se roteste volanul ½ ture. Prin schimbări repetate de priză, putem roti volanul câte ture avem nevoie. În general sunt necesare 2 ture pentru viraj maxim dreapta sau stânga, pornind din poziția mers rectiliniu (la mijloc), sau altfel spus, sunt necesare 4 ture de volan pentru virarea completă - de la maxim dreapta la maxim stânga. Firește însă ca nu întotdeauna avem de virat foarte mult, așa încât, cel puțin pentru rularea în afara localităților, această metodă se utilizează în modul următor: Rulăm
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cu cursanții săi într-o lecție (sau o secvență de lecție), pentru a atinge obiectivele generale și operaționale ale conducerii autovehiculelor. Etapele proiectării didactice sunt: 1. Precizarea obiectivelor; 2. Analiza resurselor; 3. Elaborarea strategiilor didactice; 4. Evaluarea cunoștinț Sau altfel spus, trebuie ca instructorul să răspundă urmatoarelor întrebări: 1. Ce voi face? 2. Cu ce voi face? 3. Cum voi face? 4. Cum voi sti, dacă a fost realizat ce trebuia? În general, pentru realizarea unui proiect didatic, trebuiesc parcurse următoarele
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
generală a procesului de planificare de marketing în turismul rural. Se poate observa că elaborarea planului de marketing se fundamentează pe folosirea rațională a resurselor, pentru asigurarea dezvoltării durabile . Resursele turismului rural sunt antrenate în mediul de afaceri sau, altfel spus, devin parte componentă a produselor turistice rurale. Cunoașterea mediului de afaceri presupune, așa cum am arătat: analiza situației actuale, care se realizează prin: analiza internă, analiza concurenței, analiza de marketing, analiza resurselor. Caracterizarea obiectivelor de marketing se referă la: volumul vânzărilor
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
îmbunătățirea componentelor sistemului de management și a componentelor sistemului organizațional (elemente, interacțiuni, finalități); Din perspectiva orientării strategiilor de îmbunătățire către procese și sistem ori către produs putem delimita două categorii de abordări: * îmbunătățirea continuă și în toate domeniile sau, altfel spus, politica pașilor mărunți de îmbunătățire. Această viziune a îmbunătățirii continue (zilnice) și în toate domeniile a fost denumită de japonezi „kaizen” și este specifică managementului promovat în această țară; * îmbunătățirea obținută prin inovare care presupune realizarea de acumulări (cantitate) pe
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
presupun eforturi mici care să determine ca astăzi să se lucreze mai bine decât ieri (metoda pașilor mici, dar continui). Conceptul de îmbunătățire obținută prin inovare, caracteristic managementului occidental, presupune inovație care nu poate fi realizată în fiecare zi. Altfel spus, o astfel de strategie presupune perioadă de acumulări care determină apoi realizarea de salturi semnificative in îmbunătățire. În procesul de îmbunătățire continuă pot fi folosite ca instrument de lucru diagrama cauză-efect (Ishikawa), analiza PARETO, macheta de fixare a priorităților, diagrama
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
date g. training-ul efectuat și factori de ordin personal. Mergând în detaliu, vizând acei factori ce pot avea un impact asupra bunăstării angajaților și a randamentului acestora, pot fi enumerați următorii: opoziție arătată culturii organizaționale slabă (defectuoasă mai bine spus) comunicare între manageri și angajați neimplicarea în procesul decizional încărcătura excesivă a muncii desfășurate lipsa perfecționărilor continue și a dorinței de evoluție cauzarea intenționată de neplăceri fizice și psihice și hărțuirea (profesională, sexuală, verbală) schimbările ce se produc, fie imprevizibile
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
cu preluarea rolului de constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale (ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de state manageriale, state competiționale (Cerny, 1990, p. 241) sau state catalitice sau, altfel spus, state postwesfalice. Statele numite postwestfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat și încercând să-și
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
noțiunea de adaptare, dar cu referiri, ori de câte ori este cazul, la: recuperare, reeducare, readaptare și integrare. Obiectivele adaptării socio profesionale pot fi conturate astfel din precizările termino logice făcute: să cunoaștem factorii reușitei sau eșecului adaptării cât și nivelul acesteia, altfel spus, să facem studiul adaptabilității adică al capacității de adaptare; să putem aprecia predicția adaptării cu unele variabile; să realizăm și investigăm fenomenele și formele de inadaptare precum și factorii ce le generează; să putem preciza metodele pozitive care facilitează adaptarea. Nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului standardizat, pe etape de vârstă, pe criterii obiective și subiective în dezvoltarea lui ontogenetică. Aprecierea logopedică are în vedere măsura în care limbajul logopatului îndeplinește sau nu funcția de comunicare, de înțelegere, de persuasiune, ca instrument al gândirii, altfel spus, urmărește capacitatea logopatului de a înțelege și de a fi înțeles pe bază de comunicare verbală și scrisă. Ca specialiști ai acestei discipline știm și ne preocupă nu numai tulburarea strictă a limbajului, ci și complicațiile psihice produse de acestea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
filozof rămâneai.” B. În limba română, categoria gramaticală a timpului înglobează în desfășurarea opozițiilor sale interne și categoriile gramaticale aspect și mod, într-un proces de solidarizare în parte asemănător cu cel propriu complementarității categoriilor de persoană și număr. Altfel spus, categoria gramaticală a timpului, ca o categorie centrală, este obiectivă, cu originea nucleului planului său semantic în timpul noțional, dar având natură deictică, este supusă și unui proces de modalizare, din perspective diferite, prin categoria (a) aspect și prin categoria (b
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai mult ca perfectul - spre deosebire de toate celelalte timpuri ale trecutului - nu situează doar acțiunea într-un moment anterior (fie prezentului comunicării, fie desfășurării unei alte acțiuni) dar și determină, totodată, o „ierarhizare” a acțiunilor verbale pe „scara” timpului, introduce, altfel spus, relief în „spațiul” timpului (trecut): „Mihai era tot trist. Se lupta cât se putea să biruie jalea ce-l cuprinsese chiar de la plecare, dar nu izbutea.” (D. Zamfirescu) În mod obișnuit, prezența mai mult ca perfectului este strâns legată (condiționată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primăvăratică sărutare pe sânul munților iernatici..” (C. Hogaș) În afară de prezentarea acțiunii din perspectiva unor virtualități interne ale acesteia, potențialul mai oferă vorbitorului și expresia unei maxime detașări de cele relatate; prin potențial, vorbitorul nu-și asumă răspunderea privind adevărul celor spuse: „...Reporterul nostru special află chiar de la nenorocita victimă a îngrozitoarei drame din strada Uranus că ea nu s-ar fi sinucis de bunăvoie de nevoie...” (I.L. Caragiale) Observații: În anumite condiții sintactice, fiind rezultatul unei relații de interdependență între natura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în Uniunea Sovietică și lam auzit cântat de Sofia Rotaru. Stilul nostru, cu iz popular, îl face însă și mai îndrăgit. Fiindcă ați dus vorba de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus,să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 1417 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu Savoy
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
șanse să identifice mai ușor punctele forte sau potențialul care încă mai există într-o companie. De asemenea, un astfel de manager nu riscă să fie atașat în mod irațional de anumite proiecte fără viitor adoptate de echipa anterioară. Simplu spus, un manager de „reanimare“ are mijloacele necesare pentru a fi suficient de rece și de detașat. Echipa care nu a reușit să ferească firma de criză sau să o pregătească pentru ea nu poate inspira prea multă încredere în acest
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
va ieși în fața clasei și va mimă un cuvânt pe care il șoptește profesorului (Moș Crăciun, brăduț, minge, profesor, violonist, munți, ostaș, doctor): Elevul din fața va încerca prin gesturi și mimica să-i facă pe coechipierii lui să depisteze cuvântul spus. Cand coechipierii vor ghici cuvântul, echipa primește un punct. Reguli de joc: jucătorul care prezintă cuvântul nu are voie să vorbească; pentru fiecare cuvânt de prezentat se acordă un timp fix, de trei minute; echipa adversă a copilului care mimează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase de elevi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mare și nesocotita că Dumnezeu mă va ierta și pentru această pot păcătui mereu. neînfrânarea de la păcat și aminarea pocăinței până la bătrânețe sau pe patul de moarte. credință că voia lui Dumnezeu mă va mintui și nu voia mea. Altfel spus, Părintele Cleopa le prezintă ca fiind: necredința în Dumnezeu, lepădarea de credință, eresul, sectă, deznădejdea, sinuciderea, ura de om pînă la moarte, prea mare încredere în Dumnezeu, înjurăturile (Părintele Cleopa vol 4 p 83). Cele mai mari și mai greu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are înțelepciunea de a transfera peisajului atributele unei umanități sensibile și prin acest proces de antropomorfizare se simte împlinită atît în etic cît și în estetic. Altfel spus, întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare. Ceea ce vede preexistă în zestrea ei de imagini memorabile și amintirea le restituie cu generozitate. Exercițiul de admirație invocat are ca finalitate o sporire sensibilă a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
rețelelor sociale sunt considerate demersuri care s au centrat doar pe unul dintre cele patru atribute esențiale. Din acest motiv, se poate considera că ele aparțin unei faze protoistorice de coagulare a analizei moderne a rețelelor sociale sau, mai simplu spus, că aparțin analizei premoderne a rețelelor sociale. Borgatti și colaboratorii săi (2009: 4) și Scott (2000: 9) consideră, în acord cu ideea fazei protoistorice de coagulare a analizei moderne de rețele sociale promovată de Freeman, că dezvoltarea domeniului începe mult
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
indivizii, în timp ce circuitele reprezintă succesiuni interrelaționale sau cauzale care leagă indivizii. Fiecare circuit leagă punctele între ele, iar modelele (patterns) de circuite împart un spațiu social într-un anumit număr de regiuni. Ceea ce delimitează regiunile este lipsa circuitelor. Sau, altfel spus, intersecția a două regiuni este reprezentată de mulțimea vidă. Pe cale de consecință, Lewin consideră că libertatea de mișcare a indivizilor în lumea lor socială este determinată de granițele dintre diferitele regiuni ale spațiului în care sunt plasați. Așadar, constrângerile impuse
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Teoriile acestora implică aplicarea unor elemente formale matematice în studiul comportamentului grupurilor sociale. Însă reprezentările grafice construite sunt focalizate pe reprezentările indivizilor cu privire la grupul de apartenență și la relațiile interpersonale din grup (pe cognițiile și percepțiile sociale ale acestora). Altfel spus, analiza derulată de autori a avut în vedere rețelele sociale așa cum erau percepute acestea de invidizi (ca scheme cognitive sau ca hărți mentale). În plus, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare sau poate din alte motive, Moreno, Lewin și Heider nu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Aceștia sunt de părere că TRS este structurată pe trei straturi. Un prim strat, de profunzime, este compus dintr-un nucleu de asumpții, conform cărora în rețelele sociale resursele circulă de la un nod la altul, fără a suferi transformări. Altfel spus, modelul fluxului de resurse (network flow model) reprezintă fundamentul TRS. Al doilea strat, intermediar, reprezintă un ansamblu de teoreme derivate din modelul fluxului de resurse. În acest strat se regăsesc teoreme precum tranzitivitatea, centralitatea, densitatea rețelelor personale, brokerajul, echivalența structurală
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemplu, E îl consideră pe A prieten (din acest motiv, de la E pornește o săgeată către A). Cu toate acestea, A nu îl consideră pe E prieten. Din acest motiv, de la A nu pornește o săgeată către E sau, altfel spus, legătura dintre E și A este unidirecțională, adică are o singură direcție: de la E la A. Există însă și situații în care legătura dintre indivizii unei perechi de puncte/noduri este bidirecțională. Adică, săgeata care unește două puncte are o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]