7,322 matches
-
există nici un fel de zid despărțitor, nici un fel de patrule ale poliției: studenții traversează nestingheriți cele două perimetre pavate care comunică între ele; tinerii se află, se poate spune, într-o permanentă intimitate cu „puterea politică” și cu simbolurile naționale: steagurile de pe catarge - culorile Lituaniei sunt galben-verde-roșu, dispuse pe orizontală - și stema țării, fixată pe frontonul Palatului Prezidențial. Stema reprezintă un vechi blazon medieval, cu un călăreț în armură, pe fundal roșu. Spre apusul ocupației sovietice, cavalerul lituanian și-a curățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
literare ce avea înscrisă, în oriflamele ei luptătoare, deviza Esteticului über alles, noi, cei câțiva, Nichita, Cezar, Grigore, Matei, cărora li s-a adăugat, „tânăra promisiune poetică” ce era în anii aceia Adrian Păunescu, am simțit că acesta era unicul „steag” sub faldurile invizibile ale căruia merita să ne înjugăm entuziasmul și vocația noastră, încă în curs de formare și legitimare. Eram, de altfel, și atacați în unele reviste și periodice politice ca „estetizanți” și, mi se pare, chiar și azi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu țăranii, cu credincioșii săi, cu „patria” sa. După nici șase luni, pentru că nu obosea, din amvon, în biserica plină, să sublinieze apartenența nostră la o țară latină și dreptul nostru istoric asupra teritoriului, iar, într-un rând, abordând tema „steagului bisericii”, să ceară celor care poartă un „streag străin” să părăsească incinta sacră - și, într-adevăr, două lepre, două cozi de topor intraseră în biserică purtând la revere culorile roșu-alb-verde și au trebuit să iasă deoarece toată suflarea s-a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
faceți fotografii, se răstește la mine amenințător un soldățoi spaniol din FINUL care se crede pe moșia lui, măcar că felul lui de a se lua în serios îi face pe cei doi militari libanezi din fața lui să izbucnească în râs). Steaguri galbene în Libanul de Sud, alb-albastre în nordul Israelului. Cele două șiruri de drapele se sfidează și se întărâtă reciproc la o sută de metri distanță unul de celălalt. Tot așa cum mult mai la sud, pumnii se ridică tot mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mersului vostru înainte, ale acestei a doua Nahda, renașterea pe care tu o invoci din toată inima prima s-a stins, spui tu, la Beirut, în timpul asediului israelian din 1982, atunci când arabismul progresist și laic a trebuit să-și încline steagul în fața unui islam transnațional și regresiv. În lume are loc în acest moment o mare luptă, dusă cu imagini, cuvinte și grenade: între campionii libertății individuale și cei ai demnității popoarelor. Între noi, democrațiile liberale, care cerem libertate pentru indivizi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și regresiv. În lume are loc în acest moment o mare luptă, dusă cu imagini, cuvinte și grenade: între campionii libertății individuale și cei ai demnității popoarelor. Între noi, democrațiile liberale, care cerem libertate pentru indivizi, și islam, care desfășoară steagul Dreptății și al Binefacerii. Magistratul occidental veghează asupra drepturilor persoanei, și bine face, atâta doar că sacrifică acestei nobile cauze aspirația fiecăruia de a fi stăpân acasă la el. Inculpatul oriental se bate contra punerii sale sub tutelă, și bine
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Hoișie (Moruzi îi aștepta pe la bariera Tâmpești). I-a ținut acolo la Hoișie și dimineața cordoane de soldați au izolat pe munteni în partea de nord a orașului și pe Moruzi cu cei 700 ai lui de partea cealaltă, cu steagurile lor, cu muzica lor militară. Izbutește Popovici și s-alege Giurăscu cu mică majoritate. Muntenii aduși și cultivați sunt lăsați așa la voia întâmplării, flămânzi, să se ducă pe la căminurile lor, fiecare cum va putea. Zice unul: "Așa? ne dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu care ați răspuns la semnalul de chemare arată că știți pentru ce-ați venit; vreau numai să vă amintesc încă o dată, că noi, oștenii României am ajuns în anul 1913 cele mai frumoase zile ale vieții noastre, când râdicam steagurile pentru mărirea și înălțarea moșiei părintești! Iubiții mei camarazi! Ales între toate neamurile din acest colț de lume a fost poporul românesc. Trăind într-o țară mândră și îmbielșugată, blajin, creștin și primitor, senin la obraz și drept la inimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
între Dunăre și Carpați, neamul nostru a făcut așezare frumoasă, după ce cu ajutorul Domnului și cu braț de criță a zdrobit fălcile tuturor liftelor păgâne. Asta a fost vremea acea din bătrâni povestită când voevozii noștri cei de demult au înălțat steagurile cu țăranii, răzeșii și boierii lor, când Mircea Vodă și Ștefan-Vodă cel Mare au bătut pe Turci care erau atunci cea mai tare împărăție, când au bătut pe Unguri, pe Leși, pe Tătari, amestecând sângele și oasele lor cu țărâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea v-apărați. Hai .............................................. La năvală dați, steagul v-apărați Mănăstiri: Putna 6974-6978 (66-70): Dă: clopot 6985, aer 6989, zavesă 6992, cambană 7000, ripide 7005, dveră 7008, procovăț 7010, cruce 7011, aer 7012, Rădăuți 6995, Petrăuți 6995, Voroneț 6996, Sf. Ilie 6996, Sf. Ioan-Vaslui 6998, Precista Bacău 6999
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și oaste cătră graniță. Dar Cazimir merge mai încet decât Sultanul până ce află că Caffa a fost luată de Turci (22 Iunie). Stanciul, Duma și Vlaicu se duc la Matiaș dar și regele ungur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a cetății de Floci. 1471 război cu Radu-Vodă Joi 7 Mart 1471 au intrat Tătarii până la Tg. Siret. 8 Noemvrie împarte Ștefan Steaguri armatei la Milcov 18 Noemv.-20 Noem. Cursul apei Miercuri 24 Noem. Ștefan luă Cetatea Dâmboviței și domnițele și averile și a stat cu oastea în benchet trei zile la 28 Neoembvrie vin Turci dela Giurgiu (13000), dar sunt zdrobiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă. Spahii cu flamură roșie cavalerie regulată cu pavăză, arc și curasă. Tabere de care cu proviant. Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de ciorbă și polonice. Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comic. La urmă o trupă de urși și ursuleți dresați care fac felurite lucruri. Umblă cu bicicleta, cu motocicleta. Lume foarte multă. Patru reprezentații pe zi. Toți artiștii la început salută primăvara și lupta pentru pace. Prolog în versuri. Flori, steaguri, închinare părintelui și învățătorului popoarelor. Intervin și în cursul reprezentației dialoguri și scenete cu caracter politic: Tito-dolari. "Muzica americană n-are decât trei note din gama lui do major: do-la-re." etc. La sanatoriu Alexandru Vasilievici, simpatic agronom, iubitor de versuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Schwitz cu vaci locale. Grajd de vară, cu tot confortul, grajd de iarnă. Producția celor 200 vaci merge până la 6000 litri zilnic. Conducătoarea grajdului de vaci, o tânără simpatică și însuflețită. La una din vaci, pe tabla ce o înfățișează, steagul producției, cuvenit brigăzii în fruntea căreia stă cu producția. Pe una din vacile tarcate cu alb, mai mici la trup însă mai lăptoase decât blondele Siementhal, o chiamă Marchiza. Deosebit grajdul vițeilor. Ca și la vaci, intrăm îmbrăcați în halaturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tuturor să le fie domnu ? Ei cu toții au strigat într-un glas: În mulți ani de la Dumnezeu să domnești.» Și décii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan Vodă steagul Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” În istoriografia noastră relatarea cronicarului a fost primită ca atare, iar majoritatea istoricilor români au crezut că „ridicarea în domnie a lui Ștefan cel mare” s-a făcut la Direptate, un câmp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fundamentală care se pune și pentru domnia lui Ștefan. Grigore Ureche, referindu-se la începutul domniei lui Ștefan cel Mare, ne spune că tânărul voievod „nu cerca să așaze țara, ci de războaiu se gătiia că au împărțitu oastei sale steaguri și au pus hotnogi și căpitaniia, carile toate cu noroc i-au venit”. Într-adevăr, în primii ani de domnie marele voievod a fost preocupat în primul rând de organizarea oastei, de care depindea în ultimă instanță apărarea independenței Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
visau să ocupe mari moșii în Moldova. Regele polon era prudent, pentru că la puține zile după Anul Nou, sosea în Polonia solul domnului, Ivașco Denko, zis Wsczekey (Turbatu), care anunța victoria lui Ștefan asupra regelui Ungariei și aducea și două steaguri luate de la unguri. Din raportul lui Choranczycz mai reieșea că regele ungur a fost rănit, din care cauză a părăsit Moldova. După alte zvonuri, Matei ar fi părăsit Moldova și din cauza unei epidemii de ciumă. Alții spuneau că sosirea solului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
7 martie 1471, Ștefan pătrundea iarăși în Țara Românească și „a fost război cu Radul voievod la Soci. Și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul puternicului Savaoth Dumnezeu, și a ucis mulțime din ei. Iar toate steagurile lui au fost luate și chiar marele schiptru al lui Radu voievod a fost luat. Și au fost prinși atunci mulți viteji, care au și fost tăiați; a lăsat cu viață numai pe doi boieri mari, pe Mircea comisul și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi trebuit să intre într-o nouă companie, era nevoie de timp. Venea iarna, anotimp în care, în vremea respectivă, oștile intrau în cantonamente, așteptând primăvara. „În anul 6981 (1473), luna noiembrie 8, luni, a împărțit Ștefan voievod oastei sale steaguri la Milcov”. În Cronica moldo-germană se arată că e vorba de 48 de steaguri, oastea fiind împărțită în 12 cete. Domnul îl adusese din Transilvania, pe un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit Laiotă. Concentrarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anotimp în care, în vremea respectivă, oștile intrau în cantonamente, așteptând primăvara. „În anul 6981 (1473), luna noiembrie 8, luni, a împărțit Ștefan voievod oastei sale steaguri la Milcov”. În Cronica moldo-germană se arată că e vorba de 48 de steaguri, oastea fiind împărțită în 12 cete. Domnul îl adusese din Transilvania, pe un Basarab, fiul lui Dan II, pe care ungurii l-au numit Laiotă. Concentrarea oastei lui Ștefan cel Mare s-a făcut cu atâta repeziciune, „încât Radul voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turci. La 24 noiembrie, Ștefan intra în București și „au luat pre doamna Radului vodă și pre fiică-sa Voichița o au luat-o luiși doamnă și toată avuțiia lui și toate veștmintele lui cele scumpe și visteriile și toate steagurile lui”. Oastea Domnului a stat trei zile lângă cetatea Dâmboviței. În Cronica moldo-germană se arată că Radu cel Frumos a venit cu 13.000 de turci și 6.000 de munteni. S-a dat o nouă luptă, la 28 noiembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vitejilor săi”. Domnul trimite două solii în Polonia ca să anunțe victoria obținută, dar și ca să ceară ajutor, deoarece el se pregătea să facă față unui conflict de lungă durată. Cu una din solii, domnul i-a trimis lui Cazimir 20 steaguri capturate în timpul luptelor. Și precizează Ureche: „nu pentru că doară i-au fost datoriu să-i trimiță, cum zic unii că au fostu supus leșilor, ci pentru să-l aibă prieten la nevoie”. Bucuria victoriei din noiembrie 1473 nu a durat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe ei, limbi necredincioase, în ascuțișul săbiei și au căzut atunci mulțime nenumărată și au fost prinși de vii mulți fără de număr, care de asemenea au fost tăiați; numai pe unul l-a lăsat viu, pe fiul lui Sac-pașa. Și steagurile lor împreună cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Iar Ștefan voievod s-a întors cu toți oștenii săi ca un purtător de biruință în cetatea sa de scaun a Sucevei. Și i-au ieșit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Europa, un număr atât de mare de oameni. Făcând apel la sentimentul de solidaritate creștină, Ștefan încerca să exploateze momentul psihologic favorabil pe care-l crease victoria sa de la Vaslui. O mărturie palpabilă a victoriei obținute de Ștefan o constituiau steagurile capturate, pe care domnitorul le trimitea regelui polon, regelui ungurilor și papei de la Roma. Ajutorul pe care Ștefan îl solicita îl interesa mai mult decât trofeele luate în timpul luptei, care ar fi avut rostul, cel mult, să măgulească vanitatea biruitorului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]