7,229 matches
-
și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
și interpretând-o într-o configurație de o superioară spiritualitate. Moralist și istorist, V., smerit la prima vedere, are obiective mari: panoramarea sapiențială a existențialului, din detaliile evocării enunțiative fiind abstras generalul. Ceea ce frapează și pare definitoriu este omogenitatea tematică, stilistică și valorică. Se poate cita de oriunde, eventual un poem precum Capodopera cinematografică din volumul cu același titlu (1999): „intrăm să vedem capodopera în timp ce afară / se pregătește alt film// desigur o altă capodoperă din ghemul negru / pentru a nu ne
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
etichetări de tipul „neoavangardist”, „postmodernist de nuanță ironică”, V. interpretează epigonic rolul lui Virgil Mazilescu. Frecventarea boemei asigură clișeul, băutura spirtoasă dă revelatorul, iar versurile confirmă poza. Manieriste, poemele se construiesc pe canavaua acelorași teme (iubire, alcool, prieteni) și linii stilistice (metaforizare onirică, discursivitate, tehnică de elasticitate controlată a textului), asumate de ucenicul devotat. În Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, lungimea titlurilor o concurează pe cea a textului propriu-zis, care face stop-cadru pe secvențe din viața „fratelui sardele” aflat
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
Urmează școala generală la Șirineasa, liceul la Băbeni, județul Vâlcea (1965-1969), și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969-1973). După absolvire lucrează la Timișoara în calitate de cercetător la Baza de Cercetări Științifice a Academiei Române, Sectorul poetică și stilistică (1973-1975), la Centrul de Științe Sociale al Universității din Timișoara (1975-1990), ulterior la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” al Academiei Române, iar din 1999 la Universitatea Tibiscus, unde este conferențiar la Facultatea de Drept și Administrație Publică. Și-a susținut
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
fel ca În paginile acestei prefețe - de rigorile stilului academic. Am convingerea că aceste trei părți se susțin și se luminează reciproc, În acord cu ideea centrală a cărții. Rezultatul este o structură tipic „postmodernă”, polifonică, fragmentară, acordată În registre stilistice diferite, dar care ambiționează să ilustreze un libret coerent: cum mi-am construit Transilvania mea personală, În relație cu nenumăratele Transilvanii ale altora. Este povestea unei experiențe livrești, dar și a unei aventuri existențiale, este carte și viață, În același
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt principalele subiecte abordate. Capitolul al patrulea schițează o istorie a mentalităților transilvane, care presupune, În opinia mea, o puternică implicare comprehensivă a subiectivității istoricului În reconstituirea lumii pe care o evocă. În consecință, acest capitol ilustrează, inclusiv sub aspect stilistic și expresiv, o istorie mult mai umanizată. Capitolul al cincilea Încearcă să depășească perspectiva monoetnică atât de frecventă În istoriografia Transilvaniei, propunând o istorie În oglindă, o retroversiune a imaginilor reciproce pe care le-au proiectat, unii asupra celorlalți, românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
internaționale, fără a-și propune să verifice veridicitatea unor atari imagini prin raportarea la Însușirile sau caracteristicile naționale ale diferitelor popoare. Totuși, În măsura În care investigarea autentic științifică a unor asemenea Însușiri (modalități specifice de percepție și de interpretare a lumii, trăsături stilistice, atitudini comportamentale etc.) nu este alterată de prejudecăți ideologice, naționaliste, fără Îndoială că imagologia nu poate refuza relaționarea anumitor reprezentări cu anumite Însușiri colective, bineînțeles, cu toată precauția reclamată de o atare perspectivă. Și În acest domeniu se remarcă o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că imagologia nu poate refuza relaționarea anumitor reprezentări cu anumite Însușiri colective, bineînțeles, cu toată precauția reclamată de o atare perspectivă. Și În acest domeniu se remarcă o emulație interdisciplinară, de la studiile interbelice de morfologie a culturii, vizând delimitarea „matricilor stilistice” ale diferitelor popoare, continuând cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale comparatisticii, tipice pentru această disciplină și care satisfac cerințele specificității literare: În primul rând, pe cele care țin de studiul relațiilor literare. Cercetările de acest tip vizează elemente deosebit de numeroase și de variate, de la cele cu caracter pur literar, stilistic, structural sau tematic (stabilirea influențelor și izvoarelor, circulația temelor și motivelor, a tropilor, a elementelor formale, a structurilor narative sau retorico-stilistice), până la cele care constituie suportul material, exterior, al realității literare, de interes preponderent sociologic (studierea cunoașterii limbilor străine, a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apelul la metodologia iconologiei și a istoriei artei (pentru sesizarea modalităților specific picturale, imagistice, de transmitere și de corespondență a reprezentărilor mentale), ca și apropierea de perspectiva teoretică a studiilor de morfologie a culturii, aflate, de asemenea, În căutarea trăsăturilor stilistice proprii anumitor forme de sensibilitate individualizate istoric. 5.3. Plecând, În general, de la aceleași surse ca și literatura comparată și istoria mentalităților, sintetizând În mod interdisciplinar metodele și perspectivele teoretice ale acestor discipline, istoria culturală Își propune să studieze sistemele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
termenii de „răscoală”, „răzmeriță”, „revoltă”, „rebeliune”, „sedițiune” etc. nu prezintă diferențe semantice semnificative, și În maghiara epocii „răscoala” poate fi denumită În mai multe feluri, iar diferențele dintre termenii respectivi erau adeseori nerelevante sau țineau, pur și simplu, de contextul stilistic. Putem reține trei termeni relativ sinonimi pe care Îi folosesc istoricii maghiari care caracterizează evenimentele de la 1784 drept „răscoală”: zendülés, lázadás și felkelés. Denumirea de zendülés sau felzendülés („răscoală”, „răzvrătire”, „ridicare Împotriva cuiva”) pare a avea totuși o nuanță peiorativă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
detaliile legate de data, zona sau acuratețea filologică a transcrierii au o importanță mai redusă În acest caz, fiind vorba, În mod clar, de balade vechi, de mare circulație În spațiul folcloric românesc. Valoarea lor estetică, șlefuirea Îndelungată a structurilor stilistice și narative demonstrează același lucru, conferindu-le un loc important În tradiția populară și, implicit, În configurarea unor atitudini mentale de profunzime. În balada Trei crai, două personaje importante, Sâla Miai și Mezăr-Crai (În alte variante: Silade Mihai și Zecman-Crai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. Spațiul-matrice mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea de omenească veșnicie În succesiunea generațiilor . Norocul, În acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care Întovărășesc această schemă. Cuvânt Înainte Studiul folclorului a constituit în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. Spațiul-matrice mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea de omenească veșnicie În succesiunea generațiilor. În acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Specificul individual apare În entitatea numită creație. La Blaga, ea se află deasupra tuturor celorlalte facultăți umane. Polemizând cu Bergson și În sensul intuiției sale (considerată de filosoful român o facultate de cunoaștere
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dramatic de contrastul dintre reușită (oameni tare cumsecade, căsătoriți) și eșec (n avusesă dăloc parte dă bucurii). Acest conflict domină Întreaga narațiune, nu numai prin natura Întâmplărilor povestite (un destin reușit Întrerupt brutal de Împlinirea ursitei), ci și la nivel stilistic. Al doilea proverb semnalează Începutul declinului Într-o viață până atunci În plină ascensiune. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca În varianta-model (nu poate Încălzi toată lumea), ci este reproiectat simbolic asupra astrului Însuși (nu scapă dă nori și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în egală măsură reușind să evite datele seci ale istoriei. Valoarea literară a operelor apocrife nu ne-a preocupat în această teză, deși caracterul literar al textelor„ascunse“ este de netăgăduit. Se observă chiar o încadrare din punct de vedere stilistic a apocrifelor secolului al XVIIlea în barocul clasicismului oficial. Teza noastră este în primul rând una de culturologie și imagologie, literalitatea fiind o preocupare secundară a subiectului acestei lucrări.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cunoașterea caracteristicilor lui Dryden și Pope și apoi o activitate constantă de cântărire, comparare și selecție care este esențialmente critică. 69 Problema colaborării dintre Beaumont și Fletcher poate fi rezolvată numai dacă admitem importantul principiu că anumite trăsături (sau procedee) stilistice sunt legate mai muit de imul decât de celălalt dintre cei doi scriitori ; altfel trebuie să acceptăm diferențele stilistice ca simplu fapt obiectiv. Dar de obicei problema separării istoriei literare de critica literară este pusă altfel. Nu se tăgăduiește necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
critică. 69 Problema colaborării dintre Beaumont și Fletcher poate fi rezolvată numai dacă admitem importantul principiu că anumite trăsături (sau procedee) stilistice sunt legate mai muit de imul decât de celălalt dintre cei doi scriitori ; altfel trebuie să acceptăm diferențele stilistice ca simplu fapt obiectiv. Dar de obicei problema separării istoriei literare de critica literară este pusă altfel. Nu se tăgăduiește necesitatea actelor de apreciere, dar se afirmă că fiecare literă are propriile ei norme și criterii specifice, adică cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Literatura europeană și evul mediu latin - 1948), care urmărește eu o erudiție uimitoare locurile comune existente în întreaga tradiție apuseană, și cartea lui Erich Auerbach, Mimesis (1946), care reprezintă o istorie a realismului de la Homer la Joyce, bazată pe analiza stilistică plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite care ignoră naționalismele incarnate și dovedesc în mod convingător unitatea civilizației apusene, vitalitatea moștenirii antichității clasice și a creștinismului medieval. Istoria literară ca sinteză, istoria literară pe o scară
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și colaboratorii posturilor respective, nu și secvențele verbale aparținând invitaților în studio. Aceste condiții, impuse de beneficiarul cercetării, au asigurat o unificare avantajoasă pentru concluziile lingvistice, în măsura în care au limitat registrul de limbaj cercetat. Fenomenele înregistrate aparțin limbii standard și variantelor stilistice celor mai puțin marcate ale românei actuale (comunicare publică, limbaj publicistic); esențial este însă caracterul oral al comunicării. Mediul predominant oral produce fenomene sintactice caracteristice (discontinuități, ezitări, acord prin atracție etc.), fiind, în același timp, mai permisiv decât codul scris
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
a rămas conservatoare. Abaterile consemnate în rapoartele de monitorizare au fost grupate după nivelul lingvistic la care apar (chiar dacă, adesea, în aceeași secvență de text sunt identificabile abateri plasabile la mai multe niveluri): ortografic, ortoepic și de punctuație, morfosintactic, semantico-lexical, stilistic; desigur, gradul de certitudine și explicitare a normei este mai mare în zonele formale ale limbii și scade vizibil în cele semantico-stilistice, în care se poate vorbi cel mult de recomandări și de adecvare/inadecvare la context. În cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
expirat timpul, Radio România Actualități, 25.XI.2007) etc. 3. MORFOLOGIA NOMINALĂ 3.1. Concurența desinențelor și atrageri în alte (sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilații există în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și o unitate mai mare a sintagmei create prin coordonare: pentru împătimiții motoarelor și vitezei (Acasă TV, 17.XI.2007), Tăriceanu cere desființarea gheretelor și bojdeucilor de la Romexpo (OTV, 26.X.2007). Fenomenul se regăsește și în situații în care, stilistic, repetarea elementului de relație ar trebui să marcheze o deosebire, o opoziție, de exemplu în structuri disjunctive: de partea cui sunteți, de partea Andreei Marin sau Mihaelei Rădulescu? (TVR 2, 8.XI.2007). 8. SINTAXA PROPOZIȚIEI RELATIVE 8.1. Construcția
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
să-l descui, dacă vrei ca să-ți rodească. E aceasta o firească (Lucian Blaga, Înțelepciune de grădină) 1.Explică folosirea apostrofului în poezie. 2.Scrie sinonimele cuvintelor: taină, pecete. 3. Transcrie un cuvânt derivat și unul compus. 4.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul conjunctiv. 5.Motivează folosirea persoanei a II-a, numărul singular. 6.Notează două motive poetice prezente în text. 7.Precizează rima și măsura primei strofe. 8.Menționează două figuri de stil existente în versul: Ce ne
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]