64,222 matches
-
vă spuneam, "pacienți" mulți. Organizăm, în fiecare săptămână, dezbateri între noi, în care, pe rând, fiecare prezintă subiectele pe care le cunoaște mai bine. Eu am reluat și expunerile la "comunitate". Le-am vorbit celor de acolo despre constituții, despre teoria cromatică a culorilor, despre istoria religiilor (comparații între ortodoxie și neoprotestantism etc.)". El a conchis că a ascultat "mesajul american, transmis românilor de asistentul secretarului de stat referitor la aniversarea a 10 ani de la intrarea României în NATO. Cum am
Despre ce le-a vorbit Năstase deținuților de la Jilava by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31361_a_32686]
-
faptul n-ar constitui o blasmemie) să vorbim, în cazul lui Baudelaire și experiența abisului, despre un mare poem interpretativ. Deși are o certă bosă teoretică, Fondane nu recurge la soluțiile de lectură ready made cu care, prin forța lucrurilor, teoria operează. Nici măcar conceptele nu-l conving până nu le verifică el însuși rezistența și până nu le supune unei „expertize” a relevanței. Procedează până la un punct formalist (chiar dacă are o mefiență constantă față de gândirea formalistă), căutând cu insistență „cuvântul potrivit
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
în cazul teologului născut la Hochheim, acela de a fi „mistic“. Eckhart nu numai că e pus în categoria misticii renane, dar de obicei despre opera lui se vorbește ca de o „metafizică mistică a Unului“ (p. 351) și o „teorie mistică a creației“ (p. 12). Categorisirea e atît de frecventă în istoria filosofiei că a devenit un clișeu obligatoriu ca, atunci cînd vorbim de Eckhart, să-i adăugăm virtutea mistică. Magistrul e mistic, așa cum pasărea are aripi, și a uita
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
antologia întocmită de Daniel Farcaș nu îndreptățește acest epitet. e apter sub unghi mistic, și cauza stă în accepția termenului ca atare. În genere mistic e cel care vrea unirea cu Dumnezeu de-a dreptul, fără intermediari, numai că orice teorie este în sine un mare, laborios și încîlcit intermediar. Un balast de noțiuni pe care misticul nu le poate digera în ruptul capului, și asta grație vocației de a se pierde în numenul divin. Natura mistică, cînd e autentică, are
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
când n-am în șantier nici o promisiune isteață care m-ar obliga să mă scol fără să mai fac vreun naz. Există zile când pot să citesc. Există și zile când sunt mai adânc. Atunci nu fac nimic. Îmi completez „teoria”. Cinci categorii: veleitarii, amatorii, diletanții, scriitorii buni, scriitorii mari. Primii simt un impuls autentic, dar n-au deloc talent. Din cauza intensității impulsului, sunt convinși că ce scriu e nemaipomenit. Îi urăsc pe toți cei care nu vor să recunoască, pe
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
sens“. E ca o ahtiere după o direcție în lipsa căreia edificiul lumii se crapă, de aceea obsesia sensului e condiția preliminară a filosofiei. Așa cum în teologie providența e premisa obligatorie, tot astfel în filosofie sensul e fermentul fără de care o teorie nu poate fi legată. Unde nu e sens nu e legare a gîndurilor, după cum unde nu e pronie nu e coerență a faptelor. Împingînd nuanța spre o simplificare drastică, sensul e echivalentul secularizat al prevederii divine: presupui o coerență inițială
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
atins de vanitatea de a crede că rațiunea poate lămuri orice. E convingerea savantului care e încredințat că, grație unei idei geniale, îl poate prinde pe Dumnezeu de chică. În acest caz, gînditorul devine „absurd de rațional“, propovăduind succesul unei teorii construite pe spezele aride ale intelectului logic. E cazul utopiilor ivite din siguranța că o schemă inteligibilă poate schimba lumea în bine. A treia poziție e cea în care absurdul e echivalat cu situațiile fără ieșire. Ești într-o stare
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
exact cu mi-am propus inițial (deși la festival n-a fost cazul de vreun compromis), dar o fac. DC News: De unde vine pasiunea ta pentru film? Luca Istodor: Sunt pasionat de filme de când eram mic. Am aflat acum că teoria mamei mele e că îmi plac filmele pentru că bunicul meu a fost regizor și se transmite cumva și pentru că mă ducea când eram mic toată ziua la Mall, la cinema. Eu n-am idee exact de unde a apărut, dar știu
Interviu. Povestea puștiului care și-a început cariera la șapte ani. După un deceniu a devenit director by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29418_a_30743]
-
biblioteca municipală, iar la liceu am înființat, împreună cu profesoara noastră preferată, un cerc literar intitulat „Pata de cerneală”. Astăzi, în calitate de filolog și istoric literar, uneori aș prefera, în loc să formulez analize structuraliste sau hermeneutice sau în spiritul ultimului strigăt din domeniul teoriei literare, să retrăiesc acea pură senzație de cititor naiv, captivat de farmecul unei cărți și de mirosul pomului de Crăciun.
Carte de Crăciun by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2951_a_4276]
-
și mediul ambiant pot influența principiile vieții oamenilor". Scopul este realizarea armoniei locurilor în care oamenii trăiesc, prin analiza fluxurilor de energie din mediul înconjurător", scrie deputatul conservator, potrivit Mediafax. Cornelia Negruț menționează că expertul fengh shui, "bazându-se pe teoria celor cinci elemente (pământ, metal, apă, lemn, foc) dar și pe principiile yin și yang, încearcă să reechilibreze forțele care se manifestă local, pentru a ameliora sănătatea, prosperitatea și comportamentul persoanelor". "Cele patru centre de interes majore din fengh shui
Solicitare din Parlament: "expert fengh shui" să apară în nomenclatorul meseriilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29599_a_30924]
-
În istoria României s-a pus foarte mult accentul pe latinizare. Lingviștii spun că avem o moștenire de la daci de aproximativ 100-150 de cuvinte și că cele mai multe dintre cuvintele din limba română sunt din fondul latin. Se pare că această teorie este greșită, lucru care se poate demonstra. Simona Crețu, consilier general al Consililui General al Municipiului București (CGMB), a vorbit pentru despre plăcuțele de la Sinaia. Acestea din urmă au fost adunate de autorul Dan Romalo care a scos în 2003
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
au negat de 100 de ani. Așadar, plăcuțele de la Sinaia trebuie să fie popularizate în sistemul educațional. Etapa cu latinitatea în istoria noastră nu trebuie să fie luată drept o rea intenție. La momentul respectiv poate a fost justificată acea teorie. Simona Crețu consideră că această carte a lui Dan Romalo ar trebui să fie introdusă lectură obligatorie la licee pentru materii ca: istoria, limba română și limbi clasice.
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
de sine-stătătoare, apte să ne propună un autor pe care evoluția literaturii, în special în urma experiențelor postmoderne, l-a adus mai aproape de înțelegerea noastră decât era, poate, în anii săi de ebuliție creatoare. Postmodernismul a denunțat rigiditatea convenției genurilor, iar teoria post-structuralistă i-a denunțat acesteia originea „livrescă”, rezultând din lectura pe care Aristotel o aplică lui Platon. Azi, scriitorul nu mai aspiră să scrie poezie/ proză/ teatru, ci literatură. Poetica sa nu mai este neapărat una a genului, ci aspiră
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
și, poate, în conjuncturi complexe, mai ales înainte de 1989, Tănăsescu ieșea din rînd. Tobă de carte, cu valențe culturale vaste și solide, severă și caldă, în același timp, extrem de pretențioasă și imprimînd mereu nivelul academic cursurilor, seminariilor, Profesoara noastră de teoria literaturii și, totodată, îndrumătoarea de an a promoției mele, Antoaneta, venea, parcă, din altă lume. Ușor extravagantă pentru timpurile acelea cenușii, fără culoare, fără șarm, fără mister, Profesoara mea Antoaneta Tănăsescu mi-a marcat studenția și existența. Părea că nu
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
lui Dostoievski, Legenda continuă totuși să rămână un mister care își ignoră exegeții, refuzând tuturor etalarea completă a sensurilor sale și încheierea definitivă a exercițiului hermeneutic. Însăși încadrarea tehnică a acestui episod și clasificarea sa, din punctul de vedere al teoriei literare, scapă oricărei fixări categorice prin definiții. Departe de a fi o simplă ipostază de povestire în ramă, Legenda este mai degrabă o secțiune dramatizată în structura romanului, încadrată circular de discuția dintre cei doi frați, Ivan și Alioșa Karamazov
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
fals ar fi) pare limpede. Părinții cuiva par un „x” inferior și nimic nu îi poate face să devină un „y” respectat. Doar ipocrizia și convenția. E ca și cum ai fi anglican fără să ai pic de credință. Eileen are o teorie interesantă, cum că această ruptură e bună pentru formarea indivizilor; că familiile fericite sînt cele în care copiii n-au reușit să își „personalizeze” sau să își „separe” părinții, astfel că se pierd în „sufletul” familiei, cu individualitatea neîmplinită. Traversez
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
PMP a avut o replică și pentru Călin Popescu Tăriceanu, cel care ieri transmitea că, cităm, autorul moral al infracțiunilor comise de Mircea Băsescu este Președintele României și nu ne-ar surprinde să aflăm că este și infractor. "Cât despre teoria privind demisia șefului statului, culmea este că în fruntea statului până la alegeri ar veni un om precum Călin Popescu Tăriceanu, care în 2005 făcea trafic de influență pe "bilețele roz" în favoarea prietenilor săi certați cu legea. Elena Udrea l-a
ELENA UDREA, reacţie după arestarea lui Mircea Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29156_a_30481]
-
Google. În afară de futurologie, este implicat în domenii precum recunoașterea optică de litere (OCR), sinteza text-vorbire, tehnologiile de recunoaștere a vorbirii și instrumentele electronice cu claviatură.”) McGinn, în textul publicat inițial în The New York Review of Books, ia în discuție o teorie lansată de Kurzweil despre gândirea umană: „Care este marea sa teorie?”, se întreabă McGinn. „Ea este prezentată în capitolul al treilea al cărții, «Un model al Neocortexului: Teoria Minții - Recunoașterea Formelor». Nu poți să nu observi că această teorie complementează
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
litere (OCR), sinteza text-vorbire, tehnologiile de recunoaștere a vorbirii și instrumentele electronice cu claviatură.”) McGinn, în textul publicat inițial în The New York Review of Books, ia în discuție o teorie lansată de Kurzweil despre gândirea umană: „Care este marea sa teorie?”, se întreabă McGinn. „Ea este prezentată în capitolul al treilea al cărții, «Un model al Neocortexului: Teoria Minții - Recunoașterea Formelor». Nu poți să nu observi că această teorie complementează realizările lui Kurzweil ca inventator al dispozitivelor de recunoaștere de semne
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
publicat inițial în The New York Review of Books, ia în discuție o teorie lansată de Kurzweil despre gândirea umană: „Care este marea sa teorie?”, se întreabă McGinn. „Ea este prezentată în capitolul al treilea al cărții, «Un model al Neocortexului: Teoria Minții - Recunoașterea Formelor». Nu poți să nu observi că această teorie complementează realizările lui Kurzweil ca inventator al dispozitivelor de recunoaștere de semne: «secretul din spatele gândirii umane» este recunoașterea formelor, așa cum este implementată în hardware-ul creierului. Pentru a crea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
o teorie lansată de Kurzweil despre gândirea umană: „Care este marea sa teorie?”, se întreabă McGinn. „Ea este prezentată în capitolul al treilea al cărții, «Un model al Neocortexului: Teoria Minții - Recunoașterea Formelor». Nu poți să nu observi că această teorie complementează realizările lui Kurzweil ca inventator al dispozitivelor de recunoaștere de semne: «secretul din spatele gândirii umane» este recunoașterea formelor, așa cum este implementată în hardware-ul creierului. Pentru a crea o minte, avem nevoie, așadar, de o mașină care să recunoască
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
de recunoaștere de semne: «secretul din spatele gândirii umane» este recunoașterea formelor, așa cum este implementată în hardware-ul creierului. Pentru a crea o minte, avem nevoie, așadar, de o mașină care să recunoască forme, precum litere și cuvinte. Numind aceasta TMRF (Teoria Minții - Recunoașterea Formelor), Kurzweil își schițează teoria făcând referință la arhitectura neuronală a neocortexului, stratul extern, extrem de ridat, al creierului.” Eseul din Lettre Internationale ne introduce într-un teritoriu care deschide orizontul și fascinează. Este doar unul dintre punctele de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
umane» este recunoașterea formelor, așa cum este implementată în hardware-ul creierului. Pentru a crea o minte, avem nevoie, așadar, de o mașină care să recunoască forme, precum litere și cuvinte. Numind aceasta TMRF (Teoria Minții - Recunoașterea Formelor), Kurzweil își schițează teoria făcând referință la arhitectura neuronală a neocortexului, stratul extern, extrem de ridat, al creierului.” Eseul din Lettre Internationale ne introduce într-un teritoriu care deschide orizontul și fascinează. Este doar unul dintre punctele de interes ale unei reviste în totalitate remarcabilă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
de protest semnată de peste 500 de intelectuali din toată țara. Am semnalat eu însumi într-un editorial programul aberant pe care noul redactor-șef îl propunea în chiar primul număr al publicației care îi fusese încredințată de Consiliul Județean. De la teorie, discriminatorie și insultantă, Mircea Arman a trecut repede la fapte, cenzurându-și colaboratorii și desfăcându-le ilegal redactorilor contractele de muncă. Confruntat cu o reacție masivă a scriitorilor, nu s-a dat în lături de la amenințări, în interviuri sau în
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
conștiinței, de critica de identificare, aceasta este o critică zisă de el, altminteri, activă, cu un termen mai vag și mai general (id., 283). Formal, ordinea recunoscută de Alexandru George, în articolul său tot de aici, Critică și creație, este teoria, apoi practica literară. Ideile literare preced, natural și cronologic, critica literară ca domeniu de existență. Într-adevăr, Al. George are o înțelegere extensivă, astăzi am spune pluridisciplinară, a criticii. El notează că „definiția criticii este foarte largă”. Dar nu extinde
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]