5,369 matches
-
care prevedea predarea limbii române, a istoriei românilor și geografiei României exclusiv în limba română (art. 39). Etatizarea învățământului particular este relevată și de controlul total impus asupra materialelor didactice: "În școlile particulare nu se va putea întrebuința nici o carte tipărită și nici o hartă sau tablou care să nu fie aprobate de minister. Întrebuințarea manuscriselor este interzisă" (art. 28). Așadar, chiar dacă a tolerat existența învățământului particular în paralel cu cel de stat, autoritățile române au luat măsuri încă din interbelic în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care intențiile exprimate de programa de învățământ sunt subvertite, atâta timp cât europenismul este subordonat românismului. 28 Nu este singurul manual care folosește acest termen: N. Dumitrescu et al. (1999) folosește sintagma ""inventării" lor [a românilor] ca popor" (p. 3). 29 Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Morțun”, care era gata de pe acum („scot în vânzare volumul ce-am editat”, scrie editorul iar cuprinsul volumului este, într-adevăr, publicat prin presă în 1888, scriindu-se apăsat că această carte există; rezultă că V.G.Morțun o avea, realmente, tipărită și urma doar s-o pună în vânzare, lucru ce se va face abia în 1890 desigur, cu schimbarea paginii de titlu și cu unele adaosuri, cum vom vedea). Consultând ediția lui Morțun, observăm că ea cuprinde poeziile publicate de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ediția Maiorescu citindu-i din enorm de multele îndreptări de text pe care le făcuse: „Dl. Morțun mai trase o carte din rafturile bibliotecii sale. Și, răsfoind-o melancolic, spuse, vorbindu-și parcă mai mult sieși: — Aceasta este ediția princeps tipărită de Maiorescu... M-am aplecat peste paginile pe care ministrul le răsfoia cu atâta evlavie: toate aproape erau corectate cu creionul și purtau pe ici pe colea strofe adăugite. — Cât am muncit ca să restabilesc textul adevărat al poeziilor... mă lămuri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aerul care-i înconjoară.” La fel cu acești ardeleni care au de înțeles generalitatea numită Eminescu: iau informațiile din imediat, ei toți lucrează „cu materialul clientului”, cum se spune, cu texte publicate de prietenii și apropiații lui Eminescu. Sunt texte tipărite imediat după moartea lui Eminescu și acestor texte le răspund ardelenii. Din asemenea realități precum cele citate de un Aron Densușianu rezultă cu necesitate această concluzie: un om bolnav, dezordonat, incoerent nu poate avea decât o operă pe măsură. Cum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dacă cineva citește sau nu ținând seama de tot ceea ce știm despre acea persoană, despre modul cum răspunde ea la diferite solicitări, despre ceea ce a premers acestei activități a ei ș.a.m.d. Din faptul că noi putem vedea cuvinte tipărite sau scrise și pronunța cuvinte fără să citim nu rezultă că cititul este „un proces lăuntric“, ceva accesibil doar acelei persoane care îl realizează. Expresia „a citi“ este folosită pentru o activitate, pe care o persoană cu anumite caracteristici și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
am știut că Tu ești apărătorul meu”; „Căci Eu sunt Dumnezeul tău, eu întăresc dreapta ta și îți zic ție: nu te teme căci Eu sunt ajutorul tău”. O frumoasă comparație despre rolul duhovnicesc al psalmilor aflăm în prefața Psaltirii tipărită la Iași, în anul 1843: „ceea ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărți insuflate de Dumnezeu. Soarele luminează toate marginile lumii, psaltirea luminează toate marginile lumii, toate simțurile inimii, toate cugetele sufletului și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână” (I.L. Caragiale). Observație Considerăm că ar fi mai sugestivă elipsa verbului prin utilizarea liniei de pauză („iar modelul de caligrafie - scris de mână”), mai ales că, În asemenea context, linia de pauză este
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
calculator a unui text corectat poate genera noi greșeli, cum ar fi despărțirea arbitrară a cuvintelor În silabe, semne de ortografie sau de punctuație puse la Început de rând etc. Până la apariția calculatorului, traseul unui text de la manuscris la pagina tipărită era destul de anevoios. După ce autorul Își scria textul, și-l dactilografia sau Îl preda unei dactilografe de meserie, care Îl bătea la mașină. Odată obținută dactilograma, ea era corectată de autor sau chiar de dactilografa respectivă, uneori prin colaționarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
celui care a făcut-o. Abia după aceea se dădea BT-ul (bunul de tipar). De multe ori, bunul de tipar se dădea sub rezerva Înlăturării unor greșeli care mai rămăseseră În urma celor două corecturi. Chiar și după ce cartea era tipărită, se mai puteau face unele mici Îndreptări, prin așa-numitele erate, care erau niște foi atașate, lipite la sfârșitul lucrării respective. Se Înțelege că astfel de erate aveau mai ales lucrările științifice, unde un + (plus) sau un - (minus) la matematică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrările științifice, unde un + (plus) sau un - (minus) la matematică, o vocală sau un accent la gramatică, de pildă, puteau să schimbe radical conținutul textului. Erata avea câteva rubrici: indicarea paginii și a rândului În care era strecurată greșeala; varianta tipărită; varianta corectă; specificarea vinovatului (care putea fi editura, tipografia sau autorul Însuși). Iată două exemple de erate din două cărți științifice: IMAGINE SCANATĂ!!! Erată la Romulus Vulcănescu, 1985 IMAGINE SCANATĂ!!! Erată la ***, Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1998, p. 60). E interesant că aceste greșeli au fost sesizate În faza șpalturilor, fiindcă În ziarele consultate de noi, existente În fondurile documentare ale bibliotecilor, ele nu au putut fi descoperite. Sau poate că fuseseră sesizate În ziarele deja tipărite, care ulterior s-au retras de pe piață. CELE DOUĂ IMAGINI DIN PAUL TRANSFER: „POVESTEA MĂGARULUI” ȘI „TU, NICHITA” + LEGENDELE 3. Erori de tipar cu intenții stilistico-satirice Erorile de tipar au fost utilizate dintotdeauna și ca un mijloc de satirizare a adversarului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să fie obositoare. Acesta era, Înainte de 1989, cazul revistei Săptămâna, tipărită cu un corp 8, pentru a intra În paginile ei cât mai mult text. 5. Formatul de text Prin format de text se Înțelege lățimea și Înălțimea suprafeței dreptunghiulare tipărite a paginii. Pentru a respecta cerința ca rândurile tipografice să fie cât mai scurte, se optează pentru formatul „vertical”, puține fiind cărțile tipărite În format „orizontal”. În general, formatul ideal este dat de raportul 5/8, În care 5 reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de pagini!). Numărul de pagini al unei lucrări de licență diferă și În funcție de subiectul abordat. 3.1.1. Formatul de text Așa cum am văzut În capitolul „Noțiuni de tehnoredactare”, prin format de text se Înțelege lățimea și Înălțimea suprafeței dreptunghiulare tipărite a paginii. În general, formatul ideal este dat de raportul 5/8, În care 5 reprezintă lățimea, iar 8 Înălțimea formatului unei cărți. Albiturile unei pagini dintr-o lucrare de licență vor fi următoarele: - stânga: 2,5 cm; - dreapta: 2
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau persoane din domeniu. Se poate vorbi despre infrastructura informațională a apărării, infrastructura informațională națională și infrastructura informațională globală. Spațiul informațional se referă la agregarea tuturor resurselor informaționale aflate la dispoziția unei unități. Într-o firmă, el cuprinde angajații, documentele tipărite, sistemele informatice și de comunicații, plus toate informațiile structurate existente în unitate sau în mediul ei de lucru. Spațiul cibernetic, cyberspace, este spațiul informațional care însumează totalitatea rețelelor de calculatoare, cunoscut și ca rețeaua rețelelor. Spațiul de bătaie/luptă este
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Tutoveanu, când, spre stupoarea celor ce ‐l știau poet, a fost anunțat ca fiind de profesie... pensionar. Probabil așa dorise el. Modestia îi reușise o performanță tristă a sarcasmului. Într‐ adevăr, nu izbutise să‐și adune poeziile într‐ un volum tipărit, așa că rămăsese tot... fostul funcționar de la Casa Națională, însă pensionat. Aici activitatea lui se încheiase rotund... Îmbătrânise, avea în toată înfățișarea ceva de pârloagă spelbă, sărăcită de vânturile lui noiembrie. Atunci i‐am văzut noblețea obosită a ochilor și i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Academia Bârlădeană” cu sediul în Bârlad, Bulevardul Republicii nr.235, are ca președinte de onoare pe C.D.Zeletin, președinte executiv Elena Monu, redactor șef Serghei Coloșenco, din colectivul de redacție mai făcând parte Simion Bogdănescu, Ritta Mintiade.Tehnoredactarea: Bogdan Artene. Tipărită la S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad (21x31 cm., de regulă 20 pagini, uneori și cu supliment). Citim în revistă materiale cu titlurile: “G.Tutoveanu și Bârladul”, “Ioan Dimitriu - Bârlad”, “Domnitorul Alexandru Ioan Cuza - fiu al Bârladului sub semnul lui Cronos”, “Liceul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parte, / Dă‐ te mai încolo, zic! / Vai de cel ce are parte / Să te‐ atingă doar un pic! / Îl sufoci cu‐ a ta duhoare!.../ Ești de‐ o murdărie crasă / Asta e înfățișare? / Uite, eu sunt tot frumoasă, / Astăzi parcă‐ s tipărită! / Nici o filă răvășită.../ Chiar coperta mi‐i curată / Cum a fost de prima dată./ Tu ești însă o rușine! / Doamne, cum să scap de tine / Să nu te mai văd de loc?”/ Ș‐ aici cartea cea frumoasă /Astăzi parcă tipărită
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipărită! / Nici o filă răvășită.../ Chiar coperta mi‐i curată / Cum a fost de prima dată./ Tu ești însă o rușine! / Doamne, cum să scap de tine / Să nu te mai văd de loc?”/ Ș‐ aici cartea cea frumoasă /Astăzi parcă tipărită ,/ Făr‐o filă răvășită / A tăcut, fiind convinsă / Că vecina‐i e învinsă. / Totuși, foarte cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum nu l‐ ar fi gândit: / ‐ Dragă, ai dreptate mare,/ Prost arăt la‐nfățișare / Foile‐mi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
citească materialele, din revista pe care o cumpără ei și familiile lor. Legată de tradițiile culturale ale Bârladului, revista și scriitorii ei, satisfac. Relațiile cu revistele medicale, cu cartea de profil, dar și cu tot ceea ce înseamnă publicistică și cuvânt tipărit, fac din Paginile... la care ne referim mereu o noutate. Ceea ce este și meritul colectivului de redacție pe care l-am fi vrut scris pe coperta revistei care are atâtea merite. Deosebit de problemele fundamentale, referirile la cartea juridică, tehnică, răsfoirea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spune o gândire. Care va să zică nu mai e permis nimănui a strica hârtia degeaba. Fericit publicul de astăzi!“ 1.5. Caragiale regizor Caragiale este, totodată, și un bun regizor. Este primul nostru autor care acordă atenție jocului de scenă. În textele tipărite ale pieselor sale, actorii găsesc indicații regizorale care sugerează tonul verbal: „afirmativ“, variația tonului: „schimbând tonul“, unele de natură psihologică: „curioasă“, „satisfăcută“, „cu ironie“, altele, în sfârșit, de orientare pe scenă. El nu lasă în grija directorului de scenă nici
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ceremonie“ reprezintă o adevărată obsesie a textului în literatura lui Caragiale. Din felul în care este prezentată scena ziarului în O noapte furtunoasă, este clar că întreaga literatură a autorului - dar în special această comedie - este bântuită de magia hârtiei tipărite. Lectura în doi a ziarului este un ritual zilnic, așteptat cu nerăbdare. Înainte de a da semnalul de începere a lecturii, Jupân Dumitrache cere să i se aducă sabia și centironul, adoptând o ținută solemnă. Apoi dă semnalul de lectură lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
limbii române literare, posibilități pe care el însuși, ca poet, le-a actualizat, ca și cum limba literară nu ar aparține aceluiași spațiu etnic și cultural. Filozofia ca artă și filozofia ca știință După ce mare parte din lucrările sale de filozofie fuse-seră tipărite, Lucian B l a g a își exprimă indignarea că nu i s-a recunoscut "efortul susținut întru cucerirea unui stil"386. Care este profilul acestui "stil" din perspectiva discursului lui Blaga și din perspectiva concepției sale despre modul de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1990, p. 34. 8 O spune chiar Wittgenstein, într-o scrisoare adresată în decembrie 1919 lui Ludwig von Ficker, căruia îi propune să-i publice manuscrisul: „În treacăt fie spus, numerele zecimale ale propoziției mele vor trebui să fie neapărat tipărite deoarece oferă cărții caracter sistematic și claritate; fără această numerotare ea ar fi o amestecătură neinteligibilă.“ (L. Wittgenstein, Briefe, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1980, p. 203). Afirmația este, în parte, justificată, în parte de natură să inducă în eroare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dacă cineva citește sau nu ținând seama de tot ceea ce știm despre acea persoană, despre modul cum răspunde ea la diferite solicitări, despre ceea ce a premers acestei activități a ei ș.a.m.d. Din faptul că noi putem vedea cuvinte tipărite sau scrise și pronunța cuvinte fără să citim nu rezultă că cititul este „un proces lăuntric“, ceva accesibil doar acelei persoane care îl realizează. Expresia „a citi“ este folosită pentru o activitate, pe care o persoană cu anumite caracteristici și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]