29,368 matches
-
decât În acele sectoare În care materia primă se importa din Germania. Unul dintre aceste sectoare a fost siderurgia, care, conform unei alte declarații a lui I. Antonescu din cadrul procesului său, a avut „creșteri de 65% folosindu-se 300 040 tone oțel În economia generală”. Marea majoritate a minereurilor și În principal cocs era importat din Germania sau din țări care erau sub influența ei. Referitor la aceste importuri, ministrul Economiei Naționale, Gheorghe Potopeanu, afirma că României, prin tratatul din 4
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
și În principal cocs era importat din Germania sau din țări care erau sub influența ei. Referitor la aceste importuri, ministrul Economiei Naționale, Gheorghe Potopeanu, afirma că României, prin tratatul din 4 decembrie 1940, i s-au acordat „100 000 tone cocs, 100 000 tone semifabricate, precum și zinc și aluminiu”. Din aceste cantități România a primit doar 10 000 tone cocs, 3 900 tone semifabricate, 195 tone zinc nelucrat din 4 000 tone. Referitor la dezvoltarea industriei românești, Hitler afirma că
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
era importat din Germania sau din țări care erau sub influența ei. Referitor la aceste importuri, ministrul Economiei Naționale, Gheorghe Potopeanu, afirma că României, prin tratatul din 4 decembrie 1940, i s-au acordat „100 000 tone cocs, 100 000 tone semifabricate, precum și zinc și aluminiu”. Din aceste cantități România a primit doar 10 000 tone cocs, 3 900 tone semifabricate, 195 tone zinc nelucrat din 4 000 tone. Referitor la dezvoltarea industriei românești, Hitler afirma că „România ar trebui să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
importuri, ministrul Economiei Naționale, Gheorghe Potopeanu, afirma că României, prin tratatul din 4 decembrie 1940, i s-au acordat „100 000 tone cocs, 100 000 tone semifabricate, precum și zinc și aluminiu”. Din aceste cantități România a primit doar 10 000 tone cocs, 3 900 tone semifabricate, 195 tone zinc nelucrat din 4 000 tone. Referitor la dezvoltarea industriei românești, Hitler afirma că „România ar trebui să devină o țară agricolă. România ar trebui să facă bine să renunțe la ideea ei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
Gheorghe Potopeanu, afirma că României, prin tratatul din 4 decembrie 1940, i s-au acordat „100 000 tone cocs, 100 000 tone semifabricate, precum și zinc și aluminiu”. Din aceste cantități România a primit doar 10 000 tone cocs, 3 900 tone semifabricate, 195 tone zinc nelucrat din 4 000 tone. Referitor la dezvoltarea industriei românești, Hitler afirma că „România ar trebui să devină o țară agricolă. România ar trebui să facă bine să renunțe la ideea ei de a avea o
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
că României, prin tratatul din 4 decembrie 1940, i s-au acordat „100 000 tone cocs, 100 000 tone semifabricate, precum și zinc și aluminiu”. Din aceste cantități România a primit doar 10 000 tone cocs, 3 900 tone semifabricate, 195 tone zinc nelucrat din 4 000 tone. Referitor la dezvoltarea industriei românești, Hitler afirma că „România ar trebui să devină o țară agricolă. România ar trebui să facă bine să renunțe la ideea ei de a avea o industrie proprie”, ceea ce
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
decembrie 1940, i s-au acordat „100 000 tone cocs, 100 000 tone semifabricate, precum și zinc și aluminiu”. Din aceste cantități România a primit doar 10 000 tone cocs, 3 900 tone semifabricate, 195 tone zinc nelucrat din 4 000 tone. Referitor la dezvoltarea industriei românești, Hitler afirma că „România ar trebui să devină o țară agricolă. România ar trebui să facă bine să renunțe la ideea ei de a avea o industrie proprie”, ceea ce dovedește faptul că Germania dorea ca
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
mil. Euro), pentru dotarea laboratorului central de carantină fitosanitară (1,65 mil. Euro), pentru dotarea punctelor de inspecție de la frontieră, 2,8 mil EURO pentru dotarea laboratoarelor de control al pesticidelor, 3,8 mil EURO pentru neutralizarea a peste 113 tone de pesticide scoase din uz în întreaga țară. Această ultimă operațiune ar fi trebuit să fie finalizată, până la sfârșitul anului 2003. În România, selectarea și eliminarea pesticidelor interzise în UE sau alte țări reprezintă o preocupare marginală, însă aceasta va
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
alimente, tot atâtea în apele de suprafață și 62 în pânzele de apă freatică. Dintre acestea, 52 provin din utilizarea erbicidelor, 44 din insecticide, 20 din fungicide și 4 în alte produse. La acestea se adaugă prezența celor 2000 de tone de deșeuri, care ne poluează de cca 20 de ani și alte 15.00020.000 de tone răspândite în apropierea unor combinate chimice (M.Berca, 2002). Deși potențialul poluant este în scădere, ca urmare a unor măsuri de eliminarea a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
provin din utilizarea erbicidelor, 44 din insecticide, 20 din fungicide și 4 în alte produse. La acestea se adaugă prezența celor 2000 de tone de deșeuri, care ne poluează de cca 20 de ani și alte 15.00020.000 de tone răspândite în apropierea unor combinate chimice (M.Berca, 2002). Deși potențialul poluant este în scădere, ca urmare a unor măsuri de eliminarea a acestuia, efectele se vor amplifica și vor mai dăinui încă multă vreme, chiar dacă distrugerea sau neutralizarea acestor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
activă (sau de produs) conținută într-o unitate de volum sau de masă a unei soluții și se poate exprima în kg, litri sau în %. Doza este cantitatea de substanță (sau preparat) aplicată pe unitate de suprafață (ha) sau volum (tonă). În funcție de acțiunea produselor chimice asupra grupelor de agenți fitopatogeni, acestea se împart în: virusocide, bactericide și fungicide. Această clasificare biologică nu are un caracter absolut. Unele produse pot fi cuprinse în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
asemenea, pe fondul unei turbulențe neobișnuite a atmosferei a crescut, într-o anumită măsură, frecvența unor fenomene meteorologice extrem de periculoase și păgubitoare : ciclonii tropicali, secetele, precipitațiile torențiale, temperaturile excesive ș.a Tabelul nr.3. Emisia de CO2 în anul 2000 (tone la 1000 locuitori) continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. TOTAL 4.2 ASIA 2.5 FED.RUSĂ 9.1 State dezvoltate 11.3 Asia de Est 3.7 State în curs
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a atmosferei a crescut, într-o anumită măsură, frecvența unor fenomene meteorologice extrem de periculoase și păgubitoare : ciclonii tropicali, secetele, precipitațiile torențiale, temperaturile excesive ș.a Tabelul nr.3. Emisia de CO2 în anul 2000 (tone la 1000 locuitori) continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. TOTAL 4.2 ASIA 2.5 FED.RUSĂ 9.1 State dezvoltate 11.3 Asia de Est 3.7 State în curs de dezvoltare 2.1 Asia Central-Sudică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o anumită măsură, frecvența unor fenomene meteorologice extrem de periculoase și păgubitoare : ciclonii tropicali, secetele, precipitațiile torențiale, temperaturile excesive ș.a Tabelul nr.3. Emisia de CO2 în anul 2000 (tone la 1000 locuitori) continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. TOTAL 4.2 ASIA 2.5 FED.RUSĂ 9.1 State dezvoltate 11.3 Asia de Est 3.7 State în curs de dezvoltare 2.1 Asia Central-Sudică 1.2 AMERICA LATINĂ 2
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fenomene meteorologice extrem de periculoase și păgubitoare : ciclonii tropicali, secetele, precipitațiile torențiale, temperaturile excesive ș.a Tabelul nr.3. Emisia de CO2 în anul 2000 (tone la 1000 locuitori) continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. TOTAL 4.2 ASIA 2.5 FED.RUSĂ 9.1 State dezvoltate 11.3 Asia de Est 3.7 State în curs de dezvoltare 2.1 Asia Central-Sudică 1.2 AMERICA LATINĂ 2.7 State subdezvoltate 0.2
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
specii de crustacee cunoscute, 126 de specii (0,3%) sunt amenințate cu extincția, 4 specii (0,01%) au dispărut după anul 1600. 12-15% din totalul proteinelor consumate de populația umană sunt extrase din Oceanul Planetar. Sunt pescuite 55-60 milioane de tone de pește anual, o cantitate modestă față de potențialul productiv al oceanului. Se recoltează numai anumite specii care sunt apreciate de consumatori și care beneficiază de o industrie de prelucrare. Pescuitul intensiv în spații marine definite conduce la un exces ce
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
marine de talie mare cunosc o situație chiar mai dramatică. Un alt risc constă în exploatarea resurselor marine pe baza unor evaluări exagerate care se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în exploatarea resurselor marine pe baza unor evaluări exagerate care se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre taxoni își datorează extincția supraexploatării, 37% introducerii de noi specii, 4% efectelor indirecte, 50
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
baza unor evaluări exagerate care se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre taxoni își datorează extincția supraexploatării, 37% introducerii de noi specii, 4% efectelor indirecte, 50% degradării habitatelor și 1% unor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre taxoni își datorează extincția supraexploatării, 37% introducerii de noi specii, 4% efectelor indirecte, 50% degradării habitatelor și 1% unor cauze naturale. Din totalul de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre taxoni își datorează extincția supraexploatării, 37% introducerii de noi specii, 4% efectelor indirecte, 50% degradării habitatelor și 1% unor cauze naturale. Din totalul de 24.000 de specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
circa 90% (6.232,2 t), sursa reprezentând-o dejecțiile de la creșterea animalelor și îngrășămintele chimice azotoase aplicate, iar din tratarea și depozitarea deșeurilor au rezultat 687,35 t (10,7%). Emisiile de compuși organici volatili nemetanici - 56.096,6 tone.an-1 în 2008. Principalele surse de emisie sunt: instalațiile de ardere rezidențiale (arderea lemnului în sobe, cămine, mașini de gătit), cu o contribuție de 86,2% (48.347 t), transportul rutier și feroviar cu o contribuție de 9,1%, restul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de băuturi alcoolice) și utilizarea solvenților. Sursele principale de poluare cu metale grele sunt procesele industriale și incinerarea deșeurilor pentru mercur și cadmiu, iar pentru plumb sunt gazele de eșapament de la motoarele cu ardere internă. Emisii totale de metale grele (tone.an -1 /județ) în 2008: Hg 0,0264, Cd 0,007, Pb 0,075. Emisii totale de poluanți organici persistenți (POPs) (g.an-1) în 2008: dioxine (sursa: incinerare deșeuri spitalicești, producție oțel - cuptor electric): 0,0247; hidrocarburi aromatice policiclice PAH
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
0,0247; hidrocarburi aromatice policiclice PAH (sursa: transport feroviar, cuptoare cu cocs): 3087,3; bifenili policlorurați PCB (sursa: incinerare deșeuri): 1,078. Emisiile totale de gaze cu efect de seră în atmosferă au fost în 2008 de 3303,8 mii tone CO2 eq (dioxidul de carbon echivalent). Agenții economici din județul Iași care au obținut autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră sunt: SC CET Iași SA CET Iași I, SC CET Iași SA CET Iași II Holboca, SC
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
SC APA VITAL SA Iași - Secția Podu Iloaiei (materii in suspensie, substanțe organice, nutrienți), DAC Pașcani (substanțe organice, materii în suspensie), SC Cotnari SA (materie organică și nutrienți). Pentru emisiile de substanțe poluante rezultate de la toate aceste unități (mii de tone pe an) rezultă o scădere a cantităților de substanțe poluante, comparativ cu anii precedenți. Scăderea cantităților de poluanți emiși cu apele uzate se datorează, pe de o parte, scăderii drastice a producției industriale iar, pe de altă parte, măsurilor care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]