4,953 matches
-
droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul de spectacole sportive, teatru. Dintre acestea ne-am propus să ne orientăm atenția asupra
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
timpurii a atitudinilor de igienă și responsabilitate față de propria sănătate prin activitatea părinților; intervenția primară a psihologului de familie o considerăm, de asemenea, soluția În stimularea atitudinii de conștientizare la toate vârstele a relației dintre psihic și fizic și a trebuinței ca prin self-management să ne responsabilizăm privind consumul de medicamente. Psihologul de familie În colaborare cu medicul de familie pot organiza ore de informare și discuții cu membrii famililor arondate pe teme de perezentare a unor medicamente noi și a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
piesei, această modalitate artistică: „Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine Însuși, Își pune Întrebări si răspunde, se comportă ca și când În scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge”, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt „smulși” din raporturile lor patriarhale și „siliți să lucreze după trebuințele capitalismului” (Zeletin, 1925/1991, p. 65.); economia naturală devine tot mai mult o economie de schimb; vechile meserii și ocupații cad pradă concurenței străine; sporirea relațiilor de schimb duce la stimularea tendinței de extindere a suprafețelor cultivate pentru piață și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
foloasele ei. În astfel de chip, un străin pământenit într-o țară, pe care-și-a ales-o de patrie, când lucrează pentru fericirea acelei țări, când pentru binele ei își jertfește puterile și averea, și când la vreme de trebuință își dă și viața, poate să fie patriot, întocmai ca și acel ce s-a născut și a crescut într-acea țară (pp. 4-5). Caracteristic discursului iluminist pe care îl exprimă, unul dintre binoamele centrale ale gândirii lui Aaron este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriei care este temeiul fericirii vieții s-o păzească drept și prin fapte bune să se silească a o face ca s-o iubească și alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat religiei patriei și cetățean plătitor bucuros al birurilor, respectuos față de legile civile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la acea vreme, Petrache Negrea, să meargă la starea moșiei... undi, fiind de față toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierului era ca arendașul să despăgubească pe proprietar, pentru deteriorarea iazului și a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră și toată mașinăria ei de fier”, concluzionează Panait Balș la proces. Am reprodus pe larg din textul documentului spre a proba că este vorba de o construcție deosebită pentru timpul acela (zidul de piatră, toată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
surprind situațiile timpului structurile din teritoriu și în ce măsură corespund realității. Aveam impresia că și în această privință documentele nu converg și nu dau dovadă de exactitate. Ele cuprind cifre aproximative, totdeauna în minus, interpretarea lor prin comparație fiind de absolută trebuință, dacă vrem să obținem o imagine cât de cât exactă despre întinderea și structurile teritoriale avute în stăpânire de către locuitorii satelor umbrăreștene. Vom reproduce, mai întîi, date dintr-o sursă numită Statisticești științe din anul 1848, o situație într-adevăr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
text importanța ce o aveau caii, mai ales cei buni, în contextul economic și militar al timpului. Creșterea animalelor trebuie să fi fost pe atunci o preocupare importantă la Torcești și Umbrărești, căci constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din lemn și metal, ustensilele trebuitoare pentru tors și țesut, producerea vaselor din lut, lemn și metal, asigurarea mijloacelor de transport la fața locului, diferite arme și instrumente pentru vânat și pescuit etc. Altele puteau fi de o mai restrânsă trebuință și se aflau în stăpânirea unui număr mai mic de producători meșteri, cum ar fi producerea vopselelor, a instrumentelor de măsurat, obținerea anumitor leacuri din plante, realizarea angrenajelor pentru morile de apă sau de vânt, a instrumentelor muzicale și multe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-o comună rurală sau urbană de cel puțin șase luni, fără deosebire de naționalitate sau de protecțiune, și având vârsta de la 21 la 60 ani împliniți, să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după trebuință”. Locuitorii care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele. Erau scutiți „preoții, monahii de orice rit, precum și cântăreții bisericești, învățătorii școalelor, primarii comunelor rurale, jurații (consilierii), comunali, soldații și subofițerii în activitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul comunei Umbrărești, era situată peste apa Bârladului de la vest de moara Torcești, era înzestrată cu șină îngustă și vagoneți cu care se transporta balastul până la calea ferată din dreptul morii și de aici cu vagoane obișnuite, acolo unde cerea trebuința și interesele constructorilor. Podul de la Umbrărești a fost proiectat în lungime de 100 m, s-a redus apoi la 85 m, din trunchiuri de stejar. Lățimea era prevăzută cu „cale dubla și cu trotuare speciale”, iar încărcătura, adică greutatea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și noua reglementare: „atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe dânsa, carele rămâne a stăpânului, din care părți, duoă să se dea locuitorilor acei moșii, iar a treia parte să rămână pentru trebuința stăpânului; și lăcuitorii le vor împărți /pe cele două/ între dânșii după analogie”, adică divizate proporțional pe categorii și număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi fost „Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o enormă parte a istoriei spiritului uman riscă a încuraja ideea că în tot acest timp activitatea spiritului se limita la conservarea și transmiterea tehnologiei”. Mircea Eliade Se știe că orice comunitate umană are atât îndeletniciri de natură să satisfacă trebuințe materiale (hrană, îmbrăcăminte, unelte etc.), cât și preocupări prin care urmărește să-și înfrumusețeze existența. Este ceea ce s-a definit a fi viața spirituală, concretizată în crearea de valori care să poată produce trăiri și satisfacții sufletești de diferite amplitudini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la începutul lucrării, anume că pe aici a fost traseul principal al năvălitorilor, „calea răotăților”, astfel încât e de înțeles de ce oamenii locului s-au mulțumit cu locașuri de cult modeste, cu o viață religioasă care să răspundă, în primul rând, trebuințelor sufletești imediate și nu grandorii prin care să fi urmărit să stârnească admirația veacurilor. Că astfel au stat lucrurile se poate ușor demonstra prin faptul că aproape toate bisericile de pe teritoriul comunei noastre, ca și în satele din jur, au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea și care a aparținut în mod sigur unui membru al familiei ctitorilor, înmormântat în acest loc. În continuare extragem și transcriem date din Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Încă din 20 august 1863, Ministerul de Interne făcuse cunoscut prefecturilor că satele libere de „moșneni (răzeși), fiind emancipate, au toată latitudinea [...], întocmai ca și târgurile și orașele, să-și creeze orice venituri vor găsi de cuviință, spre îndeplinirea deosebitelor trebuințe ale localității, precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau deja școli, ceea ce nu se prea poate dovedi, dacă vedem că satele răzeșești sunt primele care încep să acționeze în vederea înființării lor. În satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]