6,856 matches
-
schimbam hainele de mai multe ori pe zi, mă pudram și dădeam chiar cu roșu. Mă comparam cu ceilalți studenți, mă găseam cel mai bine și, în dragoste, succesele mele mi se păreau indiscutabile. Totuși, până atunci, aventurile fuseseră foarte vagi... Mă temeam ca prima mea mișcare să nu fie ridicolă. Înclinat de pe atunci la neurastenie, găseam un motiv bun de chin. Și exclamam ridicol - ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece îmi dam seama de prezența lui: “Nu voi fi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și sentimentele celorlalți, capacitatea de a face diferența Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dedică luptei comuniștilor, devenind un „poet al baricadei”, deoarece avea și talente literare. Suntem însă în anii ’60, când de versuri care să înflăcăreze masele nu mai e nevoie (încă nu explodase Adrian Păunescu), așa că dl Caius a devenit un vag reporter care vine în provincie să facă un portret pentru ziar unei super inginere inventatoare de noi procedee tehnologice. În tren dă peste un fost coleg de liceu, Cozma, acum inginer de baraje, și o rememorează pe Irina, fata de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
s- a speriat probabil, când a interzis filmul, de imaginile în care George Constantin, Procurorul, aflat în mașina de teren pe care oamenii o împing ca s-o scoată din râpă, feliază aerul din mânuțe în stânga și în dreapta, cu un vag surâs pe figură. Finalul însă era mult mai groaznic. Mulțimea care vine de la meci se revarsă peste podeț și malul râului ca un puhoi de pitecantropi scăpați la lărgime. Figuri monstruoase, prostificate, animate de rânjete animalice, dobitoci râzăreți care- i
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Asta pentru că propaganda era interesată de fuga tinerilor cu studii, nu de coafeze sau taximetriști. Prietena ei, Amalia, îi spusese Doinei că s-ar putea să fie amară cafeaua băută în piscină. Cartierul străinilor e populat „numai cu șomeri și vaga bonzi”. Româncele pe care Doina le întâlnește, o chelneriță și o cântăreață, și ele căsătorite „afară”, sunt niște ratate care „crapă de singurătate”. Profesoara de limba română Doina, o studentă eminentă, care putea „să rămână la catedră”, se angajează la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nuțu, s-a numit Vuică și Ripu în Reconstituirea (George Mihăiță și Vladimir Găitan) sau Puștiul în Concurs al aceluiași Dan Pița, întruchipat de Claudiu Bleonț. Băiatul este pașnic, nu vrea să supere pe nimeni, uneori e contemplativ, cu un vag aer poetic, alteori e glumeț sau înfrățit cu natura. El reprezintă firescul, necontrafăcutul, în antiteză cu „ștablișmentul” artificial, constipat, agresiv, găunos. Faleze de nisip se deschide cu silueta subțiratică a băiatului Vasile care, după ce hrănește un câine vagabond, o curtează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un detectiv particular capitalist - Mirea vorbește o engleză „ca-n filme”. Partidul nu apare în film decât în vagi aluzii telefonice, priviri semnificative în „sus”, cuvântul nu e rostit explicit niciodată. Mirea colaborează direct cu Miliția. Aparent, filmul nu mai e politizat, e polițist, o comedie polițistă - nici măcar milițistă, căci milițienii care urmăresc și ei banda lui Bachus sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1.1. Educația și cercetarea educației La întrebarea „Ce este educația?” pot fi - și au fost - formulate o mulțime de definiții, mai extinse ori mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta înseamnă, în primă și ultimă instanță, deci în mod esențial, a da sens unor fapte, a preciza cel puțin cele mai importante semnificații ale acestora; înseamnă a trece de la informații vagi la unele mai precise, de la date pasibile de accepții diferite la altele aproximativ sigure cu semnificație univocă; presupune a trece de la ceea ce este posibil sau probabil la ceea ce este aproximativ real (între anumite limite, care sînt limitele cercetării, ale oricărei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nici n-a resuscitat mișcarea sindicală, cum sperau liderii. Aproximativ 400.000 de bugetari, față de un milion câți erau anunțați, au fost ieri în grevă”. Autoritățile române au fost incapabile să adopte măsuri anticriză și a existat doar o formă vagă de dialog între actorii sociali. Autoritățile au anunțat măsuri de austeritate, sindicatele doar au simulat protestele. A fost doar un joc al opiniilor, care a arătat incapacitatea de a reacționa coerent împotriva crizei. * * * O altă serie de proteste a avut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dus la faptul că Moldova este fărămițată astăzi. 4.4. Expresiile "autorității" Clișeul vreau să (vă) spun foarte clar valorifică semantismul termenului clar (v. supra, 4.1.), reflectând intenția discursului politic actual de a se distanța de stilul imprecis și vag al limbii de lemn25. Prima parte a clișeului este formată din verbul a vrea sau, mai rar, din verbul a dori (la persoana întâi singular), a doua parte o constituie un verb dicendi la conjunctiv (să adaug, să atrag atenția
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Te cred. Dar te rog să-mi spui ce înseamnă să fii cuminte, poate învăț și eu cumințenia de la tine. Din poticnelile copilului în conturarea cerințelor comportamentului agreat de părinți, mi-am dat seama că pentru el cumințenia este ceva vag și limitat la ceea ce părinții îi interzic să facă. Convorbirea noastră s-a întrerupt în momentul în care Andrei, profitând de eliberarea mânuței, a zbughit-o de lângă mine ca un porumbel scăpat din căușul palmelor. Am încercat să-i explic
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pregătindu-și copilul pentru plecarea la grădiniță sau școală, să nu-i spună acestuia de mai multe ori să fii cuminte! În numeroase cazuri capacitatea copiilor de a înțelege conținutul îndemnului la cumințenie este redusă, iar conștientizarea lui este palidă, vagă. Se impune însoțirea acestei cerințe de explicații și exemple pentru a-i spori forța imperativă sau persuasivă. Părinții care confundă manifestările infantile normale ale copiilor cu obrăznicia uită înțelepciunea zicalei: E greu să afli babă frumoasă și copil cuminte. Un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mângâia pleoapele împovărate de dulceața somnului... Și totuși, ca să cuceresc inima iubitei trebuie ca și în noaptea ce vine să fiu pescuitor de stele. Chemarea dragostei Întâi a fost o privire, fugară și sfioasă, însoțită de un zâmbet cu semnificație vagă. Primul dialog s-a însăilat timid, procurându-le amândurora inundație în cămările inimii, văpăi în obraji și vibrații în glas. Când mâinile li s-au împreunat, au simțit că se dezlănțuie furtuna dragostei. La 16 ani, sângele dă iute în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a marca forma redusă: Nicolae Dică și-a adus "parabolica" în Italia (EZ, 2007) [antena parabolică] Microbul a intrat și în cei doi copii care s-au apucat fiecare de colecționat "cântătoare" (JN, 2004) [păsări cântătoare]. Existența acestor termeni generali, vagi, se explică așadar în publicistică tocmai ca o strategie comunicativă de sugerare a conținutului și nu de decodare explicită (Pană Dindelegan 2003c: 29). În cadrul limbii vorbite, elipsa se explică și prin expresia ezitantă sau trunchiată a gândului; "spiritul are conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
sau o tensiune dramatică, de a sugera alianța totdeauna misterioasă dintre corp și spațiul năpădit de umbră sau misterul prezenței subite a corpului în plină lumină, mai neliniștitoare uneori, mai refractară sesizării totale de către simțurile și mintea noastră decât o vagă semiobscuritate. Atâtea naturi moarte, atâtea gânduri, sentimente, temperamente personale”. ( Charles Sterling) Un solitar în istoria picturii românești, Stahi reprezintă un capitol important care nu poate fi trecut cu vederea. Dimpotrivă, fără opera sa, începuturile picturii moderne națio- nale nu par
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de spațialitate, interpretarea acestor spații din perspectiva experimentării, trăirii, gândirii sau construirii altfel a condus la decădarea spațiului din statutul său ontologic, devenind spațiu scenic, spațiu de fază, spațiu social, spațiu vital, spațiu geografic, spațiu de manevră, spațiu organizat, neted, vag, cucerit, părăsit, spațiu cotidian, etnic, spațiu virtual. Cu ce spații operează științele clasice? Grecii operau cu spații bidimensionale atunci când se ocupau cu studiul geometriei plane și spațiul tridimensional când studiau elemente situate în planuri diferite, adică geometria în spațiu, pe
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
mai privesc În față, mă simt astăzi ispitit de o poezie largă, umană, dincolo de plîngerile trecătoare. Nu știu, e sufletul meu scăpat de tensiunea urii de ieri care mă trimitea mai sus ori e tendința unui acord cu eternitatea - un vag impuls din anticamera morții? Prezența acestui sentiment era anunțată Însă mai devreme, Încă din 1917, cînd scria Pămînt și cer. Cu conștiința amărîtă de prețul uriaș pe care românii fuseseră chemați să-l plătească pentru realizarea visului Unirii, a continuat
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pe măsură (verbul a minți, implică doi participanți: unul care minte și altul care este mințit). Observăm că, prin acest aparent generos noi, locutorul Încearcă să disipeze răspunderea pentru fapta enunțată, să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o direcționare a răspunderii către tabăra politică adversă. Presupoziția de natură lingvistică / semantică este foarte puternică pentru că ea nu este lăsată, ca cea pragmatică, la latitudinea interpretului. Ea este vehiculată, mai mult sau mai puțin direct și evident, de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
multe jocuri de limbaj, apare ambiguitatea, incertitudinea (cazul verbului a vedea, din exemplul de mai sus). Răspunsul pe care ni-l oferă filosoful austriac la această, aparentă, problemă de comunicare este În perfectă consonanță cu abordarile actuale În care ambiguitatea, vagul sunt caracteristici normale ale comunicării: „Nu este oare neclarul adesea tocmai lucrul de care avem nevoie?” <ref id=”50”>Ibid., p. 135referință </ref>. Nesiguranța interpretării unui enunț mai are o cauză: intenția care stă la baza comunicării, „ceea ce avem În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a spart ș.a. Ceea ce Îi lipsește este experiența anterioară În raport cu aceste semne. Aflându-se pentru prima dată Într-o asemenea situație-semn, și nedispunând de contexte psihologice care să confere semnificație semnelor, interpretarea corectă este imposibilă. Interpretul are o imagine 106 vagă asupra situației semiotice În care se află - activitate de zbor cu avioane militare, dar el nu face parte din ea, el nu poate fi inserat În această acțiune, În această formă de viață, pentru că nu are competența semiotică necesară. Pentru
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Rlit, 38. Zafiu, R., 2002, "Mărci ale oralității în limbajul jurnalistic actual", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-430. Zafiu, R., 2002a, "Evidențialitatea în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p.127-147. Zafiu, R., 2002b, "Strategii ale impreciziei: expresii ale vagului și ale aproximării în limba română și utilizarea lor discursiva", în: Până Dindelegan, 2002a, p. 363-376. Zafiu, R., 2002c, "Oră unu, ora două", în Rlit, 4. Zafiu, R., 2002d, "Obsesiile cacofoniei", în Rlit, 50. Zafiu, R., 2003, "Hai, pa!", în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
și referința cuvintelor sau valoarea de adevăr a propozițiilor pe care le utilizăm în intervențiile noastre discursive, principiul ne cere să precizăm cu ce sens sau valoare folosim cuvintele și propozițiile în cauză. Un caz special este cel al termenilor vagi și abstracți (tânăr, inteligent, bun, etc.), care nu au o “graniță” bine determinată, sau cazul utilizării metaforice, ironice a expresiilor, care necesită elemente contextuale pentru a le determina identitatea. Chiar dacă utilizarea unui termen cu sensuri și referințe diferite, în cadrul aceleiași
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acestora de a descrie proprietățile denotatului, iar aspectul informativ are în vedere rolul (finalitatea) semnelor de a informa într-o manieră satisfăcătoare receptorul (sau receptorii) asupra a ceea ce constituie proprietățile denotatului.” (Sălăvăstru, 1995:146). Luând în considerare distincția dintre termeni vagi și termeni non vagi, am putea spune că predomină, în acest caz, termenii non-vagi, consecința fiind aceea că intervențiile discursive prezintă claritate și precizie referențială. Determinăm și o modalitate referențială „slabă”, apreciativ-evaluativă, în care un aspect al realității, în special
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
proprietățile denotatului, iar aspectul informativ are în vedere rolul (finalitatea) semnelor de a informa într-o manieră satisfăcătoare receptorul (sau receptorii) asupra a ceea ce constituie proprietățile denotatului.” (Sălăvăstru, 1995:146). Luând în considerare distincția dintre termeni vagi și termeni non vagi, am putea spune că predomină, în acest caz, termenii non-vagi, consecința fiind aceea că intervențiile discursive prezintă claritate și precizie referențială. Determinăm și o modalitate referențială „slabă”, apreciativ-evaluativă, în care un aspect al realității, în special al realității sociale, este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]