15,959 matches
-
fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe Iuni-am văzut-o adusă"), "unde ?" ("aici"). Pn2: Versurile 395-398 introduc o Complicație: răpitorul este literalmente "răpit" (glisarea sensului propriu a cuvântului "răpitor" către sensul figurat) și lovit de neputință. Reluarea verbului a vedea subliniază trecerea de la prima la cea de-a doua macro-propoziție. Pn3: Cele două versuri următoare (399-400) corespund Re-acțiunii lui Nero și subliniază, prin izolare, trecerea către fantasmă. Pn4: Versurile de la 401 la 404 corespund încercării de Rezolvare (însă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rar este vorba de simple răspunsuri la exerciții. Textul 2.1.: O anecdotă de Chateaubriand Propoziția [a] constituie Rezumatul episodului (Pn0), insistând asupra faptului că întâmplarea va avea legătură cu momentul de întrerupere a călătoriei naratorului. Propoziția [b] asigură, prin verbul la imperfect, suportul Situației inițiale-Orientare (Pn1): trăsura trebuia neapărat unsă (probabil osiile). Propoziția [c] introduce o Complicație (Pn2) care explică ceea ce era deja anunțat în (Pn0): este imposibilă desprinderea roții. Cea de-a patra propoziție, Re-acțiunea (Pn3) sau nucleul povestirii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de neclintit și masiv = are totul pentru a fi îndrăgit) sunt într-o relație de izotopie. Din punct de vedere enunțiativ, agentul verbului tranzitiv absent: "a fi îndrăgit", cere întotdeauna un "de către cineva", a fi sursa de plăcere a cuiva. Conform unei retorici specific publicitare, acest loc vid trebuie complinit de către cititor: Pasul Ursului are totul pentru a fi îndrăgit de DUMNEAVOASTRĂ/îndrăgit
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de încadrare elementară ca avînd caracteristicile acestui gen unic de povestire. Textul 5.2.: Balzac, mersul ocnașului După ce am discutat mai sus despre pauzele descriptive, în continuare propun să ne îndreptăm atenția către pauzele explicative, la fel de strict marcate: deschisă prin verbul explicit ("este necesar să explicăm aici") și închisă prin întoarcerea la contextul narațiunii (punctul de vedere al personajului care a rostit cuvântul enigmatic de la început: La Pouraille). Putem considera că problema (prima macro-propoziție explicativă) este aici implicită. Enigma ce apare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ani pentru a înțelege acest lucru 416. Identitatea, spune Heidegger, presupune întotdeauna o relație de mediere întrucât identitatea a ceva este întotdeauna identitatea acelui ceva cu el însuși. Atunci când discută principiul identității, Heidegger propune în interiorul relației identitare clasice A=A verbul "este", pentru a sublinia ideea de apartenență, de a fi împreună în cadrul unei relații, dând astfel un nou sens ideii de identitate. "Prin intermediul lui este, principiul identității ne spune cum este fiecare ființă, adică: sinele este același lucru cu el
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cearcănul lunii” (Iarbă), iar „rana suferindă / ninge o colindă...” (O rătăcire de argint) și reflectând puțin, am zice, că o frântură din ecoul litaniei lui Ovidiu se potrivește și maestrului eoria Zilieru: „pe versuri mă reazim, / eu, // autorul, rămân flacăra verbului lor...” (Ovidiu - Tristele III 3) Fiecare ciclu de versuri (din creația Maestrului) urcă o treaptă, surprinde printr-un alt suflu valoric, cu o altă metrică, cu plăPădiri lexicale unice, din care vom aminti doar: consonantica dansantă: „Iubita mea stai între
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ceea ce fascinează la tânărul poet este vigoarea frazării, subtilitatea încrengăturilor contextuale, ritmul dansant al versului liber, neîncorsetat de rigorile prozodiei tradiționale, însă cu o fastuozitate descriptivă și muzicală distinsăși distinctă. Dacă la Arghezi, decizionalul dobândește sonorizări sarcastice: „Să-mi fie verbul limbă / de flăcări ce distrug...” sau „Cuvântul meu să fie plug”, la Tudor Calotescu, ascensiunea icarică impune, deopotrivă, tentații demiurgice (deloc arogantice), precum și revoltă creatoare: „îmi privesc revolta / ca o dorință / de înalt / apoi înțeleg / să fiu cărămidă...” (înțeleg) Inima
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Astfel, s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Categoriilor de secvențe prezentate anterior le corespund categorii de competențe organizate În jurul câtorva verbe definitorii, și anume: 1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: identificarea de termeni, relații, procese; observarea unor fenomene, procese; perceperea unor relații, conexiuni; nominalizarea unor 47 concepte, relații, procese; culegerea de date din surse variate; definirea unor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fie pe cel al autorului sau pe cel al personajului care controlează descrierea. Ceea ce, la nivel textual, se manifestă prin prezența izotopiilor euforice sau disforice, în funcție de "starea de spirit" a celui care descrie și printr-o condensare a mărcilor subiectivității (verbe propoziționale, modalizatori, axiologici). (10) A mă trimite la Torino era, după părerea mea, a-mi asigura o viață bună acolo, a-mi găsi o situație potrivită cu mine. Nu mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
normand", în Poveștile becaței, p. 253 Un procedeu asemănător de dinamizare a descrierii constă în recategorizarea elementelor statice care formează elementul descris, atribuindu-le seme "animate" și "dinamice" (la nivel semantic) și, în plan sintactic, statutul de subiect al unui verb de acțiune. (42) [...] undeva cîmpia începea să coboare ușor în pantă și, în josul unei văi largi, nu foarte adînci, apăru un pîrîiaș îngust [...] spre apus se ridicau cîteva pante mici [...]. S. Lem, L'Invicible, Presses-Pocket, p. 31 b) Justificarea descrierii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
străin...). Cît despre obiectul descris, din necesități structurale, este cunoscut bine de către descriptor însă abia cunoscut sau chiar necunoscut de către auditoriu. Discursul direct sau raportat (a se vedea monologul interior, ca în exemplul ce urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ceea ce știe descriptorul), ocularizare și auricularizare (ceea ce el vede sau aude) și se rețin două criterii necesare atribuirii unei ocularizări: Poziționarea privirii într-un text descriptor Ocularizarea actorială este atunci cînd în text sînt prezente mărci de selecție perceptivă, precum verbe de percepție (a zări, a privi...), posesivele de persoana a 3-a (la stînga sa), deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în față). Ocularizare zero este atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului: localizatori non-deictici
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dacă există, e ascunsă de mîneca mantalei. Pe mînecă, la cot, are cîteva dungi de culoare închisă ce ar putea fi urme proaspete de noroi, de vopsea sau vaselină. Ibidem, p. 23 Modalizarea poate fi făcută de asemenea cu ajutorul unui verb care descrie o atitudine propozițională (a ști, a crede, a visa...). (61) Emma nu dormea; se făcea numai că doarme; și pe cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise [...]. Deseori, de pe creasta unui munte, zăreau deodată cîte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vorbit de asemenea chiar de "Clauzule" (1975). Dezvoltînd studiul său, deja am văzut că există trei mari tipuri de descrieri introduse prin trei sintagme mărci de frontieră: Descriere de tipul A VEDEA (și variantele sale A AUZI, A SIMȚI) Personaj Verb de Mediu Obiectul suport + Pauză + percepție + transparent + descrierii -I II III IV V (Argument) (Circumstant) (Predicat) (Circumstant) (pacient / obiect) Ordinea importanței acestor unități este următoarea (circumstanțele II și IV fiind facultative): V + III + I + (II-IV). Un exemplu dat deja mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu totul nou pentru tînăr [= I] Alpilor Grée [= V]. Ziua era magnifică și se puteau zări la orizont [= IV], către sud, Alpii [= V] ce se aliniau în trepte (...). R. Frison-Roche, Premier de cordée Descriere de tipul A FACE Personaj Personaj Verb Obiectul activ + spectator + de acțiune + descrierii I II III IV Este acel tip de descriere la care se referă Lessing în citatul din Laocoon pe care l-am dat mai devreme: Dacă de exemplu Homer vrea să ne arate carul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pot să îl privesc mai întîi de la bază [tipul A VEDEA] sau cum bătrînul maestru cofetar începe să-i orneze baza, și astfel îl ridică ... [tipul A FACE]. 1972, p. 33 Descriere de tipul A SPUNE Personaj ne Personaj informat Verb de Obiectul sau puțin informat + și volubil + vorbire + descrierii I II III IV Oferim citatul unei versiuni publicitare al acestui tip de descriere: (10) Bărbații (= II) spun (= III): aprindere electronică integrală (= IV). Eu (= I) spun (= III): pornește întotdeauna la prima
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în chiar momentul citirii enunțului. Lectura reprezintă, într-adevăr, o activitate de asumare enunțiativă în aceeași măsură cu asertarea clasică: anumite enunțuri sînt prezente aici pentru a fi asumate de către cei (cel) care îl vor (va) citi. Absența referinței pacientului verbului a îndrăgi (co-enunțiator al secvenței) conduce la o desemnare în absență de către cel care citește. J.-M. Adam explicitează acest mecanism 2 plecînd de la un graffiti la care am putea adăuga exemple de injoncțiuni precum "Fumatul interzis" sau "Accesul interzis
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și descriptiv se face, în mod obișnuit, prin intermediul opoziției dintre "acțiune" (a face) și "stare" (a fi). Cel mai adesea, considerăm descrierea ca fiind de partea "obiectelor" cu mărci caracteristice precum substantivul și adjectivul și povestirea, de partea "acțiunilor" cu verbul drept semn particular: Într-adevăr, orice povestire constă, deși strîns legate și în proporții variabile, pe de o parte, în reprezentări de acțiuni și de evenimente, care constituie narațiunea propriu-zisă, și, pe de altă parte, în reprezentările de obiecte sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
au vopsit, s-au șifonat, s-au tivit, s-au brodat, s-au umplut de buzunare, de franjuri. [Se vor cînd sportivi, cînd romantici, chiar eleganți.] Catalogue de mode du Bon Génie, 1986 În acest ultim exemplu, predicatele funcționale sînt verbe la forma pronominală. Ele corespund PROPRIETĂȚILOR articolului descris și funcționează ca adjective: "s-au șifonat" = sînt șifonabili. De fapt, descrierea calităților blugilor se încheie cu enunțul celor trei PROPRIETĂȚI sub forma adjectivelor "sportiv", "romantic" și "elegant". 2. Caz [2]: Predicatele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
te apropii. Temătoare cum e, lui Sophie nu-i place să iasă singură [...]. Utilizarea predicatelor funcționale poate, de asemenea, să fie o modalitate de a însufleți o scenă ale cărei elemente sînt statice, atribuindu-le semul "animat" și statutul de verb de acțiune: (47) [...] Ulmii și mestecenii, cu albeața lor de fecioare zvelte cu talia arcuită, cu părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simplu care permite evenimentelor să se grefeze pe el, marcînd astfel punctele de incidență ale unei serii evenimențiale. În cadrul "descrierii homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu" al lanțului evenimențial-cauzal. De fapt, aceste verbe la perfect simplu delimitează progresia, subliniază planul textului (acțiunile care organizează superficial secvența conferind o ordine cronologică). În măsura în care aceste verbe la perfect simplu nu sînt decît urmele unei coerențe care ar fi putut fi narativă, ne propunem să vorbim, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu" al lanțului evenimențial-cauzal. De fapt, aceste verbe la perfect simplu delimitează progresia, subliniază planul textului (acțiunile care organizează superficial secvența conferind o ordine cronologică). În măsura în care aceste verbe la perfect simplu nu sînt decît urmele unei coerențe care ar fi putut fi narativă, ne propunem să vorbim, în acest caz, doar despre o "narativizare de suprafață". O ultimă caracteristică a "descrierii homerice" este frecventa utilizare a SCRIPT-ului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
guler, brodată cu motive de culoare violet) și plecînd de la aceasta, se aduce o explicație posibilă, dar nu sigură pentru deznodămîntul întîmplării. a) Aspectualizarea și tematizarea sînt derivate direct din analiza temei-titlu Clarimonde. Sinecdocele (PART.): rochie neagră, mănuși negre și verbul a toarce pot fi lecturate prin cele două izotopii: cea a umanului (Clarimonde) și cea a animalului (păianjen). b) Aceasta duce la sublinierea importanței asimilării nuanțate explicit: Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
situată foarte precis datorită organizatorilor spațiali (SIT Loc.): "la sud, la est, de cealaltă parte a acoperișului (...), în depărtare, la nord, la vest". Remarcăm că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală a verbelor. EXERCIȚIUL B.15. În următoarele două extrase, găsiți tema-titlu și planul textului. Arătați că în fiecare caz, o izotopie argumentativă se suprapune izotopiei referențiale. Subliniați comparațiile și/sau metaforele care declanșează izotopiile. Textul A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]