7,806 matches
-
celor cerești, ca să le putem înțelege, de asemenea, pe cele care sunt, în noi, târâtoare primejdioase. Dacă vom privi o femeie, tânjind după ea, acest gând va fi, în noi, târâtoare veninoasă"15. Dincolo de clasica antinomie târâtoare-zburătoare, ca imagini ale viciilor, respectiv virtuților (ce avea să fie preluată de simbolistica medievală), trebuie să observăm că animalul nu e decât un instrumentar moral, un indiciu care ajută gândirea să ordoneze o doctrină aflată încă la începuturile sale. După Sfântul Augustin, singurul rol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
instrumentar moral, un indiciu care ajută gândirea să ordoneze o doctrină aflată încă la începuturile sale. După Sfântul Augustin, singurul rol pe care cutare animal l-ar avea în natură este cel de a-l avertiza pe om asupra pericolului viciilor. Așa se justifică și faptul că Dumnezeu a creat și animalele periculoase, malefice, precum vipera: "Aceste animale create pot să nu vătămeze, dacă nu se ivește nici o cauză; [ele există însă n.m.], fie pentru a înspăimânta și a pedepsi viciile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
viciilor. Așa se justifică și faptul că Dumnezeu a creat și animalele periculoase, malefice, precum vipera: "Aceste animale create pot să nu vătămeze, dacă nu se ivește nici o cauză; [ele există însă n.m.], fie pentru a înspăimânta și a pedepsi viciile, fie de [pentru n.m.] a verifica și a desăvârși virtutea, pentru că [ca n.m.] ce este bun să fie dat ca exemplu de răbdare, pentru desăvârșirea altora și omul însuși se cunoaște [să se cunoască n.m.] mai bine în ispitiri și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu totul capacitatea de memorie, inteligența rudimentară ori posibilitatea unor afecte. Oricum, nu respinseseră faptul că animalele au o anumită formă de suflet. Cu aceasta, intră în impas și perpectiva alegorizantă specifică Evului Mediu creștin care atribuia animalelor virtuți sau vicii omenești. Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având de luptat cu un "animism" deturnat spre creștinism, specific medieval, care continuă, e drept, din ce în ce mai slăbit, până în secolul al XVIII-lea. Oricum, în Franța (și nu numai) teoria lui Descartes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sunt studiate în ele însele, nici pentru ele însele, ci ca eboșe sau reflexii ale omului, centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
animalelor comportamente "nerealiste" este un simplu pretext pentru interpretarea alegorică: Fiziologul se dorește un îndreptar pus la îndemâna creștinului, un breviar comportamental, o sumă a posibilelor modele comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le cultive și a viciilor de care trebuie să se țină departe. Cert este că diferitele variante ale acestei lucrări au influențat decisiv nu doar scrierile de cult, ci și enciclopediile medievale și lucrările similare care au luat naștere prin imitație: Philippe de Thaon, Gervaise
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu realitatea însăși, ca unic etalon de clasificare. Pe ei îi interesa o realitate mult mai subtilă, aceea spirituală, morală. De aceea, există animale benefice, "pozitive", care transmit un model demn de urmat și animale malefice, "negative", imagini ale unor vicii de evitat, în funcție de contextul în care sunt plasate. Toate reprezintă, pentru bunul creștin, repere pe drumul către mântuire. Ce relevanță, ce pertinență are noțiunea de fantastic aplicată Evului Mediu? Conceptul mai potrivit ar fi, consideră Jacques Le Goff, cel de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
blând ca mielul, muncitor ca albina, lipsit de dorințe lascive precum elefantul etc. De asemenea, el se ferește să devină lacom precum porcul, șiret precum vulpea, crud precum lupul ș.a.m.d. Tranformând animalul într-o prelungire a virtuților și viciilor sale, omul se poate plasa mai bine pe drumul către mântuire. Se înțelege că nu este vorba de modelul real al animalului, ci de cel al unor reprezentări trecute prin filtrul iconografiei creștine. O altă funcție a animalului ar fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
demn de acest nume are obligația de a o respecta"74. În bine sau în rău, animalul oferă un model de conduită, în funcție de imaginea pe care i-au fixat-o oamenii bisericii. Faci ca el sau, dimpotrivă, te ferești de viciul pe care el îl ilustrează iată scopul urmărit. Oricum, prezența sa atât de frecventă în viața creștinului, constituirea sa într-un limbaj simbolic reprezintă metode de a menține permanent trează atenția credinciosului: contemplând animalul, el nu poate uita nici de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate realiza că trebuie prețuită mai mult viața decât bărbăția, că e mai bine să sacrifice podoabele virilității decât să-și piardă viața, cu atât mai mult un bun creștin este obligat să aibă discernământ și să se debaraseze de viciul desfrâului, ca și de orice alt păcat care îi periclitează mântuirea. Iată morala din Fiziologul grecesc "Tu la fel, creștinule, lasă-i vânătorului ceea ce este al lui. Vânătorul este diavolul. Prostituția, desfrâul și lăcomia sunt în tine. Aruncă de la tine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca și de orice alt păcat care îi periclitează mântuirea. Iată morala din Fiziologul grecesc "Tu la fel, creștinule, lasă-i vânătorului ceea ce este al lui. Vânătorul este diavolul. Prostituția, desfrâul și lăcomia sunt în tine. Aruncă de la tine aceste vicii și dă-le vânătorului-diavol iar el te va lăsa în liniște..."76. La un alt nivel, animalul mai îndeplinește și alte roluri. Dumnezeu transmite anumite mesaje prin intermediul lui, fie direct (cazul măgăriței lui Balaam, în Numere 22, 5-25), fie indirect
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spune răspicat adevărul neconvenabil, asumându-și astfel riscuri considerabile; Lupul se scutură de imaginea sa de animal "diabolizat" de creștinism și devine un înțelept care cultivă prudența și amestecă natural cinismul și stoicismul; Castorul, simbol al stăpânirii, al renunțării la vicii pentru câștigarea vieții veșnice, adevărat model de conduită creștină este un simplu frustrat sexual; Filul (elefantul), simbol al cumpătării, al înțelepciunii, al religiei, al abstinenței devine efigia lăcomiei, a iubirii de putere și a prostiei; nevăstuica, simbol al Sfintei Fecioare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lumea ordonată, armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul unui scepticism, al unei neîncrederi față de realitatea spirituală a adevărurilor creștinismului, pe care simbolurile zoomorfe le transmit, ci semnul unei atitudini critice față de lumea pe dos, colcăitoare de vicii, care strică acest echilibru. Pe scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de-a lungul Evului Mediu, conform lui Louis Charbonneau-Lassay, "emblema demonului lăcomiei din cauza hranei stricate și a prăzii infecte pe care această pasăre le devorează avid" sau, în ipostaza devoratorului de ficat prometean, el este "Satan năruind sufletul înlănțuit de viciu"8. Autorul mai observă și ruptura de viziune care desparte cele două ipostaze ale răpitoarei, cea bună și cea negativă, care se petrece sub semnul heraldicii: "Heraldica nobiliară a făcut din vultur, puternic dar laș, care se lasă ucis cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un personaj care să întruchipeze corectitudinea absolută sau puritatea morală; autorul nu uită că el deține locul din proximitatea Corbului, pe care îl depășește net în calități. Este o pasăre răpitoare, dar una care nu se conduce doar după satisfacerea viciului; în afară de setea de sânge ea mai are și avantajul înțelepciunii, unind în firea ei două trăsături aparent conflictuale: "Între pasiri, dară, era Brehnacea, carea, măcar că și ea, nu mai puțin decât alalte, de vărsatul singe nevinovat ca de o privală
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deocamdată, străin de valori și noțiuni de etică pe care le va descoperi și prețui ceva mai încolo. Situându-se de partea răului, Șoimul nu poate avea, în viziunea maniheistă specifică Istoriei ieroglifice, nici o calitate, ci scoate la iveală doar viciile pe care unii gânditori vechi i le-au pus pe seamă, dar pe care favorurile nobililor i le-au șters: lăcomia, de care îl "acuza" Rabanus Maurus 11, mândria și valorificarea plăcerilor lumești, pe care le simboliza în arta religioasă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și dreptatea care, în cele din urmă, i se face acestuia depinde în mare măsură de atitudinea sa ireproșabilă. Dar exista, în diferitele reprezentări medievale ale acestei răpitoare, una care îl făcea chiar un simbol al schimbării, al renunțării la viciu și al adoptării unei conduite legitimate de discursul bisericesc. Există șoimi sălbatici, care mănâncă păsările pe care le prind imediat și șoimi domestici, care aduc prada stăpânilor lor. Ultimii devin modele de conduită. Hugues de Fouilloy , în al său cunoscut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acolo le cresc mai ușor penele. Locurile sigure sunt împrejumuiri 22 în care, atunci când un șoim sălbatic este ținut, el este domesticit. Acolo își leapădă vechile pene și primește altele noi, deoarece atunci când un călugăr este dezbrăcat de vechile sale vicii, este dotat cu virtuțile unui om nou"23. Atunci când își schimbă penajul, șoimul sălbatic devine domestic; în limbaj alegoric, omul păcătos, viciat, devine un om bun, care adoptă conduita creștină. Indiferent din ce sursă, Cantemir nu avea cum să nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la viață, supraviețuire și dezvoltare maximă, art. 12 respectarea opiniilor copilului. 2. Probleme specifice a) Legislația statului protejează real copiii împotriva oricăror forme de violență fizică și psihică? b) în cazul tratării cu violență a copilului, există subterfugii, excepții sau vicii de procedură, de care se pot prevala părinții sau alte persoane? c) în ce măsură legislația protejează toți copiii împotriva oricărei forme de pedeapsă fizică: acasă; în școli (publice sau private); în instituții de ocrotire; în sistemul de adopție; în alte forme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceea să veade". În poezie s-a pornit o mașină de înregistrat, ca o încercare minimalistă de a produce literatură. Practic, toate textele sunt dramatizări ale unor acte de vorbire: fiecare personaj se caracterizează prin ceea ce zice, își spune singur viciul, se conține într-o dicțiune. De aceea volumul abundă în indicații de didascalie. Mumuleanu își arată eroii suspinând, sughițând, lătrând, gârâind, chihuind. Toți "zic" ceva și fac - involuntar - literatură. Bogatul mojic: "Zice: Fiule să crești/ Averea să ți-o înmulțești
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
turcești, poloneze, germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ani. Românii au crezut și cred prea mult în „forța magică a legii", ei cred că pot schimba administrația țării, abuzurile și obiceiurile negative transmise, adesea ocrotite, prin încercări legislative, ei adesea legiferând fără a cunoaște și recunoaște din temelie viciile organice ale societății și administrației autohtone și au greșit, mereu, încă de la 1859. Dreptul de a fi ales mădular al Eforiei orășenești nu revenea decât numai „singur pământeanului care ar fi statornicit în orașul acela unde alegerile se făceau și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clavirul mângâios al gazdei", explică ce a fost cu cumplita dramă familială. Cumplita dramă familială, de care pomenește Lascarov- Moldovanu, se poate ușor desprinde din buletinele de morți ale arhivei protoeriei: Amelia Papdopol-Calimach, de vârstă 48 ani, căsătorită, moartă de viciu de cord la 23 ianuarie ora 5, an 1895. În aceeași zi și oră a decedat domnișoara Elena Papadopol- Calimach de 25 de ani, de congestie cerebrală. Bătrânul, cu sufletul înfrânt n-a mai trăit mult. A murit la 18
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acoperă și clivajul natură/societate, sat/oraș. Masa servită răspunde întru totul reprezentării pe care romanul și-o face despre viața simplă de la țară: "Sărăcia nu este așadar privarea de orice bun ci de abundență, mamă a luxului și a viciilor pe care el le comportă. Și când scriitorii latini îi laudă noblețea, ei dezaprobă luxul care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se adresează unui tânăr speriat de vârsta și de urâțenia ei: "Cunoști povestea lui Filemon:/ Soț iubit într-o cocioabă/ Până la o sută de ani o mângâie pe Baucis./ Necazurile negre, copii ai bogăției/ Nu locuiesc sub acoperișuri la țară/ Viciul fuge de unde nu e trândăveală./ Noi îl slujim pe Dumnezeu și suntem precum regii". Graham Goulder Hough în ale sale Legends und Pastorals (1961) își bate joc de această fericire la o vârstă înaintată pe care o acordă zeii. Parodiile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]