8,047 matches
-
în Constelația Scorpionului”, conjuncție aducătoare de mari nenorociri. Pentru unii oameni din Evul Mediu asemenea semne au putut constitui un „șoc psihologic” care paraliza orice acțiune. Chiar și ceva mai aproape de noi, împăratul Rudolf al II-lea, contemporanul lui Mihai Viteazul, era paralizat și de un nechezat al unui cal și, până ce astrologii și alți „specialiști” nu descifrau semnul, nu era în stare să ia o decizie. Și pe oamenii noștri „semnele” i-au pus pe gânduri. Românul este fatalist, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
uciși mai mulți cai. Sub mareșalul Oudinot au fost uciși peste 20 de cai. Se cădea de pe cal atunci când adversarul te lovea cu lancea și te arunca la pământ; când adversarul te despica cu securea, cum a făcut-o Mihai Viteazul cu un pașă la Călugăreni, sau când calul nu mai putea fi stăpânit. Călărețul îl îndeamnă într-o parte și calul țâșnește în alta sau, cum zice Ureche, „calul a luat-o la vale”. La Șcheia nu poate fi vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
beligeranță se prelungește, deoarece, după alungarea turcilor din Moldova, Ștefan cel Mare l-a ajutat pe Vlad Țepeș să recâștige tronul. Încălcarea păcii de către vasal era echivalentă cu o declarație de război (cazul lui Ion Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul). În anul 1486, Moldova se afla în conflict cu Poarta. Turcii încercaseră să-l înlăture pe Ștefan, în 1485, cu Hruet (Hronoadă) și, după ce pradă până la Suceava, în timp ce Ștefan depunea jurământul de la Colomeea, în decembrie, are loc lupta de la Cătlăbuga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acțiunile moldovenilor în campania din 1497 și că, personal, a fost prezent în locul în care s-a dat lupta. După încheierea campaniei, „Ștefan voievod însuși a trimis toată oastea sa, pe fiecare la ale sale, și astfel a poruncit tuturor vitejilor și boierilor săi să se adune, în ziua Sfântului Nicolae, în orașul Hârlău. Și astfel s-au adunat toți în acea zi, și acolo a făcut atunci domnul Ștefan voievod mare ospăț tuturor boierilor săi, de la mare până la mic, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierilor săi să se adune, în ziua Sfântului Nicolae, în orașul Hârlău. Și astfel s-au adunat toți în acea zi, și acolo a făcut atunci domnul Ștefan voievod mare ospăț tuturor boierilor săi, de la mare până la mic, și mulți viteji a numit atunci, dăruindu-i cu daruri scumpe, pe fiecare după vrednicia sa. Și i-a trimis la ale lor și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu cel de sus pentru darul ce le-a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țării Românești, despre care se spune că are oameni mai mulți decât el însuși”. Se realiza, astfel, o coaliție antiotomană, capabilă nu numai să-i oprească pe turci pe linia Dunării, dar și să ia ofensiva. Peste un secol, Mihai Viteazul spunea că, dacă ar avea sub mâna lui Țara Românească, Moldova și Transilvania, ar fi în stare să ajungă până la Constantinopol și să-l scoată de barbă pe sultan din vizuina lui. Problema nu o constituia lipsa forței fizice de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țărilor Române. Până la cel de-al doilea război mondial s-a scris puțin despre caracterul feudal al societății românești. Nicolae Iorga sublinia caracterul țărănesc al acestei societăți, în fruntea căreia se afla un țăran mai vârstnic, mai înțelept și mai viteaz. Marele istoric și-a modificat părerea după descoperirile făcute la începutul celui de-al treilea deceniu la biserica Sfântul Nicolae (Biserica Domnească) din Curtea de Argeș. Într-un mormânt s-a găsit un costum somptuos, cu o pafta la centură, caracteristică pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nepoților de soră, Mihăilaș și Copaci, fiii Vasilisei, două sate pe Nistru, Drislivoe și unde a fost Nasco. Un alt domeniu, care se desface, este și acela al familiei Rotompan (Rotâmpan, Rotimpan), care se înrudea cu familia lui Dragoș Viteazul, unul dintre vitejii care au stat alături de primii domni ai Moldovei. La 20 aprilie 1481, Zbiarea, membru al Sfatului Domnesc, cumpăra de la Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de a se clădi biserica mânăstirii Tazlău- zidită la 1496-1497- Ștefan cel Mare cumpăra, la 1 februarie 1481, satul Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui Dragoș Viteazul. După care, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniș Borilescul, i-a dat domnului pentru satul Selivestri, satele ei, Borilești și Drăgotești, din Câmpul lui Dragoș, pe Nechid. După care, domnul a dăruit cele două sate, Borilești și Drăgotești, “sfintei noastre mânăstiri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
destule documente care menționează existența satelor libere, deoarece are loc procesul de aservire a acestora de către marii boieri. Decenii în șir, sub mai mulți domni, locuitorii din Plenița s-au judecat cu boierii Bunzești pentru libertatea lor. Abia sub Mihai Viteazul au reușit să câștige și este interesant faptul că acest lucru s-a petrecut sub un domn, care era căsătorit cu o soră a Buzeștilor, sfetnicii care l-au sprijinit pe Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierești înaintea de realizarea întemeierii Moldovei ? Marile domenii, ca cele ale lui Oană vornicul, Oană Cupcici sau Șteful Cernătescul primesc și alte bunuri funciare și ar fi fost firesc să fie amintite scutirile acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă trei sate pe Siret. Nu este un domeniu de dinainte de întemeiere și Ioaniș Viteazul este un boier mare, care face parte din Sfatul Domnesc. Firesc era ca dania domnească să fie însoțită și de acordarea imunității
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cernătescul primesc și alte bunuri funciare și ar fi fost firesc să fie amintite scutirile acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă trei sate pe Siret. Nu este un domeniu de dinainte de întemeiere și Ioaniș Viteazul este un boier mare, care face parte din Sfatul Domnesc. Firesc era ca dania domnească să fie însoțită și de acordarea imunității. Care nu se acordă. Toate marile domenii din prima jumătate a secolului al XV-lea se destramă spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poloni, bucurându-se de lauda lor chiar și țăranii despre care scriau că “sunt bravi, meșteri a mânui sulița și păvaza, deși sunt niște țărani luați de la plug”. Matteo Muriano scria dogelui Veneției că “supușii <lui Ștefan> sunt toți bărbați viteji, ageri și nu făcuți să stea pe perne, ci la război pe câmpul de luptă”. Reichestorffer arăta că “neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți”. Regele Poloniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Suceava, „mitropolitul cu tot clerul bisericesc i-a făcut o minunată și frumoasă întîmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate cîte le dăruise robului său, Ștefan voievod și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. După bătălia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, în Letopiseț se precizează: „iar Ștefan voievod însuși a făcut mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cîte le dăruise robului său, Ștefan voievod și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. După bătălia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, în Letopiseț se precizează: „iar Ștefan voievod însuși a făcut mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu puțini boieri mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea bună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu puțini boieri mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu puțini boieri mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
buni și tineri și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor săi și vitejilor și întregii lui oștiri” (Ibidem, p.47). Pornind de la textul lui Dlugosz, care a tradus cu „pe mai mulți țărani îi făcu boieri”, s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor săi și vitejilor și întregii lui oștiri” (Ibidem, p.47). Pornind de la textul lui Dlugosz, care a tradus cu „pe mai mulți țărani îi făcu boieri”, s-a considerat că Ștefan cel Mare i-a făcut boieri pe unii țărani, care s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcu boieri”, s-a considerat că Ștefan cel Mare i-a făcut boieri pe unii țărani, care s-au comportat vitejește pe câmpul de luptă, de unde și concluzia potrivit căreia vitejii au fost ridicați din rândul țăranilor, iar dintre acești viteji s-au ales curtenii. La Dlugosz, textul ne arată că Ștefan pe mulți de la țară, din ordinul pedestrașilor, au fost trecuți (mutați) în ordinul luptătorilor călare, ceea ce nu înseamnă că din țărani au fost făcuți boieri care luptă călare. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecuți (mutați) în ordinul luptătorilor călare, ceea ce nu înseamnă că din țărani au fost făcuți boieri care luptă călare. În prima mențiune din Letopisețul lui Ștefan cel Mare, se scrie că Ștefan domnul a făcut un mare ospăț „mitropoliților și vitejilor săi”. Este evident că în acest caz este vorba de toți cei care au participat la campania din 1473, cînd oastea cea mare, a boierilor, a jucat un rol esențial. În acest caz, viteaz nu înseamnă o anumită categorie de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut un mare ospăț „mitropoliților și vitejilor săi”. Este evident că în acest caz este vorba de toți cei care au participat la campania din 1473, cînd oastea cea mare, a boierilor, a jucat un rol esențial. În acest caz, viteaz nu înseamnă o anumită categorie de luptător, ci întreaga oaste, care s-a comportat vitejește. În cel de-al doilea pasaj, referitor la ospățul oferit de domn, după lupta de la Vaslui, acesta a fost oferit „mitropoliților și vitejilor săi și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest caz, viteaz nu înseamnă o anumită categorie de luptător, ci întreaga oaste, care s-a comportat vitejește. În cel de-al doilea pasaj, referitor la ospățul oferit de domn, după lupta de la Vaslui, acesta a fost oferit „mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic”. Vitejii sunt trecuți înaintea boierilor mari și mici, deci, nu poate fi vorba de țărani ridicați, în timpul ospățului, la rangul de boieri și trecuți înaintea boierilor mari și mici. Nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de o altă categorie de boieri, ci de vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii, care se numărau printre boierii mari, printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost atunci în țara Moldovei și în toate țările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de boieri, ci de vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii, care se numărau printre boierii mari, printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost atunci în țara Moldovei și în toate țările și la domnii dimprejur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]